20,245 matches
-
acidulează cu acid sulfuric la pH 3,0÷3,2 înainte de a începe completarea cu borhot dulce. Drojdia suportă acest pH fără să sufere în mod deosebit, dar bacteriile acetice și lactice, precum și drojdiile sălbatice dăunătoare sunt distruse. Adăugarea borhotului dulce conduce la o ușoară mărire a pH-ului, ajungîndu-se la valoarea optimă (3,2÷3,5). Pe de altă parte, mediul acid catalizează invertirea zaharozei fapt ce favorizează direct fermentația. Pentru fermentarea fructelor se folosesc aparate de forme și capacități
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
această măsurătoare se stabilește conținutul de zahăr și proporția extractului total, care cuprinde toate substanțele dizolvate. Proporția zahărului și a nezahărului este diferită în funcție de fructe și soi. Cunoscînd extractul total și scăzînd nezahărul se află conținutul în zahăr al borhotului dulce. Referitor la cantitatea materialului solid, nedizolvat din borhotul diferitelor fructe stau la dispoziție relativ puține date. In borhoturile de mere și pere se găsesc 7÷9% părți de fructe solide, nedizolvate, în borhotul de prune conținutul mare de sîmburi mărește
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
treptat, datorită pe de o parte consumării zahărului, iar pe de altă parte datorită formării alcoolului, care are o densitate mai mică decît apa. Ajungerea la valori constante ale densității în urma măsurătorilor indică terminarea fermentației. Din valorile extractului din borhotul dulce și cel fermentat se poate deduce bine extracția de alcool probabilă, scăzînd o valoare din cealaltă și împărțind la doi. Atunci cînd conținutul de extract, măsurat după oprirea fermentației, este mai mare decît valoarea maximă din tabel, se poate intui
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Vodă, unde a locuit la părinții săi, au constituit materialul psihologic și social, atmosfera provincială pe care le-a zugrăvit cu vigoare narativă în două cărți ale sale: ”Tache, Ianke și Cadîr” și ”Ghicește-mi în cafea”, evocând puternic nu ”dulcele târg al Bârladului”, întrebuințând o expresie a lui Ionel Teodoreanu, ci târgul Bârladului așa cum l-a cunoscut, folosind o pană cu culori când bogate și fine, când tari și acide, realiste. Deși orășean prin naștere, cum arăta mai sus, Victor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
i-a adus pe marii cercetători ai țării (foto 5). Pe scriitor îl aducea pe aceste meleaguri recunoștința pentru memoria bunicilor din satul Dodești (bunicul Gheorghe Popa a fost dascăl de biserică), unde a și copilărit, în genere, dragostea pentru dulcea ambianță a satului moldovenesc, rămas departe de mișcarea civilizatoare a vremii, așadar, speranța de a scoate pe vechii răzeși ai satului din starea de sărăcie și incultură: „...iată că mă învrednicesc iarăși a scrie în sat, așa cum mă îndeamnă mereu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
tribunal,Ion cel voluntar și tenace, viclean și de un calcul rece își suține stratagema până când o va face pe Ana să creadă că s-a îndrăgostit de ea.În competiție cu rivalul său, George Bulbuc,care-i face ochi dulci fetei,lui Ion i se pare toată această istorie lipsită de orice noimă. După ce se va convinge că Ana e însărcinată,Ion consideră reușită o primă parte a planului său.El își rărește vizitele,ca în scurt timp, să no
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba în om, fără să-l vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună "sub hârgău o lumânare", ca să-și vadă soțul. Consecința acestei acțiuni nesăbuite a fost plecarea soțului și năruirea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția argumentului intern apar grupuri nominale care conțin nominalul gust, cu structura [gust + adjectiv, care desemnează o proprietate gustativă (dulce, amar, sărat etc.)] sau [gust + GPde cu sens categorizant, specificând natura sau proveniența gustului]. Atunci când în poziția argumentului intern apar substantivizări ca dulcele, amarul, verbul exprimă o percepție afectivă: (100) Puteam să simt [amarul din vocea ei și durerea din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să fiarbă la foc mic circa 10-15 minute, până când alcoolul se evaporă. Se transferă ficățeii într-un castron și se pasează totul. Se adăugă cele 100 g unt rămase și se condimentează cu sare, piper, busuioc și boia de ardei dulce de bună calitate. Praz cu măsline (mâncare de post) INGREDIENTE: * 3 bucăți de praz, * 200g măsline, * 2-3 bucăți ceapă, * 200 ml ulei de măsline, * 100 ml vin, * sare, * piper. MOD DE PREPARARE: Se curăță prazul și se taie în bucăți
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
făcută după o rețetă turcească, pe numele ei originar “mercimek çorbası”. INGREDIENTE: * 250 g linte, * 2 l apă * 2 morcovi, * 2 rădăcini pătrunjel, * 1 țelină mică, * 2 cepe, * 1 roșie, * 1 lingură bulion, * 1 lingură boia (sau, pastă de ardei dulce și iute) * 1 lingură pudră legume uscate (sau delikat), * 2-3 linguri de ulei, * sare, * piper. MOD DE PREPARARE: Se pune lintea la fiert în apă (se poate înmuia în prealabil în apă, aproximativ 30 minute). Când începe să fiarbă, adăugăm
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
cuptor (cu legume) Carmen Grigoraș profesor INGREDIENTE: * 2 pești (păstrăvi), * 2 lămâi, * 2 roșii, * 100 grame unt, * 100 ml vin rosu sau alb, * 1 fir de ceapă, * 2-3 ciuperci proaspete sau din conservă, * sare, * piper alb măcinat, * boia de ardei dulce, * cimbru, * ulei de măsline. MOD DE PREPARARE: Se eviscerează peștele și se spală bine. După preferință, se poate tăia capul și coada. Se freacă bine cu sare peste tot, mai ales prin interior și se lasă 20-30 de minute deoparte
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
300 grame ardei gras, * 400 grame varză albă, * 100 grame pastă tomate, * 300 grame mazăre conservă, * 300 grame fasole verde conservă, * 400 grame ghiveci conservă, * 250 ml ulei, * 30 grame sare, * 2 grame piper măcinat, 4 grame boia de ardei dulce, 100 ml vin alb, 250 grame roșii în bulion, 50 grame pătrunjel verde. MOD DE PREPARARE: Cartofii, țelina, morcovii, pătrunjelul rădăcină se spală, se curăță, se spală din nou și se taie cuburi. Ceapa se curăță, se spală, se taie
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
laptele îndulcit cu zahăr. Se amestecă adăugând puțin rom, vanilie, și când s-a mai răcorit, se adaugă gălbenușurile. Se freacă bine până devine spumoasă. Deserturi delicioase Savarine Ca să ne aducem aminte de copilărie, vă propun să facem împreună Savarine, dulci și siropoase. INGREDIENTE: * 5 ouă, * 5 linguri de pesmet fin, * 5 linguri de zahăr, * 1 lingură de făină, * 25 grame unt (pentru uns formele), pentru sirop: * 2 pahare apă, * 200g zahăr, * 1 esență rom, * 2 linguri apă de trandafir, (la
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
se poate folosi un ou). Se coace la temperatura moderată (180 de grade) pentru aproximativ 45 de minute. Prăjitura este coaptă atunci când are o frumoasă culoare auriemaronie. În Lucca se obișnuiește să se mănânce înmuiată în vin (de obicei, vin dulce) sau se servește felii cu căpșuni proaspete, smântână și lichior. Este un tort care poate fi pus la păstrat pentru perioade lungi de timp, dar devine foarte greu de a fi consumat, sau tăiat în felii. De aceea, se folosește
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
de timp, dar devine foarte greu de a fi consumat, sau tăiat în felii. De aceea, se folosește uscată cu supă de Lucca. Cremșnit (sau prăjitura care se separă sau prăjitura inteligentă) INGREDIENTE: pentru blat: * opt ouă, * 1000 ml lapte dulce rece, * 250 grame unt sau margarină, * 300 grame zahăr tos, * 10 linguri făină, * 50 grame zahăr vanilat. MOD DE PREPARARE: Untul împreună cu zahărul și 5 linguri de lapte se pun pe foc până se dizolvă zahărul. După ce compoziția s-a
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Se scurg, se sărează după gust. Se trec pe rând prin făină, ou bătut și fulgi de porumb mărunțiți. Se prăjesc uniform în ulei încins. Pui cu legume (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * un pui întreg, * două cepe * doi ardei dulci, * 6-8 ciuperci, * două roșii, * un dovlecel, * o vânătă, * 2-3 căței de usturoi, * patru linguri ulei, * jumătate pahar vin alb sec * 2 linguri verdeață, 20 grame sare, piper negru măcinat. MOD DE PREPARARE: Puiul se taie bucăți, se sărează, se piperează
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
la cuptor (rețetă din zona Iași) INGREDIENTE: * 1,700 grame pui, calitatea I, * 0,450 grame legume mexicane, * două ouă, * 100 grame cașcaval, * 10 grame nucșoară, * 5 grame piper, * 150 grame verdeață, * 10 grame sare, * 10 grame boia de ardei dulce, * 150 grame cabanos, * 20 grame gelatină, * 200 ml ulei, apă pentru legume. MOD DE PREPARARE: Mai întâi, puiul se spală, se flambează, după care i se îndepărtează osul pieptului, fără a i se tăia carnea. Pieptul de pui și verdeața
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
după care i se îndepărtează osul pieptului, fără a i se tăia carnea. Pieptul de pui și verdeața se spală și se toacă mărunt. Ouăle se spală și se dezinfectează. Apoi, puiul se condimentează cu sare, piper, boia de ardei dulce. Pieptul de pui tocat se amestecă cu legumele mexicane , ouăle, cașcavalul, delikatul, verdeața și nucșoara. Se umple puiul cu ingredientele menționate și se mai adaugă și cabanosul întreg. Se leagă cu o ață, se unge cu ulei și se dă
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
rețetă din regiunea comunei Butea, Iași) O mâncare delicioasă, mai ales servită cu pireu de cartofi sau cu găluște de griș. Această mâncare este originară din Moldova. INGREDIENTE: * 1 kg carne, * 600 grame ceapă, * 70 ml ulei, * 2 linguri boia dulce, * 2 ardei grași, * 1 ardei iute, * sare. MOD DE PREPARARE: Carnea se spală și se taie bucăți mici. Ceapa se curăță, se spală, și se toacă, apoi se pune la prăjit în ulei. Când devine sticloasă, se adaugă carnea tăiată
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
adaugă carnea tăiată, jumătate de linguriță de sare și se acoperă, lăsându-se papricașul să fiarbă înăbușit. Tăiem între timp ardeiul gras și ardeiul iute (curățat de semințe) și se adaugă în papricaș împreună cu două linguri de boia de ardei dulce. Dacă papricașul e prea scăzut, se adaugă câteva linguri de apă clocotită, se lasă să fiarbă bine carnea, cu cratița acoperită, amestecând des pentru ca papricașul să nu se prindă. Dacă folosim ceapă românească, care se înmoaie și se topește la
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
și la frumos” (interviu cu Grigore Vieru), „Nistru”, 1980, 11; Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău, 1980, 271-273; Ion Melniciuc, Cartea de suflet a copilului, LA, 1982, 1 ianuarie; Ana Bantoș, O selecție generoasă, „Nistru”, 1982, 6; Ion Coja, Cu dulci în gură flori de tei, LCF, 1982, 7; Constantin Sorescu, „Făptura mamei”, SPM, 1982, 595; Mihail Dolgan, Creația lui Grigore Vieru în școală, Chișinău, 1984; Ioan Alexandru, Prinos, FLC, 1985, 6; Ion Hadârcă, Din munții omeniei, LA, 1985, 11 februarie
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
permanent al exilului, sunt trăsături caracteristice întregii producții versificate a autorului. Nu rămâne fără ecou în lirica lui V. îndelungata frecventare a marilor poeți ai Italiei; uneori recurge chiar la replici, cum este cazul reelaborării unor celebre versuri leopardiene în Dulci stele ale Ursei: „Un umblet mi-a fost viața/buimac în prada gândului/copleșit de întâmplări./ A scăpat de la răspântii/soarele spărgând norii,/topiți apoi în ploi./ Mai afund am încercat să merg în mine./ Totdeauna am revenit/să mă
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
spărgând norii,/topiți apoi în ploi./ Mai afund am încercat să merg în mine./ Totdeauna am revenit/să mă refac/în casa de sub pădure,/intrând în adăpostul copilăriei./ O cicatrice după alta/mi s-au așezat pe trup/ca niște dulci stele ale Ursei”. Meritorii ca inițiative culturale, traducerile din poezia lui Eugenio Montale, Mario Luzi ș.a. sunt totuși modeste. SCRIERI: Cloșca cu puii de aur, București, 1934; Attualità della cultura italiana, Milano, 1945; Columne, București, 1965; Poemele transhumanței, cu ilustrații
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
idei bine gândite. Sceneta satirică O comedie tragică (1859) pune, de asemenea, în discuție probleme ale scenei românești. W. îndeamnă la consolidarea unui teatru național susținut de o dramaturgie cu rosturi etice, inspirată din actualitate. În ce privește limba română, o găsește dulce și armonioasă, dar primejduită de abuzul de „ziceri străine” ( Câteva cuvinte asupra limbei noastre). În articolul Trecutul, prezentul și viitorul face dovada unor resurse de memorialist, povestind convingător despre sosirea lui în țară sau realizând o interesantă descriere a Bucureștilor
WINTERHALDER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290678_a_292007]