14,718 matches
-
din Agora. Revoluția Română din Decembrie'89 de la Arad" (ediția a 3-a, revizuită și adăugită), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2009. 2009 - "Decembrie '89 însângerat. În amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
însângerat. În amintirea Eroilor Maritiri și răniților de la Arad", "Editura Gutenberg Univers", Arad, 2009. 2010 - "Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014 2014 - "Batalioane arădene la Timișoara
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
INTERVIURI. Călătorie prin veac - Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan, Observator cultural (nr. 65, mai 2001) Melente Nica, "Ultimul "lup de mare" al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de azi", ediție realizată de conf. univ. dr. Iulian Negrilă, Editura MIRADOR și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad, 1997 (Șimăndan, Emil, pag. 164 - 167). Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni", coordonat de Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de azi", ediție realizată de conf. univ. dr. Iulian Negrilă, Editura MIRADOR și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad, 1997 (Șimăndan, Emil, pag. 164 - 167). Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni", coordonat de Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2009 (Șimăndan, Emil, pag. 248 - 252). Prezent în volumul: "Liga Scriitorilor Români. Dicționar biobibliografic", vol.I, de Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, 2011 (Emil Șimăndan, pag. 377 - 378
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
și Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Arad, 1997 (Șimăndan, Emil, pag. 164 - 167). Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni", coordonat de Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2009 (Șimăndan, Emil, pag. 248 - 252). Prezent în volumul: "Liga Scriitorilor Români. Dicționar biobibliografic", vol.I, de Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, 2011 (Emil Șimăndan, pag. 377 - 378). Prezent în: "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers" și Fundația "Ioan Slavici" Arad, 2011 (Șimăndan, Emil, pag. 195 - 198).
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
coordonat de Iulian Negrilă, Ed. "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2009 (Șimăndan, Emil, pag. 248 - 252). Prezent în volumul: "Liga Scriitorilor Români. Dicționar biobibliografic", vol.I, de Anda Dejeu, Editura DACIA XXI, 2011 (Emil Șimăndan, pag. 377 - 378). Prezent în: "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers" și Fundația "Ioan Slavici" Arad, 2011 (Șimăndan, Emil, pag. 195 - 198).
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
(sau u), nume de familie românesc, de proveniență din zona județului Cluj. Celebrul lingvist român, Iorgu Iordan, în "Dicționarul numelor de familie românești", București, Editura Științifică și Enciclopedica, 1983, explică proveniență acestui nume de la un instrument muzical numit hurgoiu, însemnând "bucium făcut din scoarță de salcie". În Ungaria, în orașul Giula/Jula/Gyula din județul Bekes/Bichis, numele se
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
caută să ocupe o poziție economică și politică în societate, ca de exemplu „mafia rusă” sau „mafia turcă”. În secolul al XVII-lea, „mafia” definea un fel de vrăjitoare care practica magia albă. Mai târziu s-a descoperit într-un dicționar al dialectului sicilian, termenul "maffia" care avea mai multe semnificații ca tâlhărie sau mizerie crâncenă. De asemenea, termenul "maffiot" era echivalent cu „sărac lipit pământului, plin însă de îndrăzneală și siguranță de sine”. În lucrarea "Mafioții din Vicaria" semnată de
Mafia (organizație) () [Corola-website/Science/302490_a_303819]
-
Grass sau Elfriede Jelinek, toți laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură. Ca o premoniție, într-un interviu publicat în „Observator cultural” la 27 septembrie 2007, Stefan Sienerth declara: „... cred că dacă Herta Müller ia mâine Premiul Nobel, literatura română și dicționarele de literatură română o vor accepta subit.” În ziarul „"Frankfurter Rundschau"” din 17 iulie 2008, adresându-se lui Horia-Roman Patapievici, Müller a protestat împotriva invitării foștilor colaboratori ai Securității Sorin Antohi și Andrei Corbea Hoișie de către Institutul Cultural Român la
Herta Müller () [Corola-website/Science/302876_a_304205]
-
Institutului de Istoria Artei din cadrul Academiei Române. În 2001 a fost unul dintre membrii fondatori ai Centrului de Cercetare in Studiul Imaginii (CESI), unitate autonoma din cadrul Universitatii Bucuresti, devenind și codirector, alături de Sorin Alexandrescu. Fin cunoscător al avangardei, coordonator al unui Dicționar al avangardelor, al literaturii americane clasice sau contemporane, căreia i-a consacrat un dicționar foarte util, premiat cu medalia de aur a Asociației Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanți pictori români contemporani. Este autorul
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
ai Centrului de Cercetare in Studiul Imaginii (CESI), unitate autonoma din cadrul Universitatii Bucuresti, devenind și codirector, alături de Sorin Alexandrescu. Fin cunoscător al avangardei, coordonator al unui Dicționar al avangardelor, al literaturii americane clasice sau contemporane, căreia i-a consacrat un dicționar foarte util, premiat cu medalia de aur a Asociației Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanți pictori români contemporani. Este autorul unor lucrări despre Expresionism și Pop-Art, al unei introduceri la literatura comparată și al
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
util, premiat cu medalia de aur a Asociației Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanți pictori români contemporani. Este autorul unor lucrări despre Expresionism și Pop-Art, al unei introduceri la literatura comparată și al unor dicționare de artă plastică și de literatură americană. Este autorul unui curs introductiv în literatura comparată și a studiat relația dintre textul literar și imagine, cunoscută sub denumirea de „ek-phrasis”. Este unul dintre traducătorii lui William Shakespeare în limba română, a
Dan Grigorescu () [Corola-website/Science/302910_a_304239]
-
64.8; 1Cor 15.47; Iov 33.4; Fapt 17.25; Gen 7.22; Isa 2.22; 1Cor 15.45 3. Eliade, Mircea, Istoria credințelor si ideilor religioase, volumele 1, 2 si 3, 1986; 4. Eliade, Mircea, Culianu, Ioan P., Dicționar al religiilor, 1993;
Mitul creației () [Corola-website/Science/302922_a_304251]
-
Știința (din lat. "scientia" = cunoaștere) se poate referi la: Conform Dicționarului explicativ al limbii române, știința este „"un ansamblu sistematic de cunoștințe despre natură, societate și gândire; ansamblu de cunoștințe dintr-un anumit domeniu al cunoașterii"”. Majoritatea oamenilor de știință consideră că investigația științifică este cea care corespunde metodei științifice, un
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
istoria cantitativă la Caen și a scris "Sevilla și Atlanticul", "Filipinele" "și Pacificul Iberic", "Civilizația Europei clasice", "Civilizația Europei luminilor", "Spania lui Carol Quintul", "Americile", "Istoria cantitativă", "Istoria Socială". Francois Furet, academician și istoric, a scris "Revoluția Franceză", "Atelierul Istoriei", "Dicționarul critic al Revoluției franceze", "Trecutul unei iluzii", "Eseu asupra ideii comuniste în secolul XX" și "Fascism și Comunism". În "Trecutul unei iluzii", descrie fascinația exercitată de ideea de comunism, semnificația capitală a revoluției bolșevice. Phillipe Aries s-a ocupat de
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Cercetări Sociologice Urbane din cadrul Institutului de Proiectări pentru Construcții Tipizate din București. A fost o scurtă perioadă lector al Comiteitului Central al UTC. A publicat în: "Viața Studențeasca", "Amfiteatru", "Contemporanul", "Revista de Filosofie" În 1981 a participat la redactarea "Micului dicționar social-politic pentru tineret", unde contribuie cu o serie de articole. Volumul a fost coordonat de Virgil Măgureanu, pe atunci lector de științe politice la Academia Ștefan Gheorghiu. Datorită plecării lui Tismăneanu din țară, volumul a fost retras imediat din circulație
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
o lungă perioadă (1974-1991) funcția de inspector de limba și literatura română la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, predând în același timp la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București. A ieșit la pensie la 1 septembrie 1992. este prezent în dicționarele și istoriile literare editate sub egida Academiei Române, sau în lucrările coordonate de Ion Rotaru, Hristu Cândroveanu, de pildă lucrarea „Seniorii literaturii noastre”, datorată scriitorului și gazetarului Florentin Popescu. Personalitatea scriitorului G. Șovu este reflectată in cele mai importante enciclopedii de
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
reflectată in cele mai importante enciclopedii de profil, cum ar fi: „Who’s who în România” (ediția princeps, București, 2002), „Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului și de pretutindeni” (volumul V, București, 2003), „Dicționarul de personalități” (ediția a V-a, intitulat „Fiii Argeșului”), precum și în cele două volume de evocări ale personalităților născute pe meleaguri muscelene, intitulate Neosteniți întru LUMINĂ, sub semnătura lui Ion C. Hiru. A scris romane de dragoste și mai ales
George Șovu () [Corola-website/Science/298985_a_300314]
-
la limba daneză care era folosită ca limbă scrisă în Norvegia din acea vreme și care a influențat bokmål. Aasen a publicat în 1848 „Det norske Folkesprogs Grammatik” (Gramatica limbii populare norvegiene) și în 1850 „Ordbog over det norske Folkesprog” (Dicționar al limbii populare norvegiene), dar prima carte normativă a fost „Prøver af Landsmaalet i Norge” (Exerciții de limbă națională în Norvegia), publicată în 1853. Ultimele sale două cărți normative au fost „Norsk Grammatik” (Gramatica norvegiană) din 1864 og „Norsk Ordbog
Nynorsk () [Corola-website/Science/304646_a_305975]
-
al limbii populare norvegiene), dar prima carte normativă a fost „Prøver af Landsmaalet i Norge” (Exerciții de limbă națională în Norvegia), publicată în 1853. Ultimele sale două cărți normative au fost „Norsk Grammatik” (Gramatica norvegiană) din 1864 og „Norsk Ordbog” (Dicționar norvegian) din 1873. Teoria lui Aasen este că dialectele norvegiene au un numitor comun, care le distinge de limbile daneză și suedeză. Aasen a numit acest numitor comun "dialectul de bază", iar Einar Haugen (lingvist american de origine norvegiană) l-
Nynorsk () [Corola-website/Science/304646_a_305975]
-
clase: Carnap explică analiticitatea prin inducție completă pornind de la enunțuri atomare. Chiar acceptând această concepție, ea nu explică decât enununțurile primei clase. Enunțurile clasei a doua se reduc la enunțuri logice datorită definiției termenilor. Dar definiția este fie consemnată în dicționare, fie definiție explicativă, fie stipulată (introducerea convențională explicită a unei notații noi). În primul caz, dicționarul consemnează o realitate empirică și definiția se bazează pe sinonimii neclare ale limbajului comun. În cel de al doilea caz, filosoful sau omul de
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
nu explică decât enununțurile primei clase. Enunțurile clasei a doua se reduc la enunțuri logice datorită definiției termenilor. Dar definiția este fie consemnată în dicționare, fie definiție explicativă, fie stipulată (introducerea convențională explicită a unei notații noi). În primul caz, dicționarul consemnează o realitate empirică și definiția se bazează pe sinonimii neclare ale limbajului comun. În cel de al doilea caz, filosoful sau omul de știință își definesc termenii pornind de la sinonimii preexistente, cu scopul de a rafina și suplimenta sensul
Două dogme ale empirismului () [Corola-website/Science/304674_a_306003]
-
, titlul complet "Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu, care de mai mulți autori în cursul a treizeci și mai multor ani s-au lucrat", apărut în 1825, este primul dicționar cvadrilingv al limbii române, capodoperă filologică a Școlii Ardelene. Preocupări de elaborare a unui dicționar al limbii române au existat încă din secolul al XVIII-lea, prin Samuil Micu, care a întocmit, spre 1800, "Dictionarium Valachico-Latinum", pe care autorul l-
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
titlul complet "Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu, care de mai mulți autori în cursul a treizeci și mai multor ani s-au lucrat", apărut în 1825, este primul dicționar cvadrilingv al limbii române, capodoperă filologică a Școlii Ardelene. Preocupări de elaborare a unui dicționar al limbii române au existat încă din secolul al XVIII-lea, prin Samuil Micu, care a întocmit, spre 1800, "Dictionarium Valachico-Latinum", pe care autorul l-a lansat într-un prospect din 1806, ca urmând să apară la tipografia Universității din
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]
-
prospect din 1806, ca urmând să apară la tipografia Universității din Buda. Dar autorul a murit în același an și tipărirea s-a sistat. La scurtă vreme după moartea lui Micu, tipografiei îi parvine un alt material lexical, pentru un dicționar în patru limbi: româno-latino-maghiaro-german, al cărui autor era protopopul unit Vasile Coloși din Săcărâmb. El se adaugă la materialul lui Samuil Micu și constituie de pe acum o serioasă premisă pentru redimensionarea dicționarului. Necesitatea unui dicționar tezaur al limbii române preocupa
Lexiconul de la Buda () [Corola-website/Science/303490_a_304819]