14,132 matches
-
procedeul teatral-melodramatic al adițiunii de scene și tablouri aproape autonome. Lovinescu subliniază, de asemeni, continuitatea de stil și de viziune cu romanele anterioare, vădită și în natura secvențial-dialogală a discursului romanesc, și având la bază conflictul etern dintre "realitate" și "iluzie" (împrumutat teatrului). Într-adevăr, povestea de dragoste se derulează lent, ca în orice "romanț", în manieră pur lovinesciană, pentru ca de la capitolul al XV-lea încolo idila dintre Eminescu și Mite să dobândească un aspect pur teatral, prin aglutinare de secvențe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
imaginară. La atât se rezumă, de fapt, "subiectul" romanului, semn că inventivitatea epică a prozatorului se limitează tot la imaginarea convențională de scene și situații (melo)dramatice, în marginea documentului, pe fondul confruntării mereu reiterate (în toată literatura lovinesciană) dintre "iluzie" și "realitate". Însă ambiția de a fi luat în serios ca romancier l-a determinat pe Lovinescu să se dezică de vechea "metodă" a "momentelor discontinui", întrebuințată anterior "dintr-un imperativ temperamental": "prin nu știu ce schimbare de mecanism creator afirmă criticul-romancier
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
219. Mai mult, universitarul bucureștean sesizează că "naturalismul" din creația eminesciană de maturitate reflectă atât un soi de "cinism al vitalității robuste" (în Antropomorfism, de pildă), cât și un sentiment mai complex, de anxietate și de incertitudine, generat de risipirea iluziilor și de "destrămarea lumii armonioase" a "feeriei domestice"220. În Luceafărul și în toată creația eminesciană de maturitate, de altfel, anxietatea și incertitudinea sunt legate mereu, afirmă interpretul, de "complexul naturalism-estetism" (specific Decadenței) și de "motivul triunghiului amoros". Or, cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
2008. Vezi capitolul "Negocierea ofertei identitare: între mască și sosie" (pp. 227-252): "Imaginea lui Eminescu este dublul operei eminesciene. Ea poate să tragă, după cum se raportează față de identitatea operei, fie spre mască, fie spre sosie. Prin cultivarea sosiei, se cultivă iluzia identității, smulgerea măștii anulând însă această iluzie. Ceea ce evocă imaginea lui Eminescu din opera autorului, masca revocă. Sosia se substituie operei, echivalând-o cu o anumită imagine asupra ei; masca infirmă similitudinea, disimulând-o. Ca expresie a verosimilității maxime, sosia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mască și sosie" (pp. 227-252): "Imaginea lui Eminescu este dublul operei eminesciene. Ea poate să tragă, după cum se raportează față de identitatea operei, fie spre mască, fie spre sosie. Prin cultivarea sosiei, se cultivă iluzia identității, smulgerea măștii anulând însă această iluzie. Ceea ce evocă imaginea lui Eminescu din opera autorului, masca revocă. Sosia se substituie operei, echivalând-o cu o anumită imagine asupra ei; masca infirmă similitudinea, disimulând-o. Ca expresie a verosimilității maxime, sosia reprezintă acreditarea ideii critice, pe când masca este
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
anumită imagine asupra ei; masca infirmă similitudinea, disimulând-o. Ca expresie a verosimilității maxime, sosia reprezintă acreditarea ideii critice, pe când masca este corespunzătoare discreditării ei. [...] Între fractura identității adusă de mască și continuitatea adusă de sosie e o problemă de iluzie, adică de dozaj. Istoria eminescologiei este de aceea și o competiție a încercării de a surprinde sinele eminescian, o competiție între masca și sosia operei, adică între cele două mari ipostaze ale receptării" (p. 251). 111 Observația îi aparține lui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai dureroase cu cât ar veni mai de sus". Apoi: "SUNT ROMANCIER ȘI ROMANUL ROMÂNESC VA CONTA CU MINE". Cu toate acestea, Lovinescu abandonează ciclul eminescian. Dar peste ani, după un capitol din Mălurenii, va nota în "agende", pradă aceleiași iluzii: "Sunt romancier!". 201 "Un sfert de ceas cu d. E. Lovinescu", interviu cu Pericle Martinescu, în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
adică ilogică, discontinuă și nedirijată" (p. 146). 208 Ilina Gregori, op. cit., p. 89. 209 După cum am văzut, Lovinescu, deși a recunoscut rolul inconștientului în procesul creației, l-a ilustrat în termenii unei ecuații simplificatoare, astfel încât "veghea" și "visul", "realitatea" și "iluzia", în loc să desemneze o unitate, ilustrează dualitatea ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
foarte inteligent și motivele care au condus la abandonarea proiectului eminescian: "Lovinescu, care a abandonat proiectul ciclului eminescian când măsura ideală a devenit imposibilă, a rămas în literatură ca ignobilul explorator al mizeriilor geniului. El, care a îngropat o sublimă iluzie, a fost păstrat ca părintele unui mic personaj" (op. cit., p. 206). 222 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 223 Idem, p. 17. 224 Idem, p. 32. 225 Ileana Vrancea, E. Lovinescu, artistul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
această nefericită prejudecată. Servier are în acest volum multe pagini salutare unde deconstruiește convingător observațiile sau simplificările unor iluștri antropologi (Frazer, Mauss etc). Cel de-al doilea principiu atacat în cartea sa de Favret-Saada este cel al obiectivității. Este o iluzie să crezi că poți fi total imparțial și neatins de obiectul cercetării tale. Marcel Griaule cercetând spiritualitatea dogonilor africani a avut șansa de a înțelege ceva din subtila lor metafizică doar " participând " la discursul, trăirea și viața lor. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a interpeta miturile și de a înțelege simbolurile. Deși a fost freudian convins, cu timpul Paul Diel s-a distanțat semnificativ de doctrina maestrului. I-a reproșat acestuia confuzia dintre subconștient și supraconștient, respectiv interpretarea credinței în Dumnezeu drept o iluzie fără viitor. Diel preia la rându-i limbajul psihanalitic, dar utilizează termenii în cu totul alt sens. De exemplu, perechea ,,refulare-sublimare" este pusă în relație cu două instanțe extra-conștiente (subconștientul și supraconștientul). Ultimei dintre ele îi aparține și simbolul divinității
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fi, în opinia lui Paul Diel, un simbol al unei realități psihice: armonia supraconștientă, iar figura negativă a lui Satan ar semnifica dizarmonia subconștientă. Incontestabil, Paul Diel ilustrează în știința religiilor teza psihologistă, cea conform căreia ,,Dumnezeu nu este o iluzie, dar nici o realitate, ci un simbol mitic" al unor realități psihice. Printre acestea din urmă s-ar afla supraconștientul și intuiția. Ele ar fi creat viziunile speciale din mitologie și religie, apelând ,,la o cale de exprimare extraconștientă: imaginea simbolistică
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
acum conacul e în pragul ruinei. Vrea să salveze o proprietate subminată de datorii, dar intervine ineluctabila decădere la care izolarea, ajunsă forța malefică a locului, îl condamnă. Realitatea pe care și-o asumă ca unică armă de apărare este iluzia estetizată, ficțiunea. În rândurile de incipit ale romanului se conturează o puternică imagine a ruinei și agoniei, iar ultimele fraze încheie cercul prin sinuciderea Prințului, care se aruncă sub roțile Orient Expres-ului, ce îl purtase de atâtea ori în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
sens, foarte specific națională, trebuie în cele din urmă demistificată. Timpul nebulozităților a apus. Realitatea, extrem de dură, a epocii actuale, trebuie privită cu luciditate. Numai în felul acesta ne vom integra efectiv Europei, cândva, dar în mod real și fără iluzii. Să transformăm deci Europa dintr un mit într-o realitate locală, pozitivă. Trebuie aruncată peste bord această formă fără fond, vagă, literară sau pretins filozofică, numită în cultura românească, mai ales de la 1848 încoace, ideea europeană. Suntem printre cei mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Nu discut acum nici calitatea, nici stadiul său de dezvoltare. Mă simțeam însă pe deplin integrat, înscris definitiv și firesc evoluției sale, în cadrul căreia încercam, în felul meu, să particip și chiar să aduc o contribuție oarecare. Realitate sau simplă iluzie ? Sentimentalism sau luciditate? Era vorba de o reacție repet mereu structurală, pur organică, spontană și, în ultimă analiză, irațională. puteam pleca de mai multe ori, evada definitiv din izolare, din condiția de ostatec, de locuitor al unui gheto ideologic și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o doresc cercurile oficiale. Spiritul său este de eternă propagandă și ofensivă ideologică, sortit însă eșecului din capul locului. Opinia culturală occidentală receptează ceea ce dorește ea, nu ce planifică o anume oficină guvernamentală din Est. Nu-mi fac deloc mari iluzii despre acest rol. Unele experiențe anterioare sunt destul de negative. Există, de pildă, mărturii scrise conform cărora candidatura la premiul Nobel a lui T. Arghezi a fost contracarată cu eficacitate, de altfel de una sau de unele personalități ale exilului. N-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
volum îngrijit de Andrei Corbea și Octavian Nicolae (Iași, 1986). Nu mă refer acum la criticii români stabiliți în S.U.A. și care au publicat exclusiv în limba engleză volume și studii. Cam acestea ar fi datele problemei noastre, evocată fără iluzii, într-o primă aproximare și evaluare de ansamblu. Să vedem acum ce se poate face efectiv dincolo de orice mituri, prejudecăți sau interese, mai mult sau mai puțin personale prin eforturile noastre interne. Să începem deci, de această dată, cu noi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
culturală unică este refuzată. Iar când la această respingere se adaugă și motivări de ordin religios (catolicism/ortodoxism), putem fi siguri că activismul european va întâlni în continuare mari și greu de depășit obstacole. Cel puțin pentru viitorul previzibil. Orice iluzie trebuie îndepărtată. problema se complică și mai mult prin chiar natura ideilor europene. Ele sunt fundamental active, militante. Forța lor de impact și expansiune este extraordinară. Fenomenul este de altfel originar, perceptibil încă din faza Goethe-Mazzini, care concepeau literatura europeană
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reacțiunea lui Zilot Românul față de domnitorul Hangerli, care ne-ar fi... compromis în fața Europei (erou și scenă cu desăvârșire obscure și perfect ignorate de Europa): Stricase acea mărire ce are acest principat Care la toată Evropa e vestit și lăudat. Iluzia atinge proporțiile unui adevărat mit și mesianism național, precum într-o prefață la o carte despre patriotism din 1822: Ajungând cu toții la o râvnă și la o unire cu sporire întru cele bune pentru toată obștea, să dobândim dorite fericiri
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau greșit aplicate, a produs reacțiuni identice. Se întreba deci Francesco de Sanctis: Ce este libertatea fără oameni liberi? Sunt forme fără conținut (s.n.) ... rugăciuni fără credință, soldați fără patrie. Expresiile ne sunt cunoscute: forme fără fond, stafii fără trup, iluzii fără adevăr etc. Tonul superior distant, solemn și categoric aparține însă în tot cazul, în primul rând, lui Titu Maiorescu. <endnotelist> I. România și Europa 1. pentru Europa, in: Cotidianul. Supliment Cultural. Litere, Arte. Idei, IV, 48, 19 decembrie 1994
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 13 februarie 1995. 66. șerban Lanescu, provocarea europeană, in: Luceafărul, 6 și 7/15-22 februarie 1995. 67. Laurențiu Ulici, Strategia integrării, in: Luceafărul, 7/22 februarie 1995. 68. Dan Stanca, Să nu ne facem iluzii, in: România Liberă, 1493, 23 februarie 1995 (problema viitoarei federalizări a Europei). 69. Dr. ștefan Issarescu, Angajat în construcția Europei unite, in: Jurnalul literar, VI, 5-8, februarie-martie 1995 (Contribuția diplomatului Leontin-Jean Constantinescu; revista conține și alte materiale pe această temă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Costandache, Paris, 1994; David rege, București, 1991; Parastasul, București, 1994; Funérailles à Bucarest, tr. Sanda Peri și Monica Costandache, Tel Aviv, 2000. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Camera copiilor”, RL, 1969, 48; Sonia Larian, „Camera copiilor”, VR, 1970, 2; Ioana Pârvulescu, Iluzii și aluzii, RL, 1994, 28; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 250-253; Adrian Marino, Moarte și umor negru, OC, 2000, 14; Popa, Ist. lit., I, 831, II, 864; Cristofor, Țara Sfântă, II, 111-113; Aczél, Scriitori rom. Israel, 136-138; Iulia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
Bistrița - și un model din arcul extracarpatic - datorită temei lucrării, vom face referire cu precădere la realitățile din spațiul cuprins între Carpații Orientali și Nistru. În zadar vom căuta în Moldova lui Ștefan cel Mare orașe care să ofere, măcar, iluzia siguranței din interiorul fortificațiilor ridicate pe cheltuiala locuitorilor, în zadar vom căuta comunități cu adevărat autonome, privilegiate, capabile să bată monedă proprie, să ridice propria oaste, să încheie alianțe, să ofere sau să primească, independent de politica centrală, ajutor de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1831, cînd muncitorii din Lyon au pus aceste probleme cu împușcături, guvernul nu a vrut să se ocupe de ele. Atunci ele ar fi fost studiate pe îndelete, s-ar fi încercat diferite soluții, nu ne-am mai fi făcut iluzii. Astăzi trebuie să ne aruncăm în voia sorții, fără studiu, fără pregătire, cu riscul de a ruina statul, averile personale și munca însăși care scade imediat ce încrederea se retrage... "[Un] lucru totuși mă liniștește, acela că acest popor care se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1893. În 1893 este creată uniunea Indochineză, care regrupează colonia Cochinchina și protectoratele Tonkin, Annam, Cambodgia și Laos. Realizările coloniale Statut și punere în valoare a țărilor colonizate. Unele dintre aceste teritorii sînt colonii administrate direct, altele protectorate care mențin iluzia suveranității indigene. În fapt, coloniile fraceze cunosc o varietate foarte mare de statute. Algeria depinde de Ministerul de Interne; protectoratele, de Ministerul Afacerilor Externe; celelalte colonii, de Ministerul Coloniilor creat în 1894, abia. Puțin cîte puțin se formează o administrație
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]