1,358,563 matches
-
Instituție supremă de cultură și de știință a României, Academia Română, cel mai înalt for al țării, este o entitate recunoscută pentru rolul pe care l-a avut de-a lungul istoriei naționale, dovedindu-se, prin competență și luciditate, un îndreptar al vieții spirituale românești. O trecere în revistă a personalităților aflate la conducerea acestei instituții de înalt prestigiu reprezintă un act de rememorare a unor înaintași celebri în istoria României. Dintre membrii
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
de asemeni la conducere, de-a lungul timpului, o pleiadă de ilustre personalități românești din toate domeniile, care și-au adus o contribuție remarcabilă la progresul României. În 1879, Societatea Academică Română a fost declarată, printr-o lege specială, institut național, sub numele de Academia Română. Ca for de consacrare, pilon important în cercetarea românească și participant activ la viața societății, Academia Română a reunit dintotdeauna personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. Dat fiind rolul
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
științei și culturii, mulți dintre ei și oameni de stat. Ion Heliade-Rădulescu a condus Academia Română în perioada 1867-1870. Se remarcase în societatea românească drept unul dintre cei mai reputați scriitori, filologi și oameni politici. Considerat uni important ctitor al culturii naționale (a militat pentru unificarea limbii române), a fost membru fondator al Academiei Române și primul său președinte. Un reprezentant e seamă al științelor exacte, economistul și matematicianul Ion Ghica, a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
rânduri (1879-1882, 1884-1887, 1890-1893 și 1894-1895). Din domeniul marilor oameni de stat ai României s-a aflat în fruntea Academiei Române Mihail Kogălniceanu, în perioada 1887-1890, unul dintre cei mai importanți oameni politici ai vremii sale, cu rol central în evenimente naționale majore ca Unirea Principatelor și declararea Independenței de stat a țării. Între anii 1907-1910 s-a aflat la cârma celui mai prestigios for academic român reputatul inginer Anghel Saligny, unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor cu
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Un mandat de trei ani în fruntea Academiei Române (1926-1929) l-a avut un alt nume de referință al cercetării românești, Emil Racoviță, numit în fruntea instituției grație importanței muncii sale de fondator al biospeologiei. Un reprezentant de frunte al culturii naționale, filosoful, psihologul și dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru, a condus Academia Română între 1938-1941, aducându-și o prețioasă contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în fruntea Academiei Române Dimitrie
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
al prestigiosului for încă din 1919, personalitate cu merite publice incontestabile, creator al sociologiei românești. Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator față de desființarea Academiei de Științe din România și integrarea sa în Academia Republicii Populare Române, Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
a zăcământului aurifer de la Roșia Montană. În prezent, Academia Română este condusă din nou de un reprezentant de seamă al ingineriei românești, de data aceasta în domeniul electronicii, Ionel Valentin Vlad, inginer electronist și fizician, doctor inginer, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației.
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
fi o oglindă a epocii pe care o traversează România în noul mileniu, din perspective de cea mai mare importanță: integrarea în structurile euro-atlantice, drumul său zonal și european, evoluțiile social-politice pe care le-a implicat această concentrare de forțe naționale. Revista, devenită „Balcanii și Europa”, s-a constituit într-o voce activă, o publicație de opinie și atitudine, centrată pe zona balcanică văzută în context european, fiind singura publicație de acest fel din țară. De-a lungul celor 15 ani
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
găzduit în paginile sale numeroase dezbateri, susținute de oameni politici de primă mărime, printre care președinți de state, reprezentanți ai Uniunii Europene, ambasadori, miniștri, care au abordat unele dintre cele mai importante tematici ale evoluției din ultimii 15 ani, atât națională, cât și internațională. La rândul lor, analiști de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei naționale, în cadrul unor rubrici în care au fost redate
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
tematici ale evoluției din ultimii 15 ani, atât națională, cât și internațională. La rândul lor, analiști de prestigiu au tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei naționale, în cadrul unor rubrici în care au fost redate adevăruri istorice altădată ignorate. Întregul demers jurnalistic al publicației a aparținut exclusiv redacției, fără ingerințe de orice natură. Un aspect important al activității revistei l-a constituit acordarea Premiilor revistei „Balcanii și
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
au contribuit la reflectarea vieții de zi cu zi a românilor, accentuându-se regulile legislației acestor state, ale pieței muncii, coagularea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe. Am reușit să ne constituim într-un ghid util pentru conaționalii noștri, alăturându-ne demersului național de a-i îndemna pe românii care sunt în străinătate să se înscrie în evidența autorităților române, acțiune necesară deopotrivă lor și țării natale. Întotdeauna am militat consecvent pentru întoarcerea lor acasă. De asemeni, am publicat un Supliment destinat românilor
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
1951-1965, devine profesor de muzică, funcționar în Ministerul Culturii, iar din 1971 până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și medalii, autohtone și străine, între care și două ordine românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi consolidează statutul de personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
îl plasează pe compozitor alături de cele mai mari genii muzicale ale lumii (Beethoven, Johann Strauss, P. Ceaikovski și mulți alții). Este mândru de originea sa românească, pe care nu și-a renegat-o niciodată. În 2008, la Moscova, când Academia Națională de Științe Cinematografice din Rusia i-a acordat trofeul „Șoimul de Aur”, Eugen Doga declara cu sinceritate: „Eu aparțin spațiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un colț
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai Eminescu, eu nu scriam muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai Eminescu, eu nu scriam muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-am atins de pian, scriam încontinuu, totul venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei în altul, cântam, dansam... Cine mă
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
nume indisolubil legat de ascensiunea acestui sport. Este de notorietate faptul că încă din anul 2010 „NIRO Investment Group”, din îndemnul președintelui său, dl. Nicolae Dumitru, a devenit partener oficial al Federației Române de Handbal, susținând financiar cele două echipe naționale, băieți și fete, seniori. Rezultatele nu au întârziat: în decembrie 2010, Cristina Neagu a fost performera echipei naționale, care a participat cu succes la Campionatul European feminin din Danemarca și Norvegia, fiind desemnată cea mai bună jucătoare din lume de către
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
Group”, din îndemnul președintelui său, dl. Nicolae Dumitru, a devenit partener oficial al Federației Române de Handbal, susținând financiar cele două echipe naționale, băieți și fete, seniori. Rezultatele nu au întârziat: în decembrie 2010, Cristina Neagu a fost performera echipei naționale, care a participat cu succes la Campionatul European feminin din Danemarca și Norvegia, fiind desemnată cea mai bună jucătoare din lume de către Federația Internațională de Handbal. În acest context, Campionatul Mondial din Danemarca, de la sfârșitul anului 2015, încheiat recent cu
Handbalistele noastre pe podiumul învingătoarelor () [Corola-website/Journalistic/296364_a_297693]
-
de euro pentru proiectul spitalelor regionale care urmează să fie construite la Iași, Cluj și Craiova. Finanțarea face parte din Programul Operațional Regional destinat investițiilor în infrastructura de sănătate din România. Demararea acestui important proiect strategic a devenit o prioritate națională, având în vedere că țara noastră se află pe ultimele locuri în clasamentul sistemelor sanitare europene. Guvernul român a primit toate asigurările de la oficialii Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea acestui proiect public de anvergură internațională. Spitalele românești sunt construite în proporție
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
am înțeles, există toate premisele ca aceste lucrări de investiții să înceapă foarte curând și avem alocate fonduri europene”, punctează premierul Dacian Cioloș. Prin comisarul european regional Corina Crețu, Ministerul Sănătății a primit asigurări de la CE în vederea îndeplinirii acestui obiectiv național, de o importanță capitală pentru pacienți. În prima etapă, experți europeni în achiziții publice urmează să acorde consultanța tehnică în scopul urgentării lucrărilor aferente demarării construcției unităților medicale în trei regiuni ale țării. Despre construcția spitalelor regionale se vorbește de
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
în trei regiuni ale țării. Despre construcția spitalelor regionale se vorbește de aproape zece ani. Intrarea în familia Uniunii Europene și aderarea la structurile euro-atlantice trebuiau urmate de rigori noi în sfera asigurării unei asistențe medicale de calitate la nivel național, comparabilă cu actul medical evoluat din Occident. Spitalele de urgență deveneau o necesitate în sistemul medical de intervenție pe care România era obligată să-l realizeze, beneficiind din plin de sprijin financiar european. Planul inițial cuprindea construcția a 28 de
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
Patriciu Achimaș-Cadariu, anunță că repune pe agendă construcția spitalelor regionale de urgență, cu precizarea că dorește ca demararea lucrărilor la cele trei obiective să constituie una din prioritățile mandatului său. Forul european este pregătit să finanțeze obiectivele cuprinse în sistemul național de intervenții, disponibilitate certificată de comisarul european Corina Crețu în discuția avută cu ministrul Sănătății, la sfârșitul anului 2015. Comisia Europeană investește în spitalele românești De fapt, ce ar însemna ca România, beneficiind de ajutorul CE, să aibă, în doi-trei
Un proiect public de anvergură by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296366_a_297695]
-
SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvențe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligația de a acoperi teritoriul și populația. Ca urmare, avem o „direcție” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naționale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării și partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua. Ce măsuri urmează să luați pentru modernizarea
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că știm că viitorul acesta este, și suntem deciși să continuăm procesul de modernizare. Societatea Națională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvențe, pe care le va pune în funcțiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualități a fost acordată o frecvență la Pitești, pentru Antena Satelor au fost alocate trei noi frecvențe
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
reperele întregii sale munci de cercetare: „Aromânii, ca parte integrantă a spațiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmași ai tracilor romanizați, au supraviețuit vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici. Mărturii din Hronicul vechimii a romano-moldo - vlahilor”. Ultimele sale volume apăreau
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
ploaie”, într-o comună de lângă Baia Mare figurează „taxa pe ghicit”, iar un fost ministru de Finanțe, trecut și el pe la „mititica”, Decebal Remeș, a ținut morțiș să instituie „taxa pe scaun de restaurant”... În total, 96 de taxe și impozite naționale, la care s-ar mai adăuga 500 de mici taxe, impozite și timbre fiscale. E frumos, nu? Chestiunea aceastea a taxelor și a impozitelor ce apar unde te aștepți mai puțin se află și astăzi la ordinea zilei, atât la
Interdicţia de a… muri by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296373_a_297702]