1,358,563 matches
-
În fiecare an, pe 29 iulie, este celebrat Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române!”.Acest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
În fiecare an, pe 29 iulie, este celebrat Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române!”.Acest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul timpului, Imnul i-a însuflețit pe români în timpul Războiului de Independență, în primul război mondial și la Marea Unire din 1918, precum și în al
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, care arată că Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum” La 15 iunie 2015 s-au împlinit
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, care arată că Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum” La 15 iunie 2015 s-au împlinit 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum”, document de certă importanță, privit
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din 1989. Imediat după acest moment, „Deșteaptă-te române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991, care arată că Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum” La 15 iunie 2015 s-au împlinit 800 de ani de la semnarea „Magna Carta Libertatum”, document de certă importanță, privit în mod tradițional ca
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
dintre cele mai impresionante, care stipula faptul că „nici un om liber nu va fi închis sau nimicit în vreun fel fără a fi judecat în mod legal de egalii săi potrivit legilor țării”, după cum arată site-ul oficial al Bibliotecii Naționale www.bl.uk. Istoria documentului include mai multe revizuiri până în anul 1225, când regele Henric al III-lea a emis ceea ce a devenit versiunea finală și definitivă a „Magna Carta”. În timp, documentul a stat la baza mai multor texte
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice; asigurarea necesităților de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea realizării emisiunilor de radio în limba ucraineană, difuzate de posturile de radio regionale din orașele Iași, Sighetu Marmației și Timișoara; pe postul național de televiziune TVR2 este difuzată emisiunea „Împreună către Europa”, în cadrul căreia se pregătesc și emisiuni despre viața comunității ucrainene; Uniunea Ucraineană din România editează cinci tipuri de reviste periodice; în România funcționează o instituție cu predare în limba ucraineană - Liceul
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
păzi religiunea românilor, precum și integritatea teritoriului ei și a domni ca domn consituțional. Carol a pus mâna dreaptă pe Biblie și a declarat, în românește: „Jur!”. Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devenea domnitorul Principatelor Unite. În momentul depunerii jurământului în fața Reprezentanței Naționale, tânărul domnitor rostea câteva fraze istorice: „Punând piciorul pe acest pământ, am și devenit român!”. A exprimat atunci „devotamentul fără margini către noua mea patrie și acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
dezvoltarea industriei. Iar rezultatele au confirmat toate aceste măsuri: România a devenit în acei ani un important producător de materii prime. Tot de numele lui Carol I se leagă apariția unor instituții fundamentale și perene, cum ar fi Parlamentul, Banca Națională, Academia Română Filarmonica, universități, numeroase alte instituții de primă însemnătate. În plan extern, încă de la început, Carol I și-a făcut cunoscută dorința de a modifica raporturile cu Imperiul Otoman și de câștiga suveranitatea țării; într-o primă etapă, în octombrie
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
de Marea Unire din 1918, care a așezat pe harta Europei o Românie unită „de la Nistru pân’ la Tisa”. De asemeni, este remarcabil un alt moment definitoriu pentru importanța felului în care regele Carol I a știut să urmărească interesul național al României: momentul crucial al dobândirii unui nou statut internațional al țării după al doilea Război Balcanic. Conferința de Pace care avea loc la București, în 1913, s-a desfășurat doar între reprezentanții țărilor beligerante, sub președinția lui Titu Maiorescu
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
conexiuni astăzi în stare latentă, restabilirea încrederii reciproce, armonizarea unor interese, contacte, consultări, cooperare pe teme punctuale etc., etc. Toate acestea, bineînțeles, prin respectarea angajamentelor europene și euro-atlantice ale României, dar în primul rând ținându-se seama și de interesele naționale ale țării, așa cum o fac alții. Ce semnale pentru relațiile româno-ruse putem capta de la Moscova? Nu prea multe, deși unele ar putea fi semnificative. În mass-media își fac loc dezinformări și diversiuni din diverse surse, ce ar trebui denunțate, de
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
blocul comunitar. Premierul suedez Stefan Lofven arată că „cele mai multe dintre dorințele de reformă ale lui Cameron sunt realizabile. UE poate găsi soluții pentru a garanta mai multă competitivitate. Poate apăra țările non-euro față de deciziile statelor din spațiul euro. Și parlamentele naționale ar putea să aibă mai multă putere de decizie. Iar la o adică, UE ar putea să reducă din presiunile comunitare asupra Marii Britanii”. Așadar, simplul avertisment de ieșire pare să fi funcționat. Firește, există și limite. „Aceste măsuri se pot
„Conceptul Europa” şi jocul britanic by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296370_a_297699]
-
că problema emigranților e tratată diferit, după tipul de guvernare a țărilor și respectarea principiilor europene și umanitare. Între statele membre se poartă discuții interminabile, deoarece unele sunt dispuse să primească „cota” atribuită de UE, iar altele refuză, din motive naționale, să răspundă pozitiv. Însă, în mod solidar, Uniunea Europeană nu acceptă faptul că în Ungaria, de pildă, se construiește un zid înalt de patru metri și lung de 179 km la granița cu Serbia așezată în fața fluxului masiv de emigranți. În
O vară supraîncărcată, la 40° C by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296379_a_297708]
-
lider regional și din perspectiva faptului că a înființat o agenție dedicată investițiilor poloneze în străinătate, care a pus la punct un program pentru susținerea dezvoltării acestui segment. Coerența și viziunea măsurilor în domeniu se reflectă în cifre relevante: Banca Națională a Poloniei arată că în 2010, companiile poloneze investiseră în străinătate echivalentul a peste 27 miliarde de dolari (de 27 de ori mai mult decât la începutul deceniului!), cu o prezență preponderentă în Europa (Elveția, Luxemburg, Olanda, Cehia, Marea Britanie sau
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
Europa... Legislația ucraineană se schimbă, încet, încet, ducând la efecte în plan local care ar putea îndreptăți comunitățile românești să spere că drumul Ucrainei spre Europa vestică va aduce și implementarea normelor europene și o democrație autentică, în care minoritățile naționale să beneficieze de toate condițiile pentru a-și păstra identitatea și a-și cinsti înaintașii și tradițiile. Un exemplu este adaptarea unei legislații care prevede desovietizarea Ucrainei și care a avut drept rezultate îmbucurătoare redenumiri de străzi cu numele unor
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
București monitorizează situația implementării măsurilor privind drepturile minorităților, la care guvernul ucrainean s-a angajat în contextul orientării pro-europene a țării. „Administrația lui Petro Poroșenko realizează că, pentru a integra Ucraina în Europa, trebuie să respecte anumite standarde în ceea ce privește minoritățile naționale. Când am discutat cu omologii mei de la Kiev, mi s-a spus că, în următorii doi ani, doresc să implementeze toate măsurile la nivel internațional în ceea ce privește drepturile minorităților”, dă asigurări ministrul român pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu
Conlucrând cu istoria () [Corola-website/Journalistic/296384_a_297713]
-
-Considerați că minoritatea ucraineană din România se bucură de drepturi egale cu ale celorlalte minorități naționale de pe teritoriul României? -Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorități din țara noastră. Statul român asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
României? -Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorități din țara noastră. Statul român asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
drepturi depline cu ale celorlalte minorități din țara noastră. Statul român asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților Naționale din România, iar potrivit art. 62 din Constituția României și
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților Naționale din România, iar potrivit art. 62 din Constituția României și prevederilor legilor electorale ale României, este o organizație asimilată cu partidele și organizațiile politice. De asemeni, este membră a Congresului
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților Naționale din România, iar potrivit art. 62 din Constituția României și prevederilor legilor electorale ale României, este o organizație asimilată cu partidele și organizațiile politice. De asemeni, este membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor, a Congresului European al Ucrainenilor, a Consiliului
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
Mondial al Ucrainenilor, a Congresului European al Ucrainenilor, a Consiliului Mondial Ucrainean de Coordonare și a Asociației pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociația „Ucraina - Lumea“), astfel încât România este prezentată întotdeauna ca un exemplu pozitiv în ceea ce privește protejarea drepturilor minorităților naționale. Acest fapt duce și alte țări pe „drumul” respectării drepturilor minorităților naționale. -Cum contribuie Uniunea Ucrainenilor din România la sprijinirea învățământului în limba ucraineană? Vă rugăm să ne oferiți câteva exemple concrete. - Uniunea Ucraienilor din România a sprijinit constant învățământul
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]