136,312 matches
-
faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna și Viișoara) și cea vestică a județului Mureș, pe teritoriul comunei Chețani, în imediata apropiere de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Cluj și Mureș. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (pe teritoriile administrative ale comunelor Luna și Viișoara) și cea vestică a județului Mureș, pe teritoriul comunei Chețani, în imediata apropiere de drumul național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de Turda. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
Mănăstirea Țigănești este o mănăstire de călugări din Republica Moldova. Mănăstirea Țigănești a fost întemeiată, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu și de răzeși din comuna Cobalca (acum Codreanca), care au construit o biserică de lemn, pentru a-i ascunde pe creștinii din apropiere de invaziile tătarilor. În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită una de piatră, sub
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
cel dintâi premier belgian provenind dintr-o familie de emigranți nebelgieni și primul bărbat homosexual declarat, care a condus treburile unui stat în epoca modernă. s-a născut in 1951 la Morlanwelz-Mariemont în regiunea valonă, din părinți italieni, originari din comuna San Valentino in Abruzzo Citeriore din Abruzzi, și care au emigrat în anul 1947 în Belgia. Tatăl său a murit curând într-un accident de circulație în iulie 1952, și mama, rămasă văduvă, a trebuit să se ocupe singură de
Elio Di Rupo () [Corola-website/Science/331727_a_333056]
-
aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea nordică a Transilvaniei, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative ale orașelor Baia Mare și Sighetu Marmației și pe cele ale comunelor Câmpulung la Tisa, Desești, Giulești, Ocna Șugatag, Săpânța și Sarasău, în imediata apropiere de drumul național DN18. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
lui Marlborough au fost deja puse în aplicare când guvernul a instituit o comisie parlamentară "pentru a colecta, analiza și a se pronunța asupra conturilor publice al regatului", pentru a investiga posibile nereguli în gestionarea războiului. Comisia parlamentară a Camerei Comunelor a găsit două capete de acuzare împotriva lui Marlborough: în primul rând se afirma că pentru mai mult de nouă ani el primise mai mult de 63000 de lire sterline de la companiile de furnizare și transport di Țările de Jos
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județului Bihor și Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni și pe cele ale comunelor Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Șimian, Sălacea și Tarcea) și în cea sud-vestică a județului Satu Mare, pe teritoriile comunelor Andrid, Căuaș, Pir, Pișcolț, Santău și Tiream. Situl este străbătut de drumul național DN19 care leagă municipiul Oradea de Carei. Zona a fost
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
naturală se află în extremitatea nord-vestică a județului Bihor (pe teritoriile administrative ale orașelor Valea lui Mihai și Săcuieni și pe cele ale comunelor Cherechiu, Curtuișeni, Diosig, Șimian, Sălacea și Tarcea) și în cea sud-vestică a județului Satu Mare, pe teritoriile comunelor Andrid, Căuaș, Pir, Pișcolț, Santău și Tiream. Situl este străbătut de drumul național DN19 care leagă municipiul Oradea de Carei. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
de asociere pe care localitățile și județele au fost obligate să le construiască, aceasta fiind, în lipsa regionalizării, o condiție esențială în accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană (UE). Pentru că UE nu se implică în finanțarea rețelei de apă-canal a unei comune sau la modernizarea sistemului de utilități al unui oraș mic, dimensiunile proiectului fiind, pentru Comisia Europeană, nesemnificative, primarii s-au asociat în ADI. În aceste ADI, fiecare primărie sau CJ și-a trimis un om, de regulă șeful instituției, după
Asociație de dezvoltare intercomunitară () [Corola-website/Science/331795_a_333124]
-
fuzionat cu divizia flamandă a NMVB (Nationale Maatschappij van Buurtspoorwegen, în ). De Lijn este activă pe tot teritoriul Flandrei, în Regiunea Capitalei Bruxelles, zona frontalieră cu Țările de Jos (Brabantul Septentrional, Limburg și Flandra Zeelandică), precum și într-un număr de comune din Valonia. În 2014, compania a transportat 532 de milioane de pasageri, iar parcul său auto cuprindea 3650 de autobuze și 359 de tramvaie. Compania are sediul în Mechelen, dar are filiale în fiecare provincie, în Antwerpen (Berchem), Gent (Gentbrugge
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
care se ridică la circa 53.951.000 euro, este împărțit în 2.706.052 de acțiuni. Guvernul Flandrei deține 81,55% din acțiuni, fiind astfel acționarul principal. 10,92% din acțiuni este deținut de 224 (din cele 308) de comune flamande, 6,76% de cele 5 provincii ale Flandrei, 0,63% de Regiunea Capitalei Bruxelles, iar 0,14% de persoane private. Distribuția acțiunilor datează în mare din perioada Societății Naționale a Căilor Ferate Vicinale (NMVB). Începând din 1885, în Belgia
De Lijn () [Corola-website/Science/335581_a_336910]
-
terenuri de tenis de câmp cu zgură. Două terenuri din cele trei erau lângă actualul teren de fotbal, iar al treilea în parcul de lângă Școala Muștră. În perioada descrisă mai sus, mai activa o grupare sportivă în Pecica/ Rovine. Aceste comune se unesc în anii ’60 și se transformă în una din cele mai mari comune din țară. Revenind la A.S. „ Atletic Club” Rovine, menționăm că această asociație sportivă avea următoarele secții: fotbal, tenis de masă și de câmp, și își
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
teren de fotbal, iar al treilea în parcul de lângă Școala Muștră. În perioada descrisă mai sus, mai activa o grupare sportivă în Pecica/ Rovine. Aceste comune se unesc în anii ’60 și se transformă în una din cele mai mari comune din țară. Revenind la A.S. „ Atletic Club” Rovine, menționăm că această asociație sportivă avea următoarele secții: fotbal, tenis de masă și de câmp, și își avea sediul în comuna Rovine. Echipa de fotbal „Atletic Club”Rovine activa în campionatul districtului
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
anii ’60 și se transformă în una din cele mai mari comune din țară. Revenind la A.S. „ Atletic Club” Rovine, menționăm că această asociație sportivă avea următoarele secții: fotbal, tenis de masă și de câmp, și își avea sediul în comuna Rovine. Echipa de fotbal „Atletic Club”Rovine activa în campionatul districtului Arad. În turul campionatului din 1948-1949 a ocupat locul 11, din 14 echipe participante, cu următoarea linie de clasament:13-4-1-8-23-34-9 puncte. Din conducerea clubului făceau parte următorii: Pal Zvér
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
angajații S.M.A.-ului. A.S. „Tractorul Roșu” își încetează activitatea în anul 1960. Asociația sportivă „Înainte” Pecica a luat ființă și a funcționat numai cu o secție de fotbal pe lângă C. A. P. „Avântul”, încetându-și activitatea după 1960. În satul Turnu, aparținător comunei Pecica, a activat cu rezultate notabile în anii ’70 echipa de fotbal a A. S. „Viitorul”, care a obținut rezultate bune în campionatul județului Arad. Asociația torneană a fost condusă de: Ioan Maier și Traian Lădău. De asemenea, îi amintim pe
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
abordat meciul cu pecicanii în următoarea formație: Tudor, Reghecampf, M. Baciu, Miu, Bardeionu, Luțu, Linkar, Trică, L. Roșu, Sabin Ilie, Ciocoiu, antrenor fiind Emeric Jenei. Înaintea acestui meci, cât și după terminarea lui, a fost o adevărată sărbătoare în întreaga comună Pecica.
Progresul Pecica () [Corola-website/Science/335610_a_336939]
-
(zonă de agrement) sunt situate în Transilvania, pe teritoriul administrativ al județului Cluj. Acestea sunt incluse în aria de protecție specială avifaunistică - Bazinul Fizeșului. se află în comuna omonimă, la o distanță de 30 de km. față de orașul Gherla și 75 de km. de municipiul Cluj Napoca. Datorită celor 8 lacuri care formează "Complexul de lacuri de pe Valea Fizeșului", Geaca este supranumită "„Comuna celor 8 lacuri”". Între Hodaie (comuna
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
avifaunistică - Bazinul Fizeșului. se află în comuna omonimă, la o distanță de 30 de km. față de orașul Gherla și 75 de km. de municipiul Cluj Napoca. Datorită celor 8 lacuri care formează "Complexul de lacuri de pe Valea Fizeșului", Geaca este supranumită "„Comuna celor 8 lacuri”". Între Hodaie (comuna Cătina) și Țaga există următoarele lacuri, numite de localnici, tăuri: Cătina, Popii (alcătuit din contopirea a două lacuri Popii 1 și Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortoș, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 și Sucutard
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
comuna omonimă, la o distanță de 30 de km. față de orașul Gherla și 75 de km. de municipiul Cluj Napoca. Datorită celor 8 lacuri care formează "Complexul de lacuri de pe Valea Fizeșului", Geaca este supranumită "„Comuna celor 8 lacuri”". Între Hodaie (comuna Cătina) și Țaga există următoarele lacuri, numite de localnici, tăuri: Cătina, Popii (alcătuit din contopirea a două lacuri Popii 1 și Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortoș, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 și Sucutard 2, Țaga Mare și Țaga Mică
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
iazuri), Sucutard 1 și Sucutard 2, Țaga Mare și Țaga Mică. Suprafața lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele mai mari sunt Cătina și Țaga, de 64, respectiv 105 hectare) și cel mai mic este iazul Lacu din comuna Geaca, care are doar 14 hectare. Salba de lacuri din comuna Geaca este un loc de atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști. Aceștia au posibilitatea să desfășoare o gamă diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
Suprafața lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele mai mari sunt Cătina și Țaga, de 64, respectiv 105 hectare) și cel mai mic este iazul Lacu din comuna Geaca, care are doar 14 hectare. Salba de lacuri din comuna Geaca este un loc de atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști. Aceștia au posibilitatea să desfășoare o gamă diversă de activități sportive (plajă, înot, pescuit, plimbări de agrement cu barca) și să viziteze obiectivele de interes istoric și
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
Abația benedictină Juvigny, astăzi dispărută, se situa într-o buclă a râului La Loison, la marginile pădurii Woëvre, la granițele Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană și ale Regatului Franței, între orașele Montmédy, Stenay și Damvillers, pe teritoriul actualei comune Juvigny-sur-Loison. Potrivit tradiției, abația de călugărițe a fost fondată în 874 de către regina Richilde, a doua soție a lui Carol Pleșuvul (nepotul lui Carol cel Mare) și de către Carol Pleșuvul. În abație, la 6 iunie al acelui an, au fost
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
pentru a ridica, la geamurile și la boltele bisericii, muncitorii care sunt obligați să lucreze acolo.” Un borderou menționează 8 clopote cântărind de livre, transportate la Metz, la 11 august 1792. Era și un orologiu, care a fost achiziționat de comună și montat în clopotnița bisericii parohiale, unde a funcționat până în 1866. Un alt clopot de 150 de livre se afla în corul călugărițelor. Aceasta este clopotul pe care tânăra novice de 16 ani, Domnișoara Gabrielle Livron, l-a aruncat la
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
-lea (1901-2000). Bibliografie tematica. Autori", Craiova, Editura Beladi,2001,340 p · "Monografia sociologică a orașului Băile Govora", Craiova, Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, 2002, 226 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2002)", Craiova, Editura Universitaria, 263p · "Monografia sociologică a comunei Licurici-jud. Gorj," Craiova, Editura Beladi, 2003, 188p; ediția a II-a revizuită și adăugita, 2004, 215 p. · "Monografia sociologică a comunei Braloștița - Jud. Dolj", Craiova, Editura Beladi, 2004, 154 p. · "Monografia sociologică a comunei Gighera, Județul Dolj," Editură Beladi, Craiova
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
Cercetări sociologice de teren”, 2002, 226 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2002)", Craiova, Editura Universitaria, 263p · "Monografia sociologică a comunei Licurici-jud. Gorj," Craiova, Editura Beladi, 2003, 188p; ediția a II-a revizuită și adăugita, 2004, 215 p. · "Monografia sociologică a comunei Braloștița - Jud. Dolj", Craiova, Editura Beladi, 2004, 154 p. · "Monografia sociologică a comunei Gighera, Județul Dolj," Editură Beladi, Craiova, 2005, 316 p · "Monografia sociologică a comunei Podari, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2005, 262p. · "Populația României și resursele de muncă
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]