136,312 matches
-
Vasile T. Oțel (n. 5 septembrie 1944). Este un ihtiopatolog și ihtiolog român. s-a născut la 5 septembrie 1944 în comuna Podeni jud. Cluj. A locuit cu părinții în orașul Turda (jud. Cluj), unde a copilărit și a urmat studiile liceale Deși din copilărie a manifestat o atracție deosebită față de cunoașterea faunei sălbatice, mai ales a vertebratelor, a urmat Facultatea de
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
PNL), primarul din Râmnicu Vâlcea, cu executare, Nicolae Matei (PSD), primarul din Năvodari, cu executare.Constantin Boșcodeală (PSD), primarul Buzăului, cu suspendare Gabriel Boriga, primarul din Târgoviște, cu suspendare.Adrian Viorel Stan, primar al orașului Techirghiol, cu executareAdrian Mladin, primarul comunei Jilava, cu executare Apostol Mușat, primarul comunei Snagov, cu executareMihai Stepanescu, primar al Reșiței, cu executare Gheorghe Ștefan, primar al orașului Piatra-Neamț, cu executare Costel Tulitu, primarul orașului Bechet, cu executare.Adrian Domocoș, primarul Beiușului, cu executare În perioada 1990-iunie
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
Nicolae Matei (PSD), primarul din Năvodari, cu executare.Constantin Boșcodeală (PSD), primarul Buzăului, cu suspendare Gabriel Boriga, primarul din Târgoviște, cu suspendare.Adrian Viorel Stan, primar al orașului Techirghiol, cu executareAdrian Mladin, primarul comunei Jilava, cu executare Apostol Mușat, primarul comunei Snagov, cu executareMihai Stepanescu, primar al Reșiței, cu executare Gheorghe Ștefan, primar al orașului Piatra-Neamț, cu executare Costel Tulitu, primarul orașului Bechet, cu executare.Adrian Domocoș, primarul Beiușului, cu executare În perioada 1990-iunie 2016 au fost condamnați definitiv pentru corupție
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
al Reșiței, cu executare Gheorghe Ștefan, primar al orașului Piatra-Neamț, cu executare Costel Tulitu, primarul orașului Bechet, cu executare.Adrian Domocoș, primarul Beiușului, cu executare În perioada 1990-iunie 2016 au fost condamnați definitiv pentru corupție 11 primari de orașe și comune (indicați mai sus) și primarul sectorului 6 al Bucureștiului (Cristian Poteraș), Mircea Băsescu, fratele fostului președinte, Traian Băsescu, și 66 de politicieni de rang înalt (parlamentari sau membri ai guvernului), din care: - 23 politicieni de la PSD sau FSN sau PDSR
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
Munții Trascăului alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Alba și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
a județului Alba (pe teritoriile orașelor Aiud și Zlatna și pe cele ale comunelor Cricău, Galda de Jos, Întregalde, Ighiu, Livezile, Meteș, Mirăslău, Mogoș, Ocoliș, Ponor, Poșaga, Râmeț, Rimetea, Sălciua și Stremț) și cea sudică a județului Cluj, pe teritoriile comunelor Băișoara, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești și Tureni. Aceasta este străbătută de drumul național DN75, care leagă Turda de Câmpeni. Situl „Munții Trascăului” a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică (în scopul protejării mai multor specii
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
ariei protejate (sit de importanță comunitară) situate pe teritoriul nord-vestic al județului Prahova, în Muntenia. Aria naturală se întinde în nord-vestul județului Prahova (în zona de contact a Subcarpaților Prahovei cu prelungirile sudice ale Munților Baiu), ocupând teritoriile administrative ale comunelor: Bertea, Brebu, Secăria, Șotrile și Valea Doftanei; și cel al orașului Comarnic. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ102L care leagă localitatea Seciuri de Barajul Paltinu; baraj (aflat în arealul sitului) construit între anii 1968-1971, pe valea râului Doftana. Zona
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în extremitatea sudică a Crișanei, pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Almaș, Bârzava, Brazii, Buteni, Chisindia, Conop, Gurahonț și Tauț. Aceasta este străbătuta de drumul județean DJ708A care leagă satul Bârzava de Tauț. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr.971 din 2011 (privind
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
(franceză: "Château de Montségur") este o fostă cetate în apropiere de Montségur, o comună din Ariège, în sud-vestul Franței. Ruinele sale sunt pe locul unei cetăți distruse a catarilor. Fortăreața din prezent este descrisă ca fiind un „castel catar”, ea datând de fapt dintr-o perioadă mai târzie. A fost desemnată ca fiind monument
Castelul Montségur () [Corola-website/Science/333728_a_335057]
-
Câmpia Cermeiului este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul țării (Crișana), pe teritoriul administrativ al județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central-nordică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Apateu, Bârsa, Beliu, Bocsig, Cărand, Cermei, Ignești, Mișca, Seleuș, Șepreuș, Șicula, Șilindia, Tauț și Târnova și pe cele ale orașelor Ineu, Pâncota și Sebiș. Aceasta este străbătută de drumul național DN79A care leagă satul Vârfurile (DN76) de orașul Chișineu-Criș. Zona
Câmpia Cermeiului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333734_a_335063]
-
o călătorie în timp,aduce cu mult farmec si prospețime, evitând pastișa paseistă, tremurul interior al celui care-și reconstituie trecutul, nu numai cu nostalgie, dar și cu speranța în bine, adevăr și frumos. Limbajul este pitoresc, ardelenesc, din jurul Sibiului - comuna Buia - locul în care s-a născut, a copilărit, a traversat adolescența spre tinerețe, uzând de stil epistolar, fiindcă toate volumele amintite sunt dedicate nepotului său iubit - Sergiu. Găsim în volum două lumi care-și șoptesc una alteia lumea copilăriei
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta se află în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală este situată în partea central-sudică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Ciurila, Feleacu, Florești și Tureni și pe cel al municipiului Cluj Napoca. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ107R, care leagă satul Sălicea de strada Făgetului (Cluj Napoca). Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul României (Dobrogea), pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Constanța (în sud-vestul Dobrogei), pe teritoriile administrative ale comunelor Lipnița și Oltina; și pe cel al orașului Băneasa. Aceasta este străbătută de drumul național DN3 care leagă municipiul Călărași de Constanța. Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Miron Costin, comuna Trifești. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 124741.01. Biserică are forma de navă cu sânurile laterale scobite în grosimea zidurilor, iar în absida altarului s-au deschis două ferestre, caracteristică frecvență în cazul monumentelor din secolul al
Biserica „Duminica Tuturor Sfinților” din Miron Costin () [Corola-website/Science/333792_a_335121]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată arie de
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
Râul Tur este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nord-vestul României (Transilvania), pe teritoriul nord-estic al județului Satu Mare. Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei în județul Satu Mare, ocupând teritoriile administrative ale comunelor Agriș, Botiz, Călinești-Oaș, Gherța Mică, Halmeu, Lazuri, Medieșu Aurit, Micula, Orașu Nou, Porumbești, Turț și Turulung; și pe cel al orașului Livada. Aceasta este străbătută de drumul european E81 care leagă Ucraina de România. Zona a fost declarată sit de
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
Chetrosu (←1946; în ) este o comună în raionul Iampil, regiunea Vinnița, Ucraina, formată numai din satul de reședință. În trecut a fost un sat majoritar moldovenesc (românesc), fiind asimilat în prezent. Satul a fost fondat de țăranii moldoveni prin secolul al XVIII-lea, de atunci venind
Chetrosu, Iampil () [Corola-website/Science/333823_a_335152]
-
Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș și cercetător științific la Institutul de cercetări socio-umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române; membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al Societății Române de Filosofie. s-a născut la 13 mai 1957, în satul Giuluș, comuna Ogra, județul Mureș. Studiile primare și gimnaziale le-a făcut în satul natal, iar cele liceale la Târgu-Mureș, licența în filosofie în cadrul Facultății de Filosofie din Universitatea București, tot aici urmând și studiile doctorale și obține (în 2006) titlul de
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XVII-a (2007); Decorația „Fibula de la Suseni” - cea mai înaltă distincție cultural-științifică a Județului Mureș, acordată de Prefectura Județului Mureș (în 2009); Titlul de cetățean de onoare al Comunei Ogra, de care aparține satul său natal, Giuluș (2008); alte premii, diplome și recunoașteri fiindu-i acordate de Prefectura și Consiliul județului Alba, de primăriile unor orașe (Târgu-Mureș, Reghin, Târnăveni) și de alte instituții publice. A colaborat la revistele de
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
este un monument istoric comemorativ al militarilor români din arma cavaleriei, ridicat în zona unde Armata României a purtat cea de-a doua bătăle de la Oituz. Acesta este situat pe dealul Coșna din arealul trecătorii, în zona satului Oituz din comuna Oituz și se regăsește pe Lista monumentelor istorice din județul Bacău cu . Inițiativa de eternizare printr-un monument a memoriei călăreților căzuți pe câmpul de luptă de la Oituz în Primul Război Mondial, i-a aparținut în 1918 generalului comandant al
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
locul pe care s-a clădit monumentul și materiale de construcție. Inaugurarea ansamblului - care ar fi trebuit să fie făcută în 1925, a trenat până la 19 septembrie 1931. În cadrul pregătirilor pentru comemorarea a 600 de ani de atestare documentară a comunei Oituz din 15 august 2010, cu contribuția "Asociației Naționale „Cultul Eroilor”" și al "Consiliului Local Oituz" monumentul a fost restaurat în totalitate și s-a construit o scară cu 106 trepte pentru a facilita accesul. Tot cu acest prilej s-
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile județelor Arad și Timiș. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-vestică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale orașelor Arad, Nădlac și Pecica; și pe cele ale comunelor Felnac, Secusigiu, Semlac, Șeitin și Zădăreni) și în cea nord-vestică a județului Timiș, pe teritoriul orașului Sânnicolau Mare și pe cele ale comunelor Cenad, Periam, Saravale și Sânpetru Mare. Aceasta se află în imediata apropiere a drumului european E68 care
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
sud-vestică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale orașelor Arad, Nădlac și Pecica; și pe cele ale comunelor Felnac, Secusigiu, Semlac, Șeitin și Zădăreni) și în cea nord-vestică a județului Timiș, pe teritoriul orașului Sânnicolau Mare și pe cele ale comunelor Cenad, Periam, Saravale și Sânpetru Mare. Aceasta se află în imediata apropiere a drumului european E68 care leagă Ungaria de România. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
Plasa Recaș din județul Timiș-Torontal a fost o unitate administrativă din cadrul județul Timiș-Torontal. Reședință de plasă era localitatea omonimă, comuna Recaș, astăzi oraș din județul actual Timiș. Teritoriul județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9
Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333884_a_335213]