136,121 matches
-
dovedi permanent utilitatea, ca pompierii din parabola publicată de Adrian Păunescu prin anii 1980 în „România liberă” a lui Octavian Paler? Citeam notele ofițerilor transcrise de Stela Covaci și nu-mi venea să cred cu ce nimicuri s-au ocupat vreme de decenii zecile de gradați, de la locotenenți la generali, vârându-și cizmele în intimitatea unui poet care trăia exclusiv în lumea fantasmelor lui. Aurel Covaci merita într-o măsură ceva mai mare supravegherea Securității. Nu am cunoștință, și Stela Covaci
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
Nobel în mijlocul viilor Domnului. Ce spectacol!”, exclama Jérome Garcin, autorul recenziei. Pe drept cuvant. Memoria noastră plurala „Le Nouvel Observateur” din 15 februarie consacră un dosar unor descoperiri recente în materie de Alzheimer. Șunt citate cateva studii apărute în ultima vreme despre teribilă boală. Bernard Croisile, șeful serviciului de neuropsihologie de la spitalul de neurologie din Lyon, analizează într-un interviu raportul dintre amintiri și uitare, pornind de la ideea că nu există o singură memorie, ci mai multe, si ca amintirile șunt
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
populație face prate dintr-o minoritate naționale, prin urmare ar fi ceva normal ca această situație să fie regelmentată Acest proiect a fost discutat cam șase ani, din 2005. Aici toată lumea a spus ce avea de spus. România de multă vreme trebuia să adopte un astfel de statut, fiindcă peste 10% din populație face parte dintr-o minoritate națională, nu contează din care. Eu cred că este absolut normal să reglementezi această situație reală în societatea românească printr-un statut. De
UDMR promite că nu va trăda Guvernul () [Corola-website/Journalistic/49117_a_50442]
-
stabilit în 1860 în Argentina, unde a și murit (1904), după ce se remarcase ca inginer cartograf, director al rețelei de căi ferate și publicist. Contemporan cu el, un alt ardelean, originar din zona Sibiului, doctorul Ilarie Mitrea, a trăit o vreme în Mexic. Inginerul român Iuliu Popper a trăit mai mulți ani în Argentina, cartografiind, între altele, sudul țării, inclusiv Țara de Foc, unde a dat numeroase denumiri geografice ce evocă locuri și personalitățti din țara de origine. Prin Argentina a
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
lingvist și istoric literar, după o carieră universitară la Iași și la Roma, s-a stabilit în 1949 în Argentina, la Buenos Aires, unde a trăit până la sfârșitul vieții sale. S-a implicat în întreaga activitate a exilului românesc, fiind o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
a exilului românesc, fiind o vreme și membru în Biroul central executiv al Consiliului Național Român. În spațiul argentinian a contribuit activ la editarea a două interesante reviste românești, respectiv „Cuget românesc” și „Pământul strămoșesc”. Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Alături de el a trăit o vreme în același spațiu poetul, prozatorul și eseistul Vintilă Horia, autor, între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
Cei mai mulți sunt concentrați în Buenos Aires, iar alții locuiesc, în grupuri mai mici, în La Plata, Cordoba, Mendoza etc. Nu puțini dintre ei ocupă poziții semnificative în viața economică, politică și intelectuală din Argentina, în calitate de ingineri, comercianți, profesori, istorici etc. Multă vreme, activitatea comunității românești de acolo s-a desfășurat în cadrul Asociației „Mihai Eminescu”, care edita și revista cu același titlu. După 1990 s-a constituit Comunitatea românilor din Argentina. Alături de cei din Argentina se află originarii din România stabiliți în Brazilia
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
lungul timpurilor, în spațiul brazilian s-au ilustrat mai mulți români, precum soprana Florica Cristoforeanu sau inginerul Teodor Oniga, fost profesor universitar, dar și om politic, diplomat. Câteva zeci de mii de români s-au stabilit și în Venezuela. O vreme, de exemplu, s-a aflat acolo cunoscutul sociolog și analist politic Vladimir Tismăneanu. S-a remarcat în mod deosebit parohul bisericii ortodoxe române „Sfinții Constantin și Elena”, din Caracas, părintele Costică Popa. Prin eforturile acestuia, cu sprijinul societății române, a
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
acestei biserici, în noiembrie 1999, a fost făcută de către Preafericitul părinte patriarh al României, cu care ocazie și-a început activitatea și „Casa Română” din Caracas. În Mexic își desfășoară activitatea Asociația Enciclopedică Română și se editează revista „Drum”. Multă vreme s-a ilustrat prin activitatea sa în Peru filosoful Radu Enescu. Emigranții din România stabiliți în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit, pe de o parte, iar pe de
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
de ori Spre țărmuri nebănuite, spuneți-mi este rodiul nebun Ce face să scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul albastru-al înaltului care se-aprinde Mândru, plin de primejdie, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel cu lumina ce sparge în mijlocul lumii vremea rea a demonului Întinzând până la margini horbota zilei precum șofranul Brodată cu cântece însămânțate, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri de mijloc de august Spunei-mi
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Limba de lemn”, formă a inculturii, a abuzului de propagandă în fiecare rând, a fost prezentată și astăzi, culmea!, după unele canoane impuse altădată de vechiul regim. Ca să fiu clar: anomalia lingvistică și conceptuală a domnit plenar atât la începutul vremurilor comuniste, cât și mult după, fiind o prelungire lugubră a scriiturilor made „Pravda”, „Izvestia ” și „Trud”. Numeroși ani, acel limbaj sărac, incult, limitat, a influențat ziare, reviste, toate tipăriturile. O oarecare explicație ar fi, poate, și acomodarea cu acest limbaj
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
desfac prăpăstii, Și-n negură se-mbracă zarea, Eu în genunchi spre tine caut: Părinte, orînduie-mi cărarea! În pieptul zbuciumat de doruri Eu simt ispitele cum sapă, Cum vor să-mi tulbure izvorul Din care sufletul s-adapă.” „Mult iscusita vremii slovă Nu spune clipa milostivă Ce ne-a-nfrățit pe veci necazul Și veselia deopotrivă... Mărită fie dimineața Ce-a săvîrșit a noastră nuntă, Bătrîne Olt! - cu buza arsă Îți sărutăm unda căruntă.” Năvala cuvintelor de origine slavă îngrămădite în doar cîteva
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Bătrîne Olt! - cu buza arsă Îți sărutăm unda căruntă.” Năvala cuvintelor de origine slavă îngrămădite în doar cîteva versuri frapează, chiar înainte de a se fi descoperit semnificația mesajului: trup istovit, stăpîne, drum, prăpăstii, zarea, orînduie, ispitele, izvorul în Rugăciune; iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă, a săvîrșit, în Oltul. În ultimul exemplu, din cele 24 de „cuvinte pline” ale strofei 10 sunt de origine slavă, adică peste 40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă, a săvîrșit, în Oltul. În ultimul exemplu, din cele 24 de „cuvinte pline” ale strofei 10 sunt de origine slavă, adică peste 40%. Dacă adăugăm faptul că ele formează sintagme memorabile (iscusita vremii slovă, clipa milostivă, pe veci necazul și veselia deopotrivă), atunci realizăm că impactul lor stilistic se potențează considerabil. O proporție de 40% a slavonismelor era oricum neobișnuită în limba română curentă de la 1900, iar faptul că autorul provenea din Ardeal
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Goga. Varietatea lor prozodică minimă și revenirea obsesivă a cîtorva metri le caracterizează. Iată incipit-urile primelor Poezii: „Rătăcitor cu ochii tulburi,/ Cu trupul istovit de cale”(Rugăciune); „La voi aleargă totdeauna/ Truditumi suflet să se-nchine” (Plugarii); „Mult iscusita vremii slovă/ Nu spune clipa milostivă” (Oltul); „Trei pruni frățîni, ce stau să moară,/ Își tremur’ creasta lor bolnavă” (Casa noastră); „Ca o vecernie domoală/ Se stinge zvonul din dumbravă” (Apostolul); „Cînd rătăcind, bătrîne codru,/ Ajung la sînul tău de tată
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
istoria poeziei noastre. Opera sa poetică manifestă o bizară întîrziere față de spiritul epocii în care a fost compusă. Romantismul de factură programat-regresivă a dominat-o de la început, iar acest model s-a păstrat pînă tîrziu, cînd romantismul ajunsese de multă vreme istorie. Unele dintre cele mai tipice forme romantice se perpetuează o dată cu Goga: prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
într-un limbaj aluziv, pînă acum absent. Simbolismul însuși supraviețuia însă atunci cu greutate; simboliste sunt versurile-epitaf ale lui Goga, săpate pe mormîntul său de la Ciucea: „Jur-împrejur e largul care cîntă, E soare-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul Fiorul păcii-n suflet mi se lasă, Eternități îmi flutură veșmîntul; Simt Dumnezeu cum mă primește-n casă...” (Din larg). Puțini scriitori români au ajuns miniștri, și încă și mai puțini primminiș tri: poeții au
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Ruxandra Cesereanu Șei Shōnagon a trăit la trecerea dintre cel dintâi mileniu și al doilea, fiind cunoscută că doamna de onoare a împărătesei nipone Sadako, dar și că fiica unui poet apreciat în vremurile respective. Cele 319 de însemnări care alcătuiesc Însemnările de căpătai (Șei Shōnagon, Însemnări de căpătai, traducere de Stâncă Cionca, București, Rao Internațional Publishing Company, 2004) sunt o scriere hibrida, între eseu și proza poetica, alcătuind, în același timp, un uriaș
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
deja consacrate (floarea de cireș, de prun, nalba, crizantema, irisul), ci și prin flori mai puțin ilustre (garofița, clopoțeii, zorelele). Paradisul are grade ierarhice: nuferii din lac în timpul ploii sunt frumoși, dar nu atât de frumoși precum prunii înfloriți, la vreme de apus ori răsărit! Iar dacă sunt pictate, florile de cireș ori stânjeneii își pierd din farmecul suprem! Sărbătorile nalbelor, crizantemelor și irișilor sunt fără egal, de aici extazul și verdictul de frumusețe nonterestră. Nu este de mirare că arbori
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
altor arte era dezamăgitor să vadă în filme de gen tot felul de caricaturizări și fantezii goale cu privire la diversele procese de inspirație, concepere, executare, eventual performare sau studiere (pragmatică ori teoretică). Dar toate acestea „au ținut” până în ultima vreme, chiar până-n ultimul deceniu, când profesionalismul a fost generalizat spre maxim chiar și pentru scenariștii celor mai comerciale producții, poate competiția cinematografică impunând consultarea serioasă și a artiștilor propriu-ziși, a criticilor (în speță, a muzicologilor), a esteticienilor ori istoriografilor sobri
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
ochii în întuneric. Cum ai vedea trecând pe străzi mulțimi agitate și oarbe, în drum spre cine știe ce miracol, în timp ce, invizibil, eu rămâneam mult în urmă. Era ca atunci când adoarme copilul, înspăimântat, ascultându-și pașii cei grei ai inimii. Îndelung, multă vreme, până ce dimineața-și strecoară primele razele prin gaura cheii și se deschid ușile întunericului. Copacul și firmamentul Un copac pășește prin ploaie, trece pe lângă noi prin ceața șiroitoare. Are o misiune. Extrage viață din ploaie ca mierla dintr-o livadă
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
alte câteva, lui Miron Radu Paraschivescu, care a scos la lumină o mulțime de autori debutanți. Autorul Cânticelor țigănești ținea pe atunci o dublă poștă a redacției, la "Contemporanul" și la "România liberă". "Trebuie să mărturisesc (comentează MRP), de multă vreme visam la un gen de roman-pilulă-în-versuri, ca în felul nuvelelor lui O. Henry, sau la o poezie-roman-de-aventuri. Dar n-am bănuit că visul mi se va realiza atât de curând, Gino Stella mi-a luat-o pur și simplu înainte
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
acest ansamblu, datorată scriiturii, Eugen Bogdan Popa Beethoven având în general anumite preferințe în tratarea acestui instrument, o dinamică specială care evoluează mai mult pe contraste decât pe culoare. Diana Moș este o experimentată artistă care a abordat de ceva vreme întregul repertoriu beethovenian, iar unele formulări întâlnite în Sonatele pentru vioară și pian pe care le-a interpretat alături de pianistul S. Sandrin au avut ecouri emoționante în Allegro vivace e con brio. Partea a doua, Largo assai ed espressivo în
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83464_a_84789]
-
pământeni Printre acuzațiile și nemulțumirile proferate de boieri la adresa lui Vasile Lupu s-au aflat și moravurile libere ale domnitorului și nepoților săi, care merseseră până la a atinge cinstea a multor case boierești. Iar desfrânarea este explicată de cronicar prin bogăția vremurilor „Și care țări se suie pre la mari belșuguri, sburdează hirea omeanească, și sburdărniciunea naște păcatul, și pre păcat îl urmează mânia lui Dumnezeu”. Și cum și țara Moldovei „era la mare sburdănicie”, continuă același Miron Costin, „Și însuși Domnul
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]