136,312 matches
-
Biserica de lemn din Pădureni (fost Țop), comuna Mintiu Gherlii, județul Cluj, datează din anul 1929. Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari. În 1929-1930, ortodocșii din Pădureni au construit pe locul primit prin
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Cicău; comuna Mirăslău. Veche biserică ortodoxă românească din zidărie de piatră în Transilvania, construită în anul 1495, cu transformări din sec. al XVIII-lea. Pictură interioară deosebit de valoroasă. Potrivit medievistului Gheorghe Petrov, de la Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, biserica de secol
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Țigănești; comuna Munteni. La Conacul din Țigănești s-a născut la 14 septembrie 1778 Costache Conachi, cel mai reprezentativ poet al Moldovei din perioada de tranziție spre literatura modernă. Era al patrulea copil din prima căsătorie a vornicului Manolache Conachi cu Ileana
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Grindu; comuna Grindu. Biserica parohială „Înălțarea Domnului” este o parohie de categoria I-a cu 800 familii. Este ctitoria marelui clucer Ispas Făgărășanu, construită în anii 1838-1842 pe temelia bisericii zidită de Drăgan Făgărășanu în 1816 și doborâtă de cutremurul din 1837
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
intrare citim: „Târnosirea s-a făcut în zilele prea luminatului domn Alexandru Dimitrie Ghica, mitropolit în scaun Prea Sfinția Sa chir Neofit, luând săvârșire cu sfințirea ei în anul de Mântuitorul nostru Iisus Hristos leat 1841”. Așezată în partea de răsărit a comunei, biserica impresionează prin grandoare și măreție. Arhitectura, bogăția picturii și sculptură catapeteasmei din lemn de tei, lucrată la muntele Athos și adusă aici în anul 1841 sunt elemente ce-i conferă eleganță și frumusețe bisericii. Catapeteasma este asemănătoare cu cea
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Bălteni; comuna Periș. Biserică monumentală înaltă, cu arcade. Nu e pictată. Prevăzută cu pridvor exterior și contraforți; zid gros de 80 cm. Plan trilobat, cu zid între naos și pronaos. Catapeteasma este din lemn, pictată și întărită cu grinzi din stejar. Se
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Țebea; comuna Baia de Criș. Acesta se află în Panteonul Moților, în imediata apropiere a gorunului lui Horea. Avram Iancu a decedat la 10 septembrie 1874 în casa lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș, iar la 13 septembrie a
Mormântul lui Avram Iancu () [Corola-website/Science/332687_a_334016]
-
, numită și „Crucea Înaltă”, este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Gura Ialomiței; comuna Gura Ialomiței. Crucea, care împreună cu soclul are o înălțime de peste trei metri, are o ornamentație bogată și este de proporția celor două crucii de la poalele dealului Patriarhiei din București. Pe cruce este scris cu litere slavone: "„În numele tatălui și al
Crucea de la Chirana () [Corola-website/Science/332704_a_334033]
-
este un sit arheologic aflat pe teritoriul satului Enisala; comuna Sarichioi. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 161197.06. Ansamblul este format din cetatea propriu-zisă () și o așezare (cu ). Incinta cetății este compusă din patru turnuri de colț și doi contraforți, între aceștia desfășurându-se curtinele cu înălțimi
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală s află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al comunelor Adamclisi, Aliman și Rasova și este străbătută de drumul județean DJ123 (Rasova-Aliman). Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
este un așezământ monahal ortodox de călugărițe din România situat în satul Mironești din comuna Goștinari județul Giurgiu, metoc al Mănăstirii Comana. Aparține de Episcopia Giurgiului (Mitropolia Munteniei și Dobrogei) și, are hramurile Sfântul Nicolae și Sfânta Teodora Împărăteasa Bizanțului. Biserica "Sfântul Nicolae" figurează ca monument de arhitectură de interes național cu codul LMI , în
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]
-
(n. 11 ianuarie 1923 în comuna Negureni, județul Orhei) este un entomolog român, specializat în entomologie agricolă, protecția plantelor, cu accent asupra biologiei, ecologiei și combaterii insectelor dăunătoare plantelor cultivate. Profesorul Teodosie L. Perju este originar din Republica Moldova. S-a născut la 11 ianuarie 1923 în
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
Negureni, județul Orhei) este un entomolog român, specializat în entomologie agricolă, protecția plantelor, cu accent asupra biologiei, ecologiei și combaterii insectelor dăunătoare plantelor cultivate. Profesorul Teodosie L. Perju este originar din Republica Moldova. S-a născut la 11 ianuarie 1923 în comuna Negureni, județul Orhei (astăzi raionul Telenești). A urmat în 1937-1941 Școala de Agricultură din Cucuruzeni (județul Orhei). A continuat în 1941-1943 studiile la Liceul Teoretic "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Chișinău. După al doilea Război Mondial, Domnul , ca și mulți alți
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
(n. 8 noiembrie 1926, Comuna Tigheci, Județul Cahul, Basarabia - d. 7 iulie 1986, București) a fost un pictor scenograf român. Studii de specialitate - Institutul de Arte Plastice <nowiki>"N.Grigorescu"</nowiki> București - Secția Scenografie - Promoția 1952 - Prof. W. Siegfried Pictor scenograf al Teatrului Național București
Mihai Tofan () [Corola-website/Science/332730_a_334059]
-
Munților Bistriței Aurii" (alături de Munții Suhard și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a Sucevei (Comuna Izvoarele Sucevei) prin Pasul Prislop. În rest accesul se poate realiza pe drumuri forestiere. De la nord la sud, vârfurile care se înșiruie sunt: Piciorul Bârnovei (1430 m), Stânii (1454 m), Măgura (1559), Țapul Mare
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
și Obcina Mestecaniș). Sunt reprezentate - la sud de DN18 (porțiunea Cârlibaba- Pasul Prislop, pe valea Bistriței Aurii) și la est de DC86A (pe valea Cârlibabei). Ultimul, traversând Obcina Mestecănișului leagă valea Bistriței Aurii (respectiv Comuna Cârlibaba) de cea a Sucevei (Comuna Izvoarele Sucevei) prin Pasul Prislop. În rest accesul se poate realiza pe drumuri forestiere. De la nord la sud, vârfurile care se înșiruie sunt: Piciorul Bârnovei (1430 m), Stânii (1454 m), Măgura (1559), Țapul Mare (1661), Iedu (1517), Fluturica (1345) Predomină
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
, iar pe scurt burgunda, este o limbă germanica astăzi stinsa, care era vorbită îndeosebi de burgunzi, provenită din "germanica orientala", iar aceasta din "germanica comună". Există o ezitare în clasificarea acestei limbi între limbile germanice orientale și limbile germanice occidentale. Această limbă este puțin cunoscută, în afară de câteva antroponime și câteva toponime. Termenii dialectali care ar putea să provină din burgunda nu sunt prea diferiți de
Limba burgundă () [Corola-website/Science/332826_a_334155]
-
Goicea Mare, județul Dolj - d. 24 noiembrie 1994, București) a fost un fluieraș, cimpoier și interpret de caval virtuoz român. „Micu a lu' Ion a lu' Șarpe”, cum era cunoscut în sat, s-a născut la 17 februarie 1912 în comuna Goicea Mare, județul Dolj. Provenind dintr-o familie de țărani, a cântat la diverse instrumente de suflat din lemn (fluier, caval și cimpoi), dar și vocal. Precum tatăl său, a fost constructor de cimpoaie. Înzestrat cu aptitudini artistice deosebite, cunoștea
Marin Chisăr () [Corola-website/Science/332816_a_334145]
-
23 februarie 1848 a deținut funcția de prim-ministru, fiind al XXII-lea premier al Franței. S-a remarcat și în ceea ce privește învățământul național, unde, ca ministru al instrucției publice, a susținut crearea a cât mai multe școli în departamente și comune. A fost membru al Academiei Franceze, începând din 1836.
François Guizot () [Corola-website/Science/332841_a_334170]
-
(n. 30 septembrie 1947, Pericei, Comuna Pericei, Sălaj) este o interpretă română de muzică populară din zona Sălajului. Născută pe meleaguri silvane în satul Pericei, la 30 răpciune în anul proclamării Republicii Populare, harul muzicii i-a fost - spune cântăreața, descoperit de bunicul său, părinții (dintre
Ileana Domuța Mastan () [Corola-website/Science/332850_a_334179]
-
de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală întinsă pe o suprafață de 3.303 ha. se întinde în sud-estul județului Constanța (la limita de graniță cu județul Călărași), pe teritoriile administrative ale comunelor Lipnița și Oltina. Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
Ion s-a născut într-o familie de grăniceri, fiu al sublocotenentului de clasa 1-a Drăgan (Dragu) Iovescu (d. după 1864) în regimentul de graniță bănățean român nr. 13. A urmat școala primară în comuna Bozovici și a intrat tânăr in regimentul tatălui. La 1 noiembrie 1871 a devenit cadet în regimentul de infanterie Ludovic al II-lea al Bavariei Nr. 5. și avansat in acest regiment la gradul de locotenent la data de 5
Ion Iovescu () [Corola-website/Science/332952_a_334281]
-
(Buciulești) a fost o mănăstire ortodoxă (acum ruinată) cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată în 1629 de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia Edificiul este situat pe teritoriul actualului județ Neamț în arealul administrativ al comunei Podoleni, pe partea stângă a Bistriței între vechea albie a râului și actualul canal de aducțiune hidroenergetică al acestuia. Aici a fost și o curte a domnitorului Gheorghe Ștefan, sub forma unei fortărețe cu ziduri și turnuri înconjurate de un
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
partea stângă a Bistriței, între vechea albie a râului și actualul canal de aducțiune hidroenergetică al acestuia, care le separă de zona locuită. Accesul se poate face pe un drum sătesc, ce se desprinde din DN15 din apropierea podului ce desparte comunele Zănești și Podoleni și merge limitrof canalului în paralel cu acesta. Edificiul, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicat în 1629 (1630 după alte surse) de către logofătul Dumitrașcu Ștefan împreună cu jupâneasa sa Nifia și, ruinat de o viitură care a
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
a dorit să-și ia rămas bun de la chefi cu preparate pe gustul fiecăriua. Jurații nu au aprecita ironia lui CoCo și l-au trimis acasă. În a treia Proba de Teren intitulată "Bătălia sexelor", concurenții au fost transportați în comuna Budești din Maramureș. Conform temei probei, cele două echipe au fost alcătuite din fete (Echipa Roșie) și băieți (Echipa Albastră). Cel două echipe au avut la dispoziție câteva minute pentru a-și alege căpitanii. Echipa Roșie a ales ca Mirabela
MasterChef România (sezonul 4) () [Corola-website/Science/332914_a_334243]