1,358,563 matches
-
populare din zone precum cele din Maramureș și Bucovina? Specialiștii în politici publice consideră că atât timp cât serviciile sunt de slabă calitate, infrastructura deficitară, coordonarea fără viziune economică, precum și convingerea greșită că turismul poate trăi și fără sprijin financiar de la bugetul național este imposibil să obții încasări de miliarde de euro, asemeni statelor vecine, și să defilezi cu o ofertă turistică favorabilă țării fără o anumită normalizare sub aspectul performanței.
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
tezaure neprețuite și să le trimită în alte țări, care la momentul acelor decizii erau aliate. Unele alianțe au rămas și comorile s-au întors acasă. În alte cazuri însă, nu s-a mai reușit nici până astăzi recuperarea valorilor naționale de la țările în care acestea ar fi trebuit să fie la adăpost (doar) temporar. Tezaurul Belgiei a trecut printr-o adevărată aventură în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. Pe fondul ascensiunii nazismului și a tensiunilor grave de pe scena
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
de-Al Doilea Război Mondial. Pe fondul ascensiunii nazismului și a tensiunilor grave de pe scena internațională, Guvernul țării decidea să trimită peste granițe mare parte din cele 600 de tone de aur și alte obiecte de patrimoniu care constituiau tezaurul național. Destinația inițială a fost Anglia, dar o parte a bogățiilor a trecut printr-o adevărată odisee. În anul 1940, 198 de tone de aur fin, împachetat în 4.944 de lăzi, plecau spre sudul Franței. Dar avansul trupelor germane în
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
aurul belgian cedat Germaniei din rezervele pe care Franța le avea peste ocean. Procesul a început, dar nu s-a încheiat decât după război, când Parisul a despăgubit statul begian pe deplin. Polonia a așteptat peste două decenii recuperarea tezaurului național care lua drumul străinătății în 1939, după invadarea țării de către naziști. Acesta a fost evacuat spre vestul Europei, ajungând apoi în Canada. La sfârșitul conflagrației mondiale, două guverne poloneze clamau recuperarea tezaurului: cel comunist de la Varșovia și cel din exil
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
naziști. Acesta a fost evacuat spre vestul Europei, ajungând apoi în Canada. La sfârșitul conflagrației mondiale, două guverne poloneze clamau recuperarea tezaurului: cel comunist de la Varșovia și cel din exil, aflat la Londra. Ca mediatori în cursa petru recuperarea avuției naționale poloneze au intrat ulterior Biserica Catolică și guvernul Canadei. Abia în 1961, după decenii de negocieri aprinse, comoara se întorcea în țara de proveniență, arată scriitorul Gordon Swoger, în cartea „ Strania odisee a tezaurului național al Poloniei. 1939-1961”. Recunoscător, în
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
în cursa petru recuperarea avuției naționale poloneze au intrat ulterior Biserica Catolică și guvernul Canadei. Abia în 1961, după decenii de negocieri aprinse, comoara se întorcea în țara de proveniență, arată scriitorul Gordon Swoger, în cartea „ Strania odisee a tezaurului național al Poloniei. 1939-1961”. Recunoscător, în anul 2010, Senatul Poloniei mulțumea public statului canadian „pentru păstrarea în siguranță a comorilor poloneze în anii întunecați ai celui de-Al Doilea Război Mondial”. Când Germania nazistă invada Norvegia, în 1940, tezaurul național al
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
tezaurului național al Poloniei. 1939-1961”. Recunoscător, în anul 2010, Senatul Poloniei mulțumea public statului canadian „pentru păstrarea în siguranță a comorilor poloneze în anii întunecați ai celui de-Al Doilea Război Mondial”. Când Germania nazistă invada Norvegia, în 1940, tezaurul național al țării era estimat la cntravaloarea a circa două miliarde de dolari în prezent. Evacuarea a avut direcția Anglia, apoi bogățiile au fost transferate în America de Nord. Interesantă de remarcat este mobilizarea extraordinară a localnicilor pentru încărcarea rapidă a aurului care
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
ale lumii și pe care l-a reprimit doar în parte. De la independența declarată în 1918, trecând prin anii de apartenență la fosta URSS, condițiile istorice nu au fost favorabile reîntoarcerii tezaurului eston la patria-mamă. Chiar și returnările de comori naționale au durat decenii. De pildă, Germania a dat înapoi neprețuitele Arhive ale orașului Tallin, cu documente din secolul XIII, în 1990, deși fuseseră luate în 1944; Suedia a înapoiat în anul 2002 prețioase documente și tratate estone din perioada 1918-1939
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
festivaluri de teatru, de muzică sau ample manifestări plastice. Bucureștiul adăpostește în acest an o suită de festivaluri - de cinema, de teatru, de poezie, expoziții internaționale, târguri de carte cu participare externă semnificativă. La acestea se adaugă inițiativele muzeelor - Muzeul Național de Istorie a organizat o serie de expoziții tematice, între care cea dedicată Primului Război Mondial - Neutralitatea României în primii doi ani, o certă reușită care anunță manifestările prin care urmează să fie întâmpinat și celebrat cu mare atenție și emoție momentul
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
Aferim” își continuă drumul afirmării internaționale, ceea ce ne bucură și ne face să devenim nostalgici. Această scurtă trecere în revistă a Anului cultural 2015 nu poate decât să ne oblige la o recunoaștere: chiar vitregită financiar, așa cum este, culturii noastre naționale nu-i trebuie decât o perspectivă și un bun management ca să ne ofere surprize încântătoare, cum a fost Festivalul „George Enescu”. Asta ne face să credem că nu este chiar totul pierdut. Dacă ne pierdem cultura, ne-am pierdut cu
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
La 1 ianuarie 2017 se împlinește un deceniu de când România a intrat în marea familie europeană. Era momentul încununării unui efort național mai presus de partide, de doctrine, de interese conjuncturale sau punctuale. Țara noastră demonstra capacitatea de a se mobiliza exemplar în numele unui mare proiect național, precum și orientarea ireversibilă spre valorile occidentale, democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
un deceniu de când România a intrat în marea familie europeană. Era momentul încununării unui efort național mai presus de partide, de doctrine, de interese conjuncturale sau punctuale. Țara noastră demonstra capacitatea de a se mobiliza exemplar în numele unui mare proiect național, precum și orientarea ireversibilă spre valorile occidentale, democratice. generica Înainte de orice, aderarea României la Uniunea Europeană înseamnă apartenența țării noastre la spațiu de stabilitate politică, securitate internă și externă, dezvoltare economică, protecție socială și solidaritate. Odată cu calitatea de membru obținută la 1
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
teritoriul comunitar, să se stabilească sau să facă afaceri în condițiile liberei concurențe oriunde în UE. Acestea sunt, pe scurt, marile avantaje ale intrării României în blocul comunitar cu zece ani în urmă. Cu atât mai relevantă este punctarea efortului național, pe etape, care a dus la acest fast deznodământ. România a fost una dintre primele țări din Europa Centrală și de Est care a stabilit relații oficiale cu Comunitatea Economică Europeană, precursor al Uniunii Europene, pentru dezvoltarea de relații comerciale
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
Odată cu lansarea oficială, în anul 2000, a procesului de negociere a aderării, se făcea trecerea la o nouă etapă de consolidare a relațiilor dintre România și Uniunea Europeană. Anii care au urmat au fost marcați, pe de o parte, de efortul național de îndeplinire a condițiiilor pentru aderare, iar pe de altă parte au demonstrat sprijinul statelor membre ale UE pentru finalizarea negocierilor în 2004, semnarea Tratatului de Aderare în 2005 și aderarea efectivă în ianuarie 2007, dată la care România a
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
Uniunii Europene, să se alăture unui spațiu de valori definit de democrație, stat de drept, economie de piață, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului” (Klaus Iohannis, președinte al României) „Procesul de aderare la UE reprezintă cel mai important obiectiv național din ultimii 25 de ani, care, alături de aderarea la NATO, a antrenat transformări ireversibile în ceea ce privește modernizarea societății românești, prin racordarea sa deplină la setul de valori și principii europene și euro-atlantice. Reușita acestui proiect a avut la bază consensul întregii
România pe drumul ireversibil spre democrație () [Corola-website/Journalistic/296352_a_297681]
-
Prima inițiativă majoră care a reunit numeroase organizații naționale și europene pentru rezolvarea problemelor unei etnii, „Deceniul de Incluziune a Romilor, 2005-2015”, se apropie de final. Cu ce rezultate? Odată cu extinderea Uniunii Europene cu România și Bulgaria, în 2007, minoritatea romă devenea cea mai însemnată (și din păcate cea
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
Era, de asemeni, o încercare unică de sparge cercul vicios al sărăciei romilor din statele Europei Centrale și de Est și de a combate comportamentele segragaționiste și discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori publici (guverne naționale și instituții financiare), privați (organizații ne-guvernamentale internaționale și ong-uri), reprezentanți ai romilor. Iar la nivel concret, finanțarea urma să presupună realocarea resurselor existente ale bugetelor naționale și alinierea acestor planuri bugetare cu finanțarea internațională, inclusiv din partea UE. Așa se
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
discriminatorii. În sprijinul acestor deziderate progresiste veneau, la nivel declarativ, actori publici (guverne naționale și instituții financiare), privați (organizații ne-guvernamentale internaționale și ong-uri), reprezentanți ai romilor. Iar la nivel concret, finanțarea urma să presupună realocarea resurselor existente ale bugetelor naționale și alinierea acestor planuri bugetare cu finanțarea internațională, inclusiv din partea UE. Așa se face că guvernele din Croația, Cehia, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Slovacia Ungaria, Bulgaria și România și-au anunțat intenția de a adopta proiectul Deceniului Incluziunii. Ce au reușit
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
convenit asupra unor principii pentru programarea și implementarea proiectelor care au ca beneficiari romii. Au urmat valuri de proiecte - Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei 2012-2015, Programul Național de Reformă 2011-2013, legi specific ș.a. Chiar în prezent, la finalul Deceniului Incluziunii, România se află în plin proces de stabilire a altor direcții de dezvoltare a incluziunii, pentru perioada 2014-2020. Ce s-a reușit concret? Majoritatea studiilor demonstrează că
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
nu doar în țările lor, ci și în exterior - de la elevi olimpici la medici, profesori sau oameni de cultură - atunci când sunt sprijiniți de inițiative aplicate și eficiente. „Problema romilor se poate rezolva printr-o colaborare între autoritățile europene și cele naționale”, sintetizează europarlamentarul român Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei.
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
vizat cele mai importante evoluții ale economiei României, perspectivele pozitive ale economiei pentru următoarea perioadă, dar și anumite riscuri care pot afecta potențialul de creștere economică al României”. Și discuțiile cu guvernatorul Mugur Isărescu și echipa de conducere a Băncii Naționale au avut mai degrabă un caracter de protocol. Ce să înțelegem de pe urma acestei vizite? După cum s-a aflat din surse guvernamentale, noul Executiv de la București nu intenționează ca în momentul de față să încheie vreun acord cu Fondul Monetar Internațional
FMI, iarna… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296363_a_297692]
-
15-20 de ani ocupă locuri în Palatul puterii. Ce facem, însă, cu partidele mari, cele cu iz serios, grav, important? Nici ele nu se abat de la „regula de aur” a partidelor. După cum cunoaștem, aproape toate... glumesc, adăugându-și termenul de „Național”, „Popular” sau „Democrat”. Să mergem spre alte zări. Ce întâlnim? Tot felul de partide, care de care mai nostime și mai ciudate! Comedianul danez Jacob Haugaard a inventat „Uniunea Elementelor Leneșe cu Bună Știință”, cu care a câștigat sufragiile și
Meşteri inventatori de partide by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296357_a_297686]
-
diplomația românească, în special în capitala Franței, unde a obținut recunoașterea dublei alegeri a lui Cuza și de unde a lucrat cu folos pentru același lucru și în cazul Angliei, precum și al italienilor din Torino. De menționat faptul că noul stat național a trimis reprezentanți în tot vestul Europei - Ludovic Steege la Berlin și Viena, Ștefan Golescu la Berlin și Paris, prințul Obolenski, un apropiat al domnitorului, la Petersburg. Un alt apropiat al lui Cuza, marele om de stat Mihail Kogălniceanu (1817-1891
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
o mare însemnătate, pe care revista noastră a detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă regională cu participarea unor state din Europa Centrală și Balcani. Cheia de boltă a activității diplomatice remarcabile a lui Take Ionescu o reprezintă Tratatul de la Versailles și implicit asigurarea securității frontierelor naționale ale statelor mici și mijlocii din Europa centrală și de sud - est. Pe parcursul carierei sale de excepție, omul de stat român s-a deplasat în numeroase rânduri în capitalele marilor țări europene pentru a pleda cauza României. La loc de
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]