136,312 matches
-
Editura Universitaria, 263p · "Monografia sociologică a comunei Licurici-jud. Gorj," Craiova, Editura Beladi, 2003, 188p; ediția a II-a revizuită și adăugita, 2004, 215 p. · "Monografia sociologică a comunei Braloștița - Jud. Dolj", Craiova, Editura Beladi, 2004, 154 p. · "Monografia sociologică a comunei Gighera, Județul Dolj," Editură Beladi, Craiova, 2005, 316 p · "Monografia sociologică a comunei Podari, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2005, 262p. · "Populația României și resursele de muncă locale", Editura Beladi, Craiova, 2006, 286 p. · "Monografia sociologică a comunei Goicea, Județul
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
188p; ediția a II-a revizuită și adăugita, 2004, 215 p. · "Monografia sociologică a comunei Braloștița - Jud. Dolj", Craiova, Editura Beladi, 2004, 154 p. · "Monografia sociologică a comunei Gighera, Județul Dolj," Editură Beladi, Craiova, 2005, 316 p · "Monografia sociologică a comunei Podari, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2005, 262p. · "Populația României și resursele de muncă locale", Editura Beladi, Craiova, 2006, 286 p. · "Monografia sociologică a comunei Goicea, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2006, 216p · "Monografia sociologică în România. Cercetări contemporane", Editura
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
sociologică a comunei Gighera, Județul Dolj," Editură Beladi, Craiova, 2005, 316 p · "Monografia sociologică a comunei Podari, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2005, 262p. · "Populația României și resursele de muncă locale", Editura Beladi, Craiova, 2006, 286 p. · "Monografia sociologică a comunei Goicea, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2006, 216p · "Monografia sociologică în România. Cercetări contemporane", Editura Beladi, Craiova, 2006, 691p · "Monografia sociologică a comunei Breasta Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2007, 204 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2007)," Editură Universitaria, Editura
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
262p. · "Populația României și resursele de muncă locale", Editura Beladi, Craiova, 2006, 286 p. · "Monografia sociologică a comunei Goicea, Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2006, 216p · "Monografia sociologică în România. Cercetări contemporane", Editura Beladi, Craiova, 2006, 691p · "Monografia sociologică a comunei Breasta Județul Dolj", Editura Beladi, Craiova, 2007, 204 p. · "Universitatea din Craiova. Monografie (1947-2007)," Editură Universitaria, Editura Beladi, Craiova, 2007, 276 p · "Facultatea de Stiinte Socio-Umane (2000-2008)," Editură Universitaria, Craiova, 2008, 484p. · "Facultatea de Științe Sociale (2000-2010)", Editura Universitaria, Craiova
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
Antwerpen este un district al comunei și orașului Antwerpen din Regiunea Flamandă a Belgiei. Districtul are aproximativ 183.000 de locuitori. Actualul district Antwerpen corespunde de fapt cu fostul oraș Antwerpen, așa cum se prezenta el înainte de fuziunea, în 1958, cu satele Berendrecht, Zandvliet și Lillo. Pe
Antwerpen (district) () [Corola-website/Science/335708_a_337037]
-
(n. 2 martie 1931, Baineț, județul Rădăuți; în prezent în comuna Mușenița, județul Suceava - d. 5 august 2011, Bacău) a fost un economist, editor, memorialist și autor român. A fost inițiatorul și organizatorul colectivului care, începând cu anul 2004, a conceput și elaborat prima „Enciclopedie a județului Bacău”, a cărei primă
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
După 70 de ani, cugetări și constatări” (eseuri, 2008), în colaborare. În anul 2003 a publicat monografia „Oameni sub vremi la Baineț” (localitatea sa natală), fiindu-i conferit în anul 2010 de către administrația locală titlul de Cetățean de Onoare al comunei. A publicat, de asemenea, „Note de călătorie”, rezultată în urma deplasărilor în Canada, privind aspecte importante ale activităților economice, sociale, culturale etc. din această țară. A fost inițiatorul și organizatorul colectivului alcătuit din circa 30 de personalități științifice care, începând cu
Emilian Drehuță () [Corola-website/Science/335744_a_337073]
-
() a fost un om politic, jurnalist și jurist eston, prim ministru al Estoniei, și profesor de drept la Universitatea din Tartu. Uluots s-a născut în comuna , comitatul Lääne în 1890 și a studiat dreptul la în anii 1910 - 1918. Ulterior, a predat drept roman și drept eston la Universitatea din Tartu până în 1944. Uluots a fost și redactor la ziarul Kaja între 1919-1920, și redactor-șef
Jüri Uluots () [Corola-website/Science/335794_a_337123]
-
armament a fost în curând oprit. În cursul intervalului noiembrie-decembrie, înființarea Gărzilor a cunoscut o amploare deosebită, la sfârșitul lunii noiembrie numărul celor înrolați fiind de 8.000-10.000. Conform cu directivele Consiliului, exista obligația de a fi înființată în fiecare comună cu majoritate română o Gardă Națională, aceste structuri locale fiind organe executive ale Consiliilor Naționale din arealele respective, care au avut rolul de a le înființa. Cei trimiși de Consiliul Național Român Central să organizeze Gărzile au fost în bună
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
Central din Viena. Recrutarea s-a făcut pe bază de voluntariat, toți cei admiși de către consiliile naționale trebuind să depună un jurământ prescris. Deși numărul membrilor acestor gărzi putea fi așadar de maxim 5 % din numarul locuitorilor, totuși în multe comune s-au înrolat în acestea toți bărbații cu vârste între 18 și 50 de ani (cum s-a întâmplat în localități precum Turnu, Rîureni, Chiraleș sau Plugova, unde tot satul s-a considerat mobilizat in Garda Națională). La butonieră, membrii
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
expunerea afișelor sosite de la Budapesta, fără aprobarea ei. Deasemeni Gărzile Naționale au urmărit și rezolvat și probleme economice legate de nevoile populației. Înființara Gărzii s-a produs pe data de 5 noiembrie. Dupa depunerea juramântului gardistii au plecat, fiecare în comuna sau regiunea, unde era cunoscut. Astăzi fostul sediu al Comandamentului Gărzilor Naționale Române din perioada noiembrie-decembrie 1918 este monument istoric. La Arad Garda locală a fost atacată de gardiștii unguri pe 29 decembrie, chiar în ziua în care orașul a
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
Gheorghe Munteanu (n. 9 octombrie 1935, comuna Cosăuți, județul Soroca) este un om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie. S-a născut în familia lui Eftemie și a Eudochiei Munteanu, țărani mijlocași din comuna Cosăuți, județul Soroca. A absolvit Școala de 7 ani din Cosăuți
Gheorghe Munteanu (chimist) () [Corola-website/Science/332555_a_333884]
-
Gheorghe Munteanu (n. 9 octombrie 1935, comuna Cosăuți, județul Soroca) este un om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie. S-a născut în familia lui Eftemie și a Eudochiei Munteanu, țărani mijlocași din comuna Cosăuți, județul Soroca. A absolvit Școala de 7 ani din Cosăuți, iar în 1952 Școala Medie nr. 1 din Soroca. Își continuă studiile la Facultatea de Chimie a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1957
Gheorghe Munteanu (chimist) () [Corola-website/Science/332555_a_333884]
-
gestionarea operațională a Portalului îi revine Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene, punerea în aplicare a politicii UE în materie de date deschise intră în responsabilitatea Direcției Generale Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie, din cadrul Comisiei Europene. Catalogul de metadate comune de pe portal îi permite oricărui utilizator să caute, să consulte, să descarce, să reutilizeze și să facă trimiteri la datele disponibile, în scopuri comerciale sau necomerciale. Catalogul furnizează acces la datele stocate pe site-urile instituțiilor, ale agențiilor și ale
Portalul de Date Deschise al UE () [Corola-website/Science/332550_a_333879]
-
conac, a fost doctorița satului Olari. Sora sa, Elena Cornetti, a fost fondatoare a Școlii de muzică din Craiova și a Fundației Cornetti. Dar, când împreună cu soțul ei, Elefterie, au trecut în lumea celor drepți, Elena a lăsat toată averea Comunei Craiova, ca să susțină fundația creată. Din Monitorul Oficial din data 21 mai 1895, aflăm că George Zissi încerca să vândă partea sa de moștenire, și că acesta datora moștenitorilor sorei sale Sultana, suma de 30.000 lei. O vreme George
Conacul Neamțu din Olari () [Corola-website/Science/332590_a_333919]
-
vândă partea sa de moștenire, și că acesta datora moștenitorilor sorei sale Sultana, suma de 30.000 lei. O vreme George Zissi, fratele în viață, a încercat să răscumpere jumătatea de conac și de moșie dar apoi a cedat către Comuna Craiova și partea sa de conac. În 1911, Primăria Craiova a scos la licitație Conacul și jumătate din moșie, iar Constantin C. Neamțu l-a cumpărat. Conacul fiind într-o ușoară stare de degradare, Neamțu i-a rugat pe Mincu
Conacul Neamțu din Olari () [Corola-website/Science/332590_a_333919]
-
, comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a fost construită în secolul XIII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Localitatea Fizeșu Gherlii apare într-un document scris în 1230, care face referire la o diplomă mai veche
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Maramureș și Sălaj. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Sălaj și cea sudică a Maramureșului, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Benesat, Băbeni, Cristolț, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Rus, Someș-Odorhei, Surduc și Sălățig și cele ale orașelor Jibou și Cehu Silvaniei (din județul Sălaj); precum și cele ale comunelor Mireșu Mare și Valea Chioarului; și cel al orașului Ulmeni din județul Maramureș
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
vestică a județului Sălaj și cea sudică a Maramureșului, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Benesat, Băbeni, Cristolț, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Rus, Someș-Odorhei, Surduc și Sălățig și cele ale orașelor Jibou și Cehu Silvaniei (din județul Sălaj); precum și cele ale comunelor Mireșu Mare și Valea Chioarului; și cel al orașului Ulmeni din județul Maramureș. Situl se află în aproperea drumului național DN1H care leagă municipiul Zalău de Jibou. Situl „” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
muzicale din România. Alex și-a descoperit atracția pentru muzică încă de la vârsta de 5 ani. A început să scrie poezii la vârsta de 15 ani și a devenit a doua mare pasiune, după muzică. A copilărit în satul Bucovăț, comuna Remetea Mare, județul Timiș, până la vârsta de 14 ani, împreună cu părinții, sora și bunicul. În copilărie, a făcut parte din corul bisericii, alături de bunicul său, care a văzut în el un mare potențial. Prima apariție pe scenă s-a produs
Alex Mica () [Corola-website/Science/332625_a_333954]
-
Biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: este inclusă în Lista patrimoniului mondial UNESCO din România. Valea Viilor, colocvial "Vorumloc" (în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în în ), este o localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Valea Viilor și este așezat într-o cunoscută zonă viticolă. Localitatea apare menționată pentru prima oară în istorie în anul 1263 ca "posessio Barwmlak". În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
localitate în județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Valea Viilor și este așezat într-o cunoscută zonă viticolă. Localitatea apare menționată pentru prima oară în istorie în anul 1263 ca "posessio Barwmlak". În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și "terra Baromlak". În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii. În anul
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
acceptat formal încetarea ostilităților și "„a făcut supunere”" ca și stratagemă, a atacat "cu toată puterea poporului său" și surprins armata maghiară pe drumul de întoarcere spre trecătoarea Bicaz, în apropiere de Tîrgu Neamț la Hindău (astăzi satul Ghindăoani din Comuna Bălțătești, Neamț) la 12 februarie 1395. Locul a fost prielnic pentru o ambuscadă deoarece era îngust și forțele lui Sigismund nu și-a putut desfășura dispozitivul, supus tirului arcașilor moldoveni. Deoarece au atacat prin surprindere, trupele lui Ștefan I au
Bătălia de la Ghindăoani () [Corola-website/Science/332644_a_333973]
-
(n. 11 octombrie 1894, comuna Dorobanți, județul Botoșani - d. 29 martie 1993, Iași) a fost un renumit entomolog român, profesor universitar, cercetător de prestigiu internațional în domeniul ihneumonidelor, fondatorul școlii moderne de entomologie de la Universitatea din Iași. El s-a născut la 11 (25) octombrie
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
Botoșani - d. 29 martie 1993, Iași) a fost un renumit entomolog român, profesor universitar, cercetător de prestigiu internațional în domeniul ihneumonidelor, fondatorul școlii moderne de entomologie de la Universitatea din Iași. El s-a născut la 11 (25) octombrie 1894, în comuna Dorobanți, județul Botoșani, fiind al cincilea copil în familie de țărani a lui Ion și Aglaia Constantineanu. După absolvirea școlii primare în satul natal, sa dus să-și continue studiile la Liceul "August Treboniu Laurian ", din Botoșani, iar după un
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]