13,844 matches
-
article in Times angered/enraged Bill 'Bill a fost foarte furios din cauza articolului din Times'/'Articolul din Times l-a făcut furios pe Bill' John worried about the television set/The television set worried John 'John s-a îngrijorat din cauza televizorului'/' Televizorul l-a îngrijorat pe John'. Pesetsky (1995: 19) are în vedere analiza lui Burzio (1981), care distinge pentru italiană între clasa verbelor de tip piacere (pe care le consideră inacuzative pentru că selectează auxiliarul essere) și a celor de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
in Times angered/enraged Bill 'Bill a fost foarte furios din cauza articolului din Times'/'Articolul din Times l-a făcut furios pe Bill' John worried about the television set/The television set worried John 'John s-a îngrijorat din cauza televizorului'/' Televizorul l-a îngrijorat pe John'. Pesetsky (1995: 19) are în vedere analiza lui Burzio (1981), care distinge pentru italiană între clasa verbelor de tip piacere (pe care le consideră inacuzative pentru că selectează auxiliarul essere) și a celor de tip preoccupare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista de exemple de mai jos am avut în vedere numai inacuzativele primare, care nu creează ambiguități (nu pot avea citiri pasive)155: (a) schimbare de stare: Se ațipește ușor la televizor În închisoare, se degeră și acum Cum se devine membru? În materie de suport tehnic, pentru telefon se evoluează fantastic Unii dintre conducătorii noștri au ajuns să spună că acolo se involuează, că oamenii se transformă într-un soi de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se porumb De ce se pleacă din România? Pe drumurile europene, se revine masiv din vacanță Se poate intra ușor pe această stradă, indiferent de direcția din care se sosește; (d) existență, apariție/dispariție: Vorbeau pompos, ca atunci când se apare la televizor La media de vârstă din radio, se decedează destul de des Din acest penitenciar se dispare peste noapte În România, se moare frecvent în accidente În teritoriile izolate, se piere din lipsă de educație medicală În rețeaua noastră sanitară, se răposează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentiv, inergativ: Ion rătăcește prin pădure ca să se relaxeze) part. rătăcit, -ă (*omul rătăcit prin pădure ca să se relaxeze) nom. rătăcirea, rătăcitul (infinitivul − involuntar) NEREFLEXIVE A APĂREA Ion a apărut de după colț/din senin part. apărat, -ă nom. apărutul (la televizor) A DECEDA Ion a decedat în urma accidentului part. decedat, -ă nom. decedarea A DISPĂREA Ion a dispărut în pădure part. dispărut, -ă nom. dispărutul A FI Ion este democrat part. fost, -ă nom. − A MURI Speranța a murit ultima part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE DECALCIFICA În timpul sarcinii, oasele s-au decalcificat tranz.: Boala decalcifică oasele part. decalcificat, -ă nom. decalcificarea A SE DECOLORA Părul se decolorează la soare tranz.: Ion își decolorează părul part. decolorat, -ă nom. decolorarea, decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
decalcificat tranz.: Boala decalcifică oasele part. decalcificat, -ă nom. decalcificarea A SE DECOLORA Părul se decolorează la soare tranz.: Ion își decolorează părul part. decolorat, -ă nom. decolorarea, decoloratul A SE DEFECTA Televizorul s-a defectat tranz.: Ioana a defectat televizorul în timpul meciului de fotbal part. defectat, -ă nom. defectarea, defectatul A SE DEFORMA Coloana se deformează din cauza laptopului tranz.: Laptopul deformează coloana part. deformat, -ă nom. deformarea, deformatul A SE DEGRADA Tenul se degradează din cauza frigului tranz.: Frigul degradează tenul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
luminează tranz.: Ion luminează camera cu lanterna part. luminat, -ă nom. luminarea, luminatul A SE LUXA Glezna Ioanei s-a luxat din cauza tocurilor tranz.: Ioana și-a luxat glezna din cauza tocurilor part. luxat, -ă nom. luxarea, luxatul A SE MAGNETIZA Televizorul se magnetizează din cauza ceasului electronic tranz.: Ceasul electronic magnetizează telefonul mobil part. magnetizat, -ă nom. magnetizarea, magnetizatul A SE MAJORA Chiriile se majorează tranz.: Proprietarii majorează chiriile part. majorat, -ă nom. majorarea A SE MATERIALIZA Ideile lui Ion s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
strugurii se stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din neatenție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este un subiect controversat, corpul de date obținute este extensiv și relativ coerent În susținerea unor patternuri sistematice de influență. În general, acordul unanim se referă la trei categorii principale de efecte. În primul rând, agresivitatea. A privi violența la televizor poate duce la creșterea comportamentului agresiv și/sau la schimbări În atitudini și sistemul de valori al individului favorizând folosirea agresiunii În rezolvarea conflictelor. În al doilea rând, desensibilizarea. Privitul excesiv al violenței poate duce la o scădere a sensibilității
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
naturii și culturii umane. După introducerea televiziunii În casele americanilor a avut loc o creștere dramatică a criminalității. Cercetătorii au luat În considerare o legătură cauzală Între aceste două realități. Argumentul esențial s-a referit la imitarea comportamentelor văzute la televizor de către copii și tineri, mai ales. Acest lucru a ridicat o problemă de interes: expunerea la violență În media afectează incidența violenței. De exemplu, K.M. Hennigan și colaboratorii săi (1982) au Încercat să facă o conexiune Între rata criminalității din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Acest lucru a ridicat o problemă de interes: expunerea la violență În media afectează incidența violenței. De exemplu, K.M. Hennigan și colaboratorii săi (1982) au Încercat să facă o conexiune Între rata criminalității din Statele Unite și orașele În care existau televizoare și În care nu. Rezultatele studiului au arătat că nu a existat ,,nici un fel de efect În urma prezenței sau absenței televizorului care să influențeze rata crimei În ce privește cele două tipuri de orașe. Mai mult, În orașele cu televizoare nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colaboratorii săi (1982) au Încercat să facă o conexiune Între rata criminalității din Statele Unite și orașele În care existau televizoare și În care nu. Rezultatele studiului au arătat că nu a existat ,,nici un fel de efect În urma prezenței sau absenței televizorului care să influențeze rata crimei În ce privește cele două tipuri de orașe. Mai mult, În orașele cu televizoare nu a existat o creștere a ratei crimei. A existat o creștere a tâlhăriilor, hoției, autorii atribuindu-le deprivării relative suferite de cei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care existau televizoare și În care nu. Rezultatele studiului au arătat că nu a existat ,,nici un fel de efect În urma prezenței sau absenței televizorului care să influențeze rata crimei În ce privește cele două tipuri de orașe. Mai mult, În orașele cu televizoare nu a existat o creștere a ratei crimei. A existat o creștere a tâlhăriilor, hoției, autorii atribuindu-le deprivării relative suferite de cei care urmăreau posturile de televiziune, observând afluența oamenilor din emisiunile pe care le urmăreau” (Felson, 1996, 107
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
devin mai anxioși, Înregistrează schimbări majore În comportament, acumulând ,,experiențe de viață negative”, În comparație cu tinerii expuși mai puțin la violența din media. În Statele Unite, de altfel, 98% dintre cei care dețin o casă sau un apartament ,,au cel puțin un televizor, iar copii acestora petrec mai mult timp În fața televizorului decât făcând orice altă activitate, exceptând odihna” (Klinger et al., 2001, 12). L.A. Joy și colaboratorii săi (1986) au studiat modificările comportamentale ale tinerilor după introducerea televiziunii ,,Într-un oraș canadian
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
experiențe de viață negative”, În comparație cu tinerii expuși mai puțin la violența din media. În Statele Unite, de altfel, 98% dintre cei care dețin o casă sau un apartament ,,au cel puțin un televizor, iar copii acestora petrec mai mult timp În fața televizorului decât făcând orice altă activitate, exceptând odihna” (Klinger et al., 2001, 12). L.A. Joy și colaboratorii săi (1986) au studiat modificările comportamentale ale tinerilor după introducerea televiziunii ,,Într-un oraș canadian izolat, În anii ’70. Orașul respectiv a fost comparat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rusă, franceză sau arabă. S-au considerat o serie de variabile: comportamentul copiilor față de media, propriile obiceiuri, preferințe, aspecte privind mediul social În care trăiau. S-a constatat că, cel puțin trei ore pe zi, copiii Își petrec timpul În fața televizorului, acest lucru Însemnând că cel puțin 50% din timp era ocupat de vizionarea programelor TV În comparație cu alte activități: temele pentru acasă - 2 ore; activități ce implicau ajutarea familiei - 1,6 ore; timp pentru joacă - 1,5 ore; timp petrecut cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
creează modele atractive care pot fi urmate În viața zilnică. Rezultatele, de altfel, ,,demonstrează omniprezența televiziunii În mediul urban, semiurban și În zonele rurale electrificate ale lumii. Majoritatea copiilor de pe glob par să petreacă o mare parte a timpului În fața televizorului. Aceștia primesc o mare și regulată porție de conținut violent. Combinată cu violența reală și experiențele copiilor, probabilitatea ca orientările agresive să fie promovate este mult mai mare comparativ cu probabilitatea promovării orientărilor pașnice. Dar, de asemenea, În zonele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
frecventă dacă activitățile de rutină ale potențialilor infractori și victime reduc oportunitățile de contact. Incidența violenței scade dacă activitatea Îi separă pe cei care sunt predispuși spre violență. Steven F. Messner (1986) susține că incidența violenței scade datorită privitului la televizor, pentru că, de pildă, interacțiunea În familie scade și oportunitățile de violență domestică sunt reduse. A privi la televizor și a privi scene de violență la TV sunt acțiuni semnificativ corelate, astfel că nu contează, după unii autori, ce măsură este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
activitatea Îi separă pe cei care sunt predispuși spre violență. Steven F. Messner (1986) susține că incidența violenței scade datorită privitului la televizor, pentru că, de pildă, interacțiunea În familie scade și oportunitățile de violență domestică sunt reduse. A privi la televizor și a privi scene de violență la TV sunt acțiuni semnificativ corelate, astfel că nu contează, după unii autori, ce măsură este folosită În analiză. Noțiunea de catharsis furnizează o explicație alternativă, dar ea nu poate explica relația negativă Între
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
crește și dezvoltă potențialul cognitiv al violenței. Cazul din Boston este un exemplu evident, șase tineri i-au dat foc unei femei, forțând-o să-și toarne singură benzină pe corp. Gestul a fost inspirat de o scenă văzută la televizor cu două nopți Înainte (copycat behavior). La noi, În omuciderile care au avut loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe corp. Gestul a fost inspirat de o scenă văzută la televizor cu două nopți Înainte (copycat behavior). La noi, În omuciderile care au avut loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează efectul de cultivare (Gerbner și Gross, 1976). Cercetarea psihologică a demonstrat că cei care se uită mult la televizor - adicții − sunt mai suspicioși și supraestimează șansele lor de victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]