13,825 matches
-
care trebuie înțelese aceste sentimente, fără să fie nevoie de interpretarea lor de către străini sau ca aceștia să se amestece"10. Soția lui, Regina Maria, o prințesă britanică, era din tot sufletul de partea Aliaților și împotriva germanilor și austriecilor. Ambasadorul austriac, contele Ottokar Czernin, s-a plîns o dată că nu era destul de simpatizat de societatea bucureșteană, rugînd-o pe Regina Maria să-l ajute să fie mai popular; Este îngrozitor de greu să-l faci popular pe un austriac în România"11
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nefericitele relații dintre România și Rusia. Din punct de vedere istoric, analiza lui Iorga este incontestabilă. Șeicaru și-a exprimat dorința ca această carte să devină manual în România. Problema rezida în sfera politicului. Iorga își amintea că atunci cînd ambasadorul Spaniei le-a cerut diplomaților ruși părerea despre analiza lui Iorga a relațiilor ruso-române, aceștia au răspuns că este scrisă "din punctul de vedere al românilor". Iorga a replicat: "Mă-ntreb ce-ar fi spus dacă aș fi scris cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici măcar elementele rusești în debandadă influențate de anarhiști. De data aceasta, Iorga s-a decis să ia măsuri serioase. Întrucît nu se aștepta la nimic din partea politicienilor și chiar a armatei române, a pornit să-i viziteze pe diplomații străini. Ambasadorul Italiei, baronul C. Fasciotti, i-a servit două-trei răspunsuri machiavelice: Rakovski este felul de persoană pe care ori trebuie să o împuști, ori să o atragi de partea ta. Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care ori trebuie să o împuști, ori să o atragi de partea ta. Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti i-a promis lui Iorga că da, va interveni. A primit asigurări similare și de la Saint-Aulaire, ambasadorul Franței. Ambasadorul englez, G. Barclay, n-a fost de prea mult ajutor. Ambasadorul Statelor Unite, Charles Wopicka, rămăsese la București, unde își oferea serviciile României, a căror valoare nu putea fi supraestimată după părerea lui Iorga. Ambasada americană de la Iași se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trebuie să o împuști, ori să o atragi de partea ta. Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti i-a promis lui Iorga că da, va interveni. A primit asigurări similare și de la Saint-Aulaire, ambasadorul Franței. Ambasadorul englez, G. Barclay, n-a fost de prea mult ajutor. Ambasadorul Statelor Unite, Charles Wopicka, rămăsese la București, unde își oferea serviciile României, a căror valoare nu putea fi supraestimată după părerea lui Iorga. Ambasada americană de la Iași se afla în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Guvernul român nu putea realiza nici una dintre aceste acțiuni. Dar Fasciotti i-a promis lui Iorga că da, va interveni. A primit asigurări similare și de la Saint-Aulaire, ambasadorul Franței. Ambasadorul englez, G. Barclay, n-a fost de prea mult ajutor. Ambasadorul Statelor Unite, Charles Wopicka, rămăsese la București, unde își oferea serviciile României, a căror valoare nu putea fi supraestimată după părerea lui Iorga. Ambasada americană de la Iași se afla în mîinile Secretarului acesteia, Andrews. Acesta a fost imediat de acord să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
izbucnirea războiului să fie judecați. În cele din urmă, Camera Română a rezolvat această problemă printr-un compromis inteligent: a emis o lege care acorda amnistierea lui Brătianu și a tuturor politicienilor "răspunzători" de declanșarea războiului împotriva Germaniei 112. Fostul ambasador austriac, Contele Czernin, s-a întors la București; putea acum să joace rolul de "proconsul" la care aspirase dintotdeauna. Generalul Berthelot și misiunea militară franceză au fost obligați să părăsească Iașul. La plecarea lor, regele, regina și, firește, Iorga le-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga. Orice intelectual străin îl vizita în mod ritual cînd vizita România, ca și aproape orice ambasador străin. Familia regală îl invita permanent la Palat, deși, cu puțini deputați în Cameră și fără bani (în "Parisul Balcanilor" aveai nevoie de bani ca să faci politică) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii foști "Iorghiști" se înclinau plini de grație
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în englezește), la Universitatea Georgetown, o conferință în fața unei săli arhipline. De aici s-a îndreptat spre Indiana Harbor, unde se afla o numeroasă comunitate de americani de origine română. Aici s-a întîlnit cu un vechi prieten: dl. Wopicka, ambasadorul Statelor Unite în România în timpul Primului Război Mondial. Întrucît Chicago se afla în apropiere, Iorga a vizitat acest "Castel de oțel", cum îi spunea el. A ajuns la "Ținutul lui Lincoln" la 12 februarie. Iorga avea o admirație aproape metafizică față de viața, activitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mare diplomat român din perioada interbelică și președinte al Ligii Națiunilor. Existau mari animozități (dar la modul civilizat) între Iorga și Titulescu. Iorga a refuzat să facă parte dintr-un guvern Titulescu, astfel încît acesta a plecat la Londra ca ambasador al României 32, de unde va depune toate eforturile ca să discrediteze viitorul guvern Iorga. Formarea guvernului Iorga a fost precedată de o săptămînă de negocieri. Carol considera că era convenabil să-și ascundă ambițiile dictatoriale în spatele prestigiului lui Iorga. Și regele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dr. Angelescu, iar ungurii din Transilvania îi urau pe amîndoi, acuzîndu-i că încearcă să-i românizeze pe ungurii ardeleni prin intermediul școlii. Ce memorie scurtă au unii! Puțini unguri își aminteau de legile lui Apponyi din domeniul învățămîntului. Dr. Constantin Angelescu, ambasadorul României în Statele Unite în timpul războiului, a exercitat o influență puternică în America în beneficiul cauzei românilor. A devenit politician liberal și a aplicat vechea politică liberală de securizare și centralizare a învățămîntului. Acestea erau și țelurile lui Iorga. În anii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul său de bază: "Politica externă a României trebuie să fie identică cu cea a celei mai puternice aliate a ei?" Iorga nu se înțelegea cu ambasadorul Gabriel Puaux, care avea ulterior să devină ambasadorul Franței la Viena (în perioada Anschluss-ului) și era un Gaullist convins. Puaux era simpatizant al lui Maniu și al democrației 74. La Paris, Iorga s-a întîlnit cu Briand și Laval. În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul său de bază: "Politica externă a României trebuie să fie identică cu cea a celei mai puternice aliate a ei?" Iorga nu se înțelegea cu ambasadorul Gabriel Puaux, care avea ulterior să devină ambasadorul Franței la Viena (în perioada Anschluss-ului) și era un Gaullist convins. Puaux era simpatizant al lui Maniu și al democrației 74. La Paris, Iorga s-a întîlnit cu Briand și Laval. În 1932, Sistemul de la Versailles era încă în picioare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu mareșalul Josef Pilsudski, cu ministrul de externe, colonelul Josef Beck, cu vechiul său prieten, Profesorul Mazarýk, și cu ministrul de externe E. Beneš. A avut convorbiri și cu E. Venizelos. Bulgaria urma o politică proitaliană. În timpul unei conversații cu ambasadorul Bulgariei, Iorga a făcut următoarea afirmație: "Italia a luat în Balcani locul Austriei. Sînt îndrăgostit de Italia, dar cel mai mult țin la autonomia țării mele". În Franța s-a întîlnit cu reprezentanții comunității armene. Îi considera pe armeni ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
convins că nu va ajunge acolo prin intermediul României"80. În februarie 1932, Iorga a organizat ca prim-ministru sărbătorirea împlinirii a două sute de ani de la nașterea lui George Washington. A convocat un public numeros la Ateneu, unde, de față fiind ambasadorul Statelor Unite, l-a omagiat pe "generalul cetățean", prezentîndu-l pe George Washington drept un exemplu demn de urmat de orice tînăr român 81. Iorga a luat permanent poziție împotriva legalizării jocurilor de noroc, a avortului și împotriva concesionării serviciilor telefonice unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liberă lui Antonescu ca să anihileze Legiunea 20. Goering afirma cu sinceritate în 1937: "Fără România nu putem declanșa campania" (citat de Lebedev, op. cit., p. 53 și de "Pravda"/14 mai 1938). Iar în aprilie 1938, Hitler îi spunea încă o dată ambasadorului român că are numai interese economice în statele balcanice și își reafirmă promisiunea făcută anterior lui Gheorghe Brătianu de a ține piept pretențiilor revizioniste ale ungurilor" (citat de profesorul Hillgruber, op. cit., p. 118). Iorga era mai puțin decît entuziast în legătură cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fermă atît împotriva Germaniei naziste cît și a URSS-ului. Continua să-l atace pe Hitler, sperînd în continuare că Mussolini i se va împotrivi. Între timp, Austria se apropie tot mai mult de Anschluss 30. În iarna 1937/1938, ambasadorul român la Viena (care tocmai fusese chemat în țară) i-a făcut o vizită lui Iorga. Diplomatul român (ca mulți alții din Balcani) îi disprețuia pe austrieci și mai ales pe vienezi. Națiunile balcanice nu văd Austria așa cum este ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După carnagiul din Războiul cel Mare, Viena nu mai reprezenta legenda multicoloră care fusese sub Habsburgi, ci o metropolă corcită tipică pentru secolul al XX-lea. Diplomatul român afirma că Austria este un loc "unde toată lumea minte". Franz von Papen (ambasadorul Germaniei) "este desigur o persoană extraordinară", dar "toată Austria este nazistă și dorește să fie anexată". Atunci cînd E. Daladier a devenit prim-ministru al Franței, Iorga a început să spere în renașterea acesteia. Codreanu îi trimitea telegrame de felicitare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mannerheim?" Întrebare rămasă fără răspuns pînă cînd Carol l-a chemat pe Generalul Antonescu. Antonescu fusese ținta multor ofense din partea Camarilei de la căderea lui în dizgrație, în 1938. Fusese surghiunit la mănăstirea Bistrița și doar intervențiile conjugate și prompte ale ambasadorului german Fabricius și ale doctorului Neubacher pe lîngă Carol (în apărarea lui Antonescu) îi salvaseră viața. Acum însă era eliberat. Carol nu alesese calea luptei, iar retragerea militară din Transilvania nu era ușor de înfăptuit. Era puțin probabil ca ordinele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pregătea atacul împotriva Uniunii Sovietice. Scop în vederea atingerii căruia Antonescu și restabilirea vechii ordini constituiau garanția, nu anarhia legionară și experimentele unei revoluții sociale "arhanghelice". Între timp, toți germanii de la toate nivelurile lucru deloc surprinzător atît diplomatul conservator de carieră, ambasadorul Fabricius sau, la nivelul "W" (Wirtschaft), dr. H. Neubacher, cît și cei din SS sau SD erau profund iritați de Iorga. Echipa morții lui Boeru (așa cum nota Antonescu mai tîrziu, "acesta a devenit dureros de conștient de faptul respectiv") a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionarilor au pus măna pe Argetoianu, Tătărăscu, Ghelmegeanu, pe generalul Iliașevici și pe Gigurtu și i-au tîrît la Prefectură. Doar intervenția rapidă a unui oficial pro-Antonescu din cadrul Ministerului de Interne (colonelul C. Rioșeanu) și mai cu seamă cea a Ambasadorului german Fabricius și a Doctorului Naubacher, ca și transferarea lor în incinta ambasadei le-a salvat viața. Era oare Iorga la curent cu aceste evenimente? Nu. Numai cîteva ore s-au scurs între săvîrșirea ororilor de la București și răpirea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionar și tovarăș apropiat al lui Boeru), care locuiește la La Garenne Colombes, în cadrul unei întrevederi pe care mi-a acordat-o, grupul de legionari rămași alături de Boeru a convocat un "Juriu de Onoare" prezidat de generalul Ion Gheorghe, ultimul ambasador al lui Antonescu la Berlin, și de alții. Juriul l-a disculpat de asasinarea lui în ciuda tuturor probelor care dovedesc contrariul. Conform acestei versiuni, el nu s-ar fi dus la Sinaia împreună cu echipa morții, ci ar fi rămas la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care le citez pot fi găsite aici 43 Șeicaru menționează un incident caracteristic. Liga Națiunilor votase sancțiuni împotriva Italiei din cauza Etiopiei. Politica românească a sprijinit sancțiunile. Iorga li s-a opus cu îndîrjire. Curînd după aceea, a plecat la Haga. Ambasadorul român dorea din tot sufletul să-l împiedice pe Iorga să dezavueze poziția oficială a României. Nu a găsit o cale mai bună decît să-i obțină accesul la Arhivele Casei de Orania. Planul a reușit: Iorga s-a cufundat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o cale mai bună decît să-i obțină accesul la Arhivele Casei de Orania. Planul a reușit: Iorga s-a cufundat pe tot parcursul vizitei în Arhivele Regale, ieșind la suprafață doar ca să se întoarcă la București. "Olteanul acela viclean (ambasadorul român) m-a ascuns în Arhive", spunea Iorga, "dar m-am folosit din plin de ocazie! Am profitat frumos în folosul istoriei." Șeicaru, op. cit., pp. 85-87 44 "Noua Școală" ("Noua Școală de Istorie") urma să fie o încercare a istoricilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sînt pline de referiri la zvonuri. Mareșalul Antonescu și-a exprimat opinia despre "moara de zvonuri" în cartea Pe marginea prăpastiei, București, 1941, pp. 190-193, spunînd că din 1 000 de asemenea zvonuri, 999 sînt false...". Iar Sir Reginald Hoare, ambasadorul britanic, spunea: "Dacă la fiecare jumătate de oră s-ar lansa un zvon, unul dintre acestea are toate șansele să ducă la exagerări" 41 Supt trei regi, p. 330 42 Șeicaru, op. cit., pp. 49-71 43 Supt trei regi, p. 341
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]