136,390 matches
-
politică face distincția celor două cetăți: "cetatea terestră" și "cetatea cerească". Autoritatea consta din: După Augustin, istoria regimurilor politice se supune voinței divine, existând o contradicție între legea naturală și cea pozitivă, iar imperiul ar trebui să fie supus moralmente Bisericii. Scolastica este a doua perioadă din evoluția doctrinei creștine, când sunt introduse elemente din filozofia greacă, perioadă în care are loc confruntarea dintre cultura europeană religioasă și gândirea laică medievală. În lucrările sale, "Summa Theologiae" și "De regno" (sau "De
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
dintre cultura europeană religioasă și gândirea laică medievală. În lucrările sale, "Summa Theologiae" și "De regno" (sau "De regimine principum"), Toma d'Aquino, militează pentru dependența puterii laice față de cea a clerului și fundamentează doctrina care va sta la baza Bisericii Romano-Catolice. Susține că statul a apărut datorită caracterului social al omului (cum susținea și Aristotel), dar acesta nu poate exista fără participarea divinității. De aceea ar trebui ca statul să fie subordonat Bisericii și trebuie să contribuie nu numai la
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
fundamentează doctrina care va sta la baza Bisericii Romano-Catolice. Susține că statul a apărut datorită caracterului social al omului (cum susținea și Aristotel), dar acesta nu poate exista fără participarea divinității. De aceea ar trebui ca statul să fie subordonat Bisericii și trebuie să contribuie nu numai la asigurarea cerințelor materiale, ci și spirituale ale membrilor săi, astfel încât fiecare cetățean să fie un bun creștin. Mai mult, papa, ca reprezentant suprem al divinității, are dreptul să sancționeze monarhii, teză care avea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
treacă prin popor: "omnis potestas a Deo, per populum", deci doctrina tomistă se apropie de o viziune democratică. Un alt reprezentant al scolasticii este Dante Alighieri. În lucrările sale, "Despre monarhie", "Banchetul", "Divina Comedia", supune discuției raportul dintre stat și Biserică. Omul este o ființă socială, cetățean al lumii, responsabil pentru faptele sale, iar statul apare ca urmare a predeterminării naturii în raport cu forțele supranaturale. Relațiile politice reprezintă pentru autor un domeniu al activității oamenilor. Susținând că scopul statului este omul și
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
omului (ca și Aristotel) și definește statul ca o instituție socială suficientă, pentru care dreptul reprezintă un produs al vieții statale, în opoziție cu dogma creștină, unde statul avea ca temei dreptul divin. De asemenea, afirmă teza separării statului de Biserică. Mai mult, Biserica ar trebui să-și desfășoare activitatea sub controlul instituțiilor statului ca unic reprezentant al poporului suveran. Ca și Aristotel, Marsilio de Padova menționează cele trei forme corecte de organizare a statului (monarhia, aristocrația și poliția) și forme
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Aristotel) și definește statul ca o instituție socială suficientă, pentru care dreptul reprezintă un produs al vieții statale, în opoziție cu dogma creștină, unde statul avea ca temei dreptul divin. De asemenea, afirmă teza separării statului de Biserică. Mai mult, Biserica ar trebui să-și desfășoare activitatea sub controlul instituțiilor statului ca unic reprezentant al poporului suveran. Ca și Aristotel, Marsilio de Padova menționează cele trei forme corecte de organizare a statului (monarhia, aristocrația și poliția) și forme incorecte de organizare
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
guvernare că este „cea mai bună teorie din istoria teoriilor politice”. Renașterea a însemnat, pentru Europa Occidentală, eliberarea de principiile dogmatico-religioase, urmată de instituirea de noi relații economice care prevesteau capitalismul. Toate acestea au fost însoțite de o criză a Bisericii Romano-Catolice, criză care a condus la necesitatea reformei în cadrul acesteia, prin care s-a înlăturat gândirea scolastică și s-a schimbat raportul dintre stat și Biserică. Aceasta a condus ulterior la constituirea monarhiilor absolute, dar și a statelor naționale. Reprezentanții
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
relații economice care prevesteau capitalismul. Toate acestea au fost însoțite de o criză a Bisericii Romano-Catolice, criză care a condus la necesitatea reformei în cadrul acesteia, prin care s-a înlăturat gândirea scolastică și s-a schimbat raportul dintre stat și Biserică. Aceasta a condus ulterior la constituirea monarhiilor absolute, dar și a statelor naționale. Reprezentanții Renașterii au emis o nouă concepție prin care omul era valoarea supremă, problema centrală a societății și a politicului devenind raportul guvernanți - guvernați și nu stat
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
Aceasta a condus ulterior la constituirea monarhiilor absolute, dar și a statelor naționale. Reprezentanții Renașterii au emis o nouă concepție prin care omul era valoarea supremă, problema centrală a societății și a politicului devenind raportul guvernanți - guvernați și nu stat - biserică, cum fusese anterior. Umaniștii, a căror ideologie puneau în centrul atenției omul, au format trei mari orientări: Uneori concepțiile social-politice ale umaniștilor percepeau societatea doar ca o sumă de indivizi izolați și chiar au încercat să preconizeze societatea viitoare cu
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a următoarelor activități: Jean Bodin consideră trei forme al suveranității: Conform teoriilor sale, suveranul nu se supune decât legilor divine și legilor naturii, rolul său fiind de a justifica rațiunea divină în societatea profană. Reforma urmărea restructurarea relațiilor din interiorul Bisericii Catolice, dar și lupta societății occidentale de a anula monopolul acestei biserici și a puterii exercitatea asupra statului. În perioada secolelor al XV-lea și al XVI-lea apar tot felul de mișcări și curente religioase disidente, care sunt declarate
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
sale, suveranul nu se supune decât legilor divine și legilor naturii, rolul său fiind de a justifica rațiunea divină în societatea profană. Reforma urmărea restructurarea relațiilor din interiorul Bisericii Catolice, dar și lupta societății occidentale de a anula monopolul acestei biserici și a puterii exercitatea asupra statului. În perioada secolelor al XV-lea și al XVI-lea apar tot felul de mișcări și curente religioase disidente, care sunt declarate "eretice" de către Biserica oficială a Europei Occidentale. Pe lângă apariția a diverse culte
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și lupta societății occidentale de a anula monopolul acestei biserici și a puterii exercitatea asupra statului. În perioada secolelor al XV-lea și al XVI-lea apar tot felul de mișcări și curente religioase disidente, care sunt declarate "eretice" de către Biserica oficială a Europei Occidentale. Pe lângă apariția a diverse culte reformate, principala consecință a Reformei a fost afirmarea libertății religioase a omului. De asemenea, Reforma a pregătit terenul pentru Revoluția burgheză timpurie din secolul al XVII-lea. Ulterior, Contrareforma, încercarea de
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și ortodoxism). Ca și în cazul lui Jan Hus, ideile sale au provocat o intensă mișcare socială, care a culminat cu Războiul Țărănesc German. În domeniul politico-social, în scrieri ca: "Apel către nobilimea creștină de națiune germană", "Captivitatea babiloneană a Bisericii", "Libertatea creștină", Luther, ca și predecesorii săi, susține ideea separării statului de biserică, libertatea conștiinței. Un alt reprezentant al reformei germane a fost Thomas Müntzer. Spre deosebire de Luther, ca reprezentant al țărănimii, a atacat nu numai catolicismul, ci creștinismul în general
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
o intensă mișcare socială, care a culminat cu Războiul Țărănesc German. În domeniul politico-social, în scrieri ca: "Apel către nobilimea creștină de națiune germană", "Captivitatea babiloneană a Bisericii", "Libertatea creștină", Luther, ca și predecesorii săi, susține ideea separării statului de biserică, libertatea conștiinței. Un alt reprezentant al reformei germane a fost Thomas Müntzer. Spre deosebire de Luther, ca reprezentant al țărănimii, a atacat nu numai catolicismul, ci creștinismul în general și considera că principala sarcină a Reformei constă nu atât în înnoirea bisericii
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
biserică, libertatea conștiinței. Un alt reprezentant al reformei germane a fost Thomas Müntzer. Spre deosebire de Luther, ca reprezentant al țărănimii, a atacat nu numai catolicismul, ci creștinismul în general și considera că principala sarcină a Reformei constă nu atât în înnoirea bisericii, ci și în transformarea economico-socială a țărănimii și plebei orășenești. Adept al panteismului, Müntzer considera că reforma religioasă este posibilă numai cu ajutorul unei revoluții sociale. Susținea ideea instaurării unei puteri supreme a poporului, deci programul său politic era asemănător cu
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
economic preconizat este asemănător comunismului: totul este în proprietatea statului, iar cetățenii ar trebui să lucreze în acele direcții care corespund aptitudinilor lor. Prin faptul că susținea încrederea în puterea rațiunii, situarea omului în centrul existenței sociale, disocierea statului de biserică, iluminismul reprezintă în primul rând o continuare a umanismului. Deosebirea dintre cele două curente constă în faptul că umanismul s-a dezvoltat doar în rândul cercurilor aristocratice, pe când iluminismul se adresează tuturor oamenilor. Omul, aflat în centrul atenției, își putea
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
în faptul că umanismul s-a dezvoltat doar în rândul cercurilor aristocratice, pe când iluminismul se adresează tuturor oamenilor. Omul, aflat în centrul atenției, își putea dobândi adevărata libertate apelând la educație și cultură. Începând cu critica vechiului regim și a Bisericii, iluminismul clasic s-a dezvoltat în Franța. Voltaire a propus un "despotism luminat", Montesquieu a realizat necesitatea sepărării puterilor în stat, iar J.J. Rousseau a exprimat aspirațiile micii burghezii. La scurt timp, iluminismul devine un fenomen paneuropean, răspîndindu-se în Italia
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
multidisciplinară a lui Voltaire reprezintă o critică la adresa inechităților sociale, superstițiilor, intoleranței religioase. A susținut ideea unei monarhii puternice, sprijinite de o elită de nobili educați. Într-o astfel de guvernare, monarhul ar fi condus cu înțelepciune, cu toleranță, puterea bisericilor și a clericilor fiind controlată. De asemenea, în scrierile sale a acordat o atenție deosebită problemelor economice, sociale și aspectelor legate de mentalitatea, obiceiurile și cultura popoarelor. De aceea, unii autori susțin că Voltaire a formulat pentru prima dată concepția
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
și politica guvernului regal, Revoluția engleză (realizată în două etape: "Marea Revoluție" din 1642-1649 și "Revoluția Victorioasă" din 1688-1689) a marcat începutul degradării societății medievale în Europa. Mișcarea revoluționară a avut și o componentă religioasă, fiind și un conflict între Biserica Anglicană (reprezentantă a vechiului regim) și puritanism. Premisă a revoluției industriale de mai târziu, revoluția engleză a asigurat trecerea de la monarhia absolută medievală la cea burgheză. În ceea ce privește gândirea politică, se afirmă tot mai intens ideea contractului social, opusă teoriei statului
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
existenței individuale, izolate. Conform doctrinei lui Locke, realizarea contractului social include trei etape: Prin lucrări ca "Gândiri asupra vieții creștine", " Raționalitatea creștinismului expus după Scriptură", Locke se afirmă ca primul mare iluminist european și aceasta atât în ceea ce privește separarea statului de biserică, cât și referitor la toleranța religioasă.
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
a fost respinsă și abia șase ani mai târziu, pe 14 martie 1871, consiliul orășenesc a permis construcția unor astfel de linii de tramvai. Prima linie de tramvaie cu cai a fost inaugurată pe 25 mai 1873 între Meir și biserica din Berchem, pe actualul traseu al liniei . Până la sfârșitul secolului funcționau deja nouă linii diferite de tramvaie cu cai și servicii de omnibuz în Antwerpen, întreținute de nouă societăți de transport diferite. Societățile de transport cu tramvaie trase de cai
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
corupte care folosesc în secret datele personale din ctOS pentru scopurile lor proprii. Jocul începe cu Marcus - cunoscut și sub numele de Retr0 - care susține un test de inițiere: ștergerea profilului ctOS propriu. Primit în DedSec, el află că o biserică numită New Dawn este de fapt o organizație criminală. În cele din urmă, ei află de existența unui mesaj subliminal, dar și de Bellwether, un program de manipulare a datelor, creat de Dušan Nemec (Christopher Jacot), CTO la Blume, care
Watch Dogs 2 () [Corola-website/Science/337203_a_338532]
-
fost născut pe 15 august ori pe 21 august, și fiind adesea greșit creditat ca fiind un nativ al Târgului Ieșilor Melik s-a identificat de origine armeană, găsind arborele său genealogic doar până la bunicul său, Ohan, un om al bisericii . Părinții lui Ioan M. Melik's fuseseră Arakel "Popovici" Melik, fiul lui Ohan, și soția sa, Maria Gedik. Ioan Mire a mai avut un frate, Gavril, și o soră, Anika. Celălalt fiul al bunicului Ohan, Iacob, a fost un arhitect
Ioan Mire Melik () [Corola-website/Science/337267_a_338596]
-
6, pp. 93-105. Vanhese G. , "Asfințit marin și Ulise de Lucian Blaga în siajul lui Baudelaire și Mallarmé". În Odeporica e dintorni. Cento studi per Emanuele Kanceff, : C.I.R.V.I., 2011, pp. 1729-1748. Vanhese G. , "Reflexii ale simbolismului belgian și francez în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Synergies Roumanie, 2011, Vol. 6, pp. 117-129. Vanhese G. , " Tematica fantomală și spectralizare în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Caietele Echinox, 2011, Vol. 21, pp. 248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons brisé dans
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]
-
e dintorni. Cento studi per Emanuele Kanceff, : C.I.R.V.I., 2011, pp. 1729-1748. Vanhese G. , "Reflexii ale simbolismului belgian și francez în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Synergies Roumanie, 2011, Vol. 6, pp. 117-129. Vanhese G. , " Tematica fantomală și spectralizare în “Biserică neagră” de Anatol E. Baconsky". Caietele Echinox, 2011, Vol. 21, pp. 248-261 Vanhese G. , " Le cycle des saisons brisé dans “Biserică neagră” d’Anatol E. Baconsky". Symbolon, 2011, Vol. 7, pp. 130-145. Vanhese G. , " Ecouri ale poeziei lui Mallarmé în
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]