14,500 matches
-
acea]sta Sfântă icoană au cumpărat Pop Ștefan și cu soața sa Todora...Să fie pomană în veci de veci amin 1752 luna...”. Probabil aceste lucrări au făcut parte din iconostasul vechii biserici. Alexandru Ponehalschi pictează și cealaltă pereche de icoane împărătești în anul 1778: Iisus Pantocrator și Maica Domnului cu Pruncul. Nici aceste lucrări nu sunt semnate, dar icoana Iisus Pantocrator prezintă o importantă inscripție ce consemnează anul execuției: „1778 luna lui Maie 15 zile, această icoană au cumpărat Popu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
veci amin 1752 luna...”. Probabil aceste lucrări au făcut parte din iconostasul vechii biserici. Alexandru Ponehalschi pictează și cealaltă pereche de icoane împărătești în anul 1778: Iisus Pantocrator și Maica Domnului cu Pruncul. Nici aceste lucrări nu sunt semnate, dar icoana Iisus Pantocrator prezintă o importantă inscripție ce consemnează anul execuției: „1778 luna lui Maie 15 zile, această icoană au cumpărat Popu Ioan și soața sa Palaghia”. Radu Munteanu, cel de-al doilea pictor prezent la Desești, a realizat probabil pentru
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
cealaltă pereche de icoane împărătești în anul 1778: Iisus Pantocrator și Maica Domnului cu Pruncul. Nici aceste lucrări nu sunt semnate, dar icoana Iisus Pantocrator prezintă o importantă inscripție ce consemnează anul execuției: „1778 luna lui Maie 15 zile, această icoană au cumpărat Popu Ioan și soața sa Palaghia”. Radu Munteanu, cel de-al doilea pictor prezent la Desești, a realizat probabil pentru această bsierică patru icoane: Înălțarea lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la față și Sfânta Paraschiva. Deși nici una dintre
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
o importantă inscripție ce consemnează anul execuției: „1778 luna lui Maie 15 zile, această icoană au cumpărat Popu Ioan și soața sa Palaghia”. Radu Munteanu, cel de-al doilea pictor prezent la Desești, a realizat probabil pentru această bsierică patru icoane: Înălțarea lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la față și Sfânta Paraschiva. Deși nici una dintre ele nu este semnată, prin analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
al doilea pictor prezent la Desești, a realizat probabil pentru această bsierică patru icoane: Înălțarea lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la față și Sfânta Paraschiva. Deși nici una dintre ele nu este semnată, prin analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
icoane: Înălțarea lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la față și Sfânta Paraschiva. Deși nici una dintre ele nu este semnată, prin analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni au influențat activitatea lui Radu Munteanu, determinând adoptarea programului iconografic specific bisericilor maramureșene și în cadrul monumentelor de cult
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
făcute de către Filip cel Bun, în 1425. În urmă revoltelor iconoclastice care au maturat țară în 1566 un proeminent cetățean al Woerden, Warnaer Claesz, a petiționat magistrații orașului să introducă Mărturisire Augsburg . Că măsura de precauție, magistrații orașului au sos icoane și alte bunuri de valoare din biserică și le-au stocat într-un loc sigur, si a au închis biserică. Curtea Olandei au fost de acord cu acțiunile întreprinse de către magistrații orașului, dar Eric - ducele de Braunschweig - s-a opus
Woerden () [Corola-website/Science/315821_a_317150]
-
luate din biserici și topite. Importantă este inscripția cu chirilice care atestă venerabila vârstă a clopotului: „an[ul] Dom[nu]lui 1717 - popa Toa[der] de la Sângătin - ...gătin”. De asemenea, pe același clopot se găsesc urmele în relief ale unei icoane. Ce reprezenta aceasta este greu de spus, dar cercetătorii menționează printre posibilele reprezentări pe Fecioara Maria, flancată de Arhanghelii Mihail și Gavriil. Clopotnița lăcașului abia are 1,5 metri înălțime. Bani pentru lucrări de restaurare de la Ministerul Culturii nu s-
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
Pictura are cel puțin două etape. Prima datează din 1804, realizată în absidă incluzînd și o amplă compoziție a catapetesmei, autor fiind zugravul Nicolae Popa. În 1861 cunoscutul Porfirie Șarlea din Feisa a zugrăvit suprafețele rezultate în urma refacerilor din 1837. Icoana reprezentându-l pe Sf.Ioan Predetici, pe fond de aur, cu text în limba slavă, datând de la începutul secolului al XVII-lea, precum și clopotul din 1630 sunt vestigii ale ctitoriei ce au precedat acest lăcaș.
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
cheamă Paucenie este a sfintei și dumnezeieștei mănăstiri de la Sălciua de gios, ce se cheamă Oncășești, cumpărată cu bani buni și să fie în vecii vecilor a mănăstirii, anii 1726...” Din vechea mănăstire se păstrează, în lăcașul de acum, prețioase icoane, dintre care se detașează Deisis, cu aureolă și decor în stuc, în curat spirit brâncovenesc, precum și icoanele din 1753: Sfântul Nicolae, cu plata lui Fostoc Constantin; Maria cu pruncul, având aureolele pictate pe motiv vegetal, colorate cu verde și argintiu
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
cu bani buni și să fie în vecii vecilor a mănăstirii, anii 1726...” Din vechea mănăstire se păstrează, în lăcașul de acum, prețioase icoane, dintre care se detașează Deisis, cu aureolă și decor în stuc, în curat spirit brâncovenesc, precum și icoanele din 1753: Sfântul Nicolae, cu plata lui Fostoc Constantin; Maria cu pruncul, având aureolele pictate pe motiv vegetal, colorate cu verde și argintiu, icoane pe care, păstrând rezerva cuvenită, le atribuim zugravului Gheorghe de la Cetatea de Baltă. Icoanele bisericii actuale
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
dintre care se detașează Deisis, cu aureolă și decor în stuc, în curat spirit brâncovenesc, precum și icoanele din 1753: Sfântul Nicolae, cu plata lui Fostoc Constantin; Maria cu pruncul, având aureolele pictate pe motiv vegetal, colorate cu verde și argintiu, icoane pe care, păstrând rezerva cuvenită, le atribuim zugravului Gheorghe de la Cetatea de Baltă. Icoanele bisericii actuale, sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiecare având mențiunea celui ce a plătit-o. Biserica actuală a fost construită din lemn de brad
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
brâncovenesc, precum și icoanele din 1753: Sfântul Nicolae, cu plata lui Fostoc Constantin; Maria cu pruncul, având aureolele pictate pe motiv vegetal, colorate cu verde și argintiu, icoane pe care, păstrând rezerva cuvenită, le atribuim zugravului Gheorghe de la Cetatea de Baltă. Icoanele bisericii actuale, sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiecare având mențiunea celui ce a plătit-o. Biserica actuală a fost construită din lemn de brad și acoperită cu șindrilă. În anii 1967-1968, credincioșii neștiind că este monument istoric, au
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
nu este exclus ca sub pervazul de lemn al intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu datarea monumentului, pe care o apreciem a fi în pragul celui de al XVIII-lea veac. Inventarul format din clopot, icoane și cărți datează din secolul al XIX-lea. Absida altarului este acoperită de pictură, realizată probabil în 1863, an înscris pe arcul absidei. Realizată dincolo de mijlocul secolului al XIX-lea, pictura de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
și cărți datează din secolul al XIX-lea. Absida altarului este acoperită de pictură, realizată probabil în 1863, an înscris pe arcul absidei. Realizată dincolo de mijlocul secolului al XIX-lea, pictura de la Belioara poate fi atribuită zugravului Gheorghe Șpan, autorul icoanei împărătești a lui Iisus Hristos, cumpărată de Boze Mitrea din Poșaga de Sus. Iconografia picturii, de pe tâmplă, păstrează vădit atmosfera celor tradiționale: o amplă compunere a Răstignirii, cu bogat decor arhitectonic, amintind reprezentările, respective, de la Valea Largă, Brăzești și Sărtăș
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
remarcă prin așezarea pe un soclu înalt de calcar, ce îi dă aerul unei case boerești, planul cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
pictat. Această schimbare a fost surprinsă de o însemnare pe bolta pronaosului: "„v[ăleat] 7354 să tencuiește”", adică anii 1845-1846 ai erei noastre. Pictura de pe tâmpla dinspre naos a fost semnată de "„meșteri Gheorghe Diaconu, Toma Gheorghe, Gheorghe”". Datarea unor icoane din 1851 surprinde efortul de înzestrare care a urmat. Pe exterior, în dreapta intrării, se află însemnat în cifre chirilice anul erei bizantine "„7360”", care corespunde anilor 1851-1852 ai erei noastre. Datarea punctează probabil încheierea lucrărilor de înnoire și înzestrare ale
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Pe o cruce de mână păstrată în biserică este incizat anul 7346, ceea ce întărește presupunerea că întrega biserică a fost înzestrată cu cele necesare cultului înainte de mijlocul secolului 19, cel mai probabil între anii 1837-1841. Iconostasul a fost vitregit de iconele sale din registrele inferioare în anii din urmă. Recent, acoperișul bisericii a fost refăcut de primărie, asigurând protecția bisericii de intemperii. Biserica prezintă o succesiune de încăperi specifică zonei Olteniei, cu pridvor, tindă, naos și altar, desfășurate de la apus spre
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
Vasilievna Kuznețova, cu care a avut cinci copii. În 1874, s-a descoperit că fiul cel mai mare al Alexandrei, Marele Duce Nicolae Constantinovici, care trăia o viață dezordonată și avea idei revoluționare, a furat trei diamante valoroase de la o icoană din dormitorul mamei sale în complicitate cu amanta sa, o curtezană americană. A fost găsit vinovat, declarat nebun și exilat pe viață în Asia Centrală. Cinci ani mai târziu, în 1879, cel mai mic fiu al Alexandrei, Viaceslav, a murit în
Alexandra de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/316523_a_317852]
-
mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reînființat Mănăstirea Teodoreni, de această dată cu obște de maici. A fost construită o clădire din zid pentru chilii, bucătarie, trapeză, stăreție, magazii și beciuri. Maicile desfășoară aici activități de restaurare a icoanelor, broderiilor, manuscriselor și cărților religioase. Intrarea în complexul mănăstiresc se face pe sub turnul clopotniței. Acesta datează din aceeași perioadă cu biserica, având un plan de construcție asemănător cu cel de la Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. Incinta dreptunghiulară a bisericii este
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
în care cei doi ctitori apar reprezentați împreună cu familiile lor. Aici s-a aflat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1633-1691). Printre odoarele Mănăstirii Teodoreni care se mai păstrează și astăzi menționăm cărți vechi cu litere chirilice și grecești, icoane vechi, vase liturgice și odăjdii.
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
format din reprezentarea Răstignirii, având alăturat apostolii. Cele trei uși pictate și sculptate aparțin stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meșteri diferiți. Dintre aceste icoane, două sunt și datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, și Maria cu Pruncul, datată 1798.
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
stilistic secolului al XVIII-lea. Pe bolta semicilindrică a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meșteri diferiți. Dintre aceste icoane, două sunt și datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, și Maria cu Pruncul, datată 1798.
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
a altarului sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meșteri diferiți. Dintre aceste icoane, două sunt și datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, și Maria cu Pruncul, datată 1798.
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]