15,922 matches
-
va aparține...”. Ideile lui Theodor Herzl potrivit cărora temeliile unui stat se găsesc esențialmente în voința unui popor de a avea un stat. Teritoriul nu este decât o bază concretă, statul este întotdeauna ceva abstract, au interesat și au atras intelectuali ca: Max Nordau, Bernard Lazare, Nathan Birnbaum, Herman Adler. Theodor Herzl a proiectat și organizat un proiect politic pentru un stat evreu, devenind astfel, una din cele mai complexe personalități din istoria evreilor. Th.Herzl a propus ca evreilor, să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
față de organizațiile sioniste, nu mai aprobă desfășurarea unor activități care să reunească un număr mare de evrei. Sionismul pentru evreii din Dorohoi a fost o stare de spirit care a animat în primul rând tinerii evrei și un număr de intelectuali evrei, dar marea masă a evreilor au fost indiferenți față mișcarea sionistă. La alegerile din anul 1937, sioniștii au obținut doar 307 voturi. Liga Apărării Național Creștine era cea mai importantă organizație de dreapta, apărută în România după Primul Război
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țară și din Iași, pentru a cere concursul camarazilor lor într-o acțiune violentă contra evreilor din Dorohoi. Situația este raportată Inspectoratului general de siguranță Iași, pentru ca organele de siguranță și de poliție să semnaleze orice deplasare de studenți sau intelectuali cunoscuți ca membri ai Ligii Apărării Național Creștine spre Dorohoi. Urmare a incidentului, șeful brigăzii de siguranță, Gh.Pamfil, raportează că studenții Moisanovici Radu, Ilie Gârneață și Elvira Ionescu, conform ordinului Ministerului de Interne, nr.3264/1926, au fost întorși
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
agenților de poliție, acestea nu aveau un număr mare de aderenți, însă, în aprilie 1931, Legiunea de jandarmi Dorohoi comunica poliției Dorohoi că: nuclee cuziste sunt organizate pe toată valea Siretului, acestea aveau drapele sfințite, iar aderenți erau mai ales intelectuali. La cererea șefului Poliției Dorohoi, șefii detașamentelor de poliție din județ realizează un tablou cu șefii nucleelor cuziste. Tabloul cuprinde un număr de 33 de nume, care însă erau doar șefii comitetelor sau nucleelor cuziste din județ. Potrivit rapoartelor întocmite
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
drapele sfințite, un număr mare de aderenți, iar conducerea lor era încredințată unor apropiați colaboratori ai avocatului Marcel Adam. Astfel, la Săveni, se formează o secție cuzistă, condusă de Călărășanu, cu un comitet de administrație format din 9 membri, majoritatea intelectuali; la Fundul Herței, organizația era condusă de Gh.Căruntu și Vasile Crihan; la Movila președinte era Gh.Jar și vicepreședinte C-tin Cuciureanu; la Târnauca președinte era Gh.Stroici și vicepreședinte C-tin Ștefănescu. Prin ordinul Inspectoratului regional de poliție
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
târg, am dispus campanii de deratizare pentru epidemii de tifos. Sunt necesare dispensare, iar școlile au nevoie de reparații. Nimeni nu se manifestă politic: condamnarea lui Codreanu este primită cu satisfacție de părinții tinerilor care au simpatizat cu Garda, doar intelectualii îl regretă. Populația este mulțumită de măsurile guvernului. Administrația conferă liniște, disciplină și muncă. Într-un buletin informativ din mai 1938, pretorul plasei centrale se referă la starea de spirit a populației: „funcționarii nu au primit salariile, populația rurală este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a creat statul nostru național; se statornicesc și se lămuresc drepturile cetățenilor; se sporește autoritatea și se întărește independența guvernului; se reduce numărul senatorilor și deputaților; se asigură o mai dreaptă reprezentare în parlamentul țării a agricultorilor, a muncitorilor, a intelectualilor și a celorlalți factori producători; se prevăd garanții și se hotărăsc incompatibilități severe pentru membrii parlamentului, așa încât aleșii națiunii să poată fi poată fi întru adevărat reprezentanții și ocrotitorii nevoilor obștești; se așază pe drumul îndeplinirii datoriei pe toți slujitorii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a preveni ca persoane care nici nu sunt în comunitate care s-au sustras îndatoririlor, solicită să fie în comisia interimară. Prefectul județului, col.Aurel Bantaș arată disponibilitate față de problemele comunității și convoacă la consultații mai mulți evrei, printre care intelectuali: dr.David Binder, dr.A.Slaicher, dr.Mendel Segal, Marcu Pomârleanu, dr. Idel Idelsohn, Cezar Segal, Leizer Leizerovici, Solomon Cohn. Solomon Zalman, Mișu Rosner, Isidor Abramovici, M.Rozen, E.Cerbeanu, H.Herșcovici. Comercianți: Pincu Polak, David Haifler, Sigmund Segal, Jak
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Externe, de Interne, precum și serviciile de poliție și siguranță. Legiunea și-a consolidat pozițiile întrucât după intrarea la guvernare, un val de înscrieri au avut loc în septembrie - octombrie 1940. La conturarea ideologiei revoluționare a regimului național legionar au contribuit intelectualii încadrați în Legiune prin articole în ziarul Cuvântul, publicația oficială a Mișcării legionare: Vladimir Dumitrescu, Horațiu Comaniciu, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre P.Panaitescu, Traian Brăileanu vor publica articole în care se precizează distinct ideologia totalitară a „noului regim”. Prefecții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ai vieții economice din oraș, pentru care s-a dispus trimiterea evreilor în lagărele de muncă forțată. Măsura arestării ca ostatici a 33 de evrei din conducerea Comunității a afectat activitatea instituțiilor comunitare evreiești. Membri din conducerea Comunității, în special intelectuali, au fost internați în lagărele de la Craiova, Târgu-Jiu și Caracal, ca urmare, eforturile de reorganizare ale conducerii comunității, care să asigure funcționarea principalelor instituții ale comunității s-au făcut cu dificultate. În perioada iunie - august 1941, Pincu Polak a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ale comunității, cât și în desfășurare a subscrierilor pentru Împrumutul Reîntregirii. Comitetul pentru organizarea subscrierilor la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat activitatea pentru că membrii săi au fost internați în lagăre. De asemenea, arestarea ca ostatici a unor comercianți, proprietari și intelectuali a făcut ca evreii din Dorohoi să subscrie doar 7500000 lei, în condițiile în care aveau obligația de 14000000 lei. De altfel, președintele Comunității, dr.Isac Axler, la 22 august 1941, se adresează Federației și cere intervenția pentru readucerea în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
copilăriei (ciudat, nu l-am auzit niciodată povestind o întîmplare fericită de atunci) și a adolescenței. Tinerețea i-a intensificat-o, uneori pînă la paroxism. Scrisorile corectează imaginea idilică pe care, din superstiție, unii o au despre universitari și despre intelectualii din presă, nebănuind, mai ales în cazul celor dintîi, existența rivalităților, a „împoncișărilor”, a certurilor dintre ei. Or, avem în aceste pagini dovezi că domni lustruiți de cărți, în aparență eleganți, (ba și doamne fine), care fac gargară cu fraze
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
respectate, ca demnitatea cu care mă comport să o simt și la cei cu care am de-a face. Dar... În d-ta am simțit întotdeauna un prieten capabil de mare devoțiune și sacrificii, am simțit că discut cu un intelectual plin de idei și, mai presus de toate, înzestrat cu o conștiință care mi-a întărit convingerea că, temperamental, avem anumite afinități. Deși ard pe dinăuntru, eu nu pot fi un expansiv pe măsura a ceea ce sînt în ființa mea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rară azi, mai ales în Iașul nostru vestit altădată și pentru aceasta. Observațiile pe care mi le faci sînt foarte drepte. Una dintre ele își găsește rezolvarea în părțile care așteaptă să fie publicate. De cealaltă, comparația largă cu alți intelectuali ai epocii, voi ține seama cînd voi relua acest studiu, într-o cercetare poate de dimensiunea unei cărți. La fel de mult m-a bucurat și a doua ta scrisoare (primită acum trei zile), deși în ea îmi înfățișezi micimea de care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
tragicomică? Aștept să-mi răspunzi și să-mi dai multe vești. Ce mai pregătiți în numerele viitoare. Nu cred că duci lipsă de materiale. îți trimit un comentariu al unui student de al meu, Gheorghe Fărtăiș (an[ul] V), un intelectual serios . A publicat cîteva recenzii la Cronica și Iașul literar. Ceea ce-ți trimit, cu rugămintea să-l vezi și dacă merită să-i facilitezi apariția, se referă la poezia lui Voiculescu, pornind de la recenta reeditare în colecția „Cele mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe mai multe fronturi. Dar deocamdată nu știu nimic precis. Ce noutăți sînt pe la voi? Mi se pare că zilele acestea dl Traian Diaconescu ți-a trimis două articole (pe care le-am citit și eu). Mi se pare un intelectual serios care poate să aducă în domeniul său lumini noi. Mă bucur foarte mult că-l publicați . Ce-ai mai scris? Ce probleme te rețin acum? Te rog să nu uiți să-mi mai spui încă o dată ce număr are C.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
au abătut furtuni mari. Situația s-a agravat chiar, deoarece nulitățile și ratații (dintre care unii țin încă în mîini puternice frîne) au totuși un talent: de a se găsi cu ușurință și a face gașcă. Ai văzut că impotentul intelectual Sîrbu a publicat cîteva rînduri contra mea, crezînd că se recunoaște în niște aluzii critice (unul dintre cei care au susținut ca răspunsul lui să apară este, pe lîngă Al. Andriescu..., Const. Ciopraga!). Eu am făcut o notă (ți-o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a mai venit dl. Cârneci pentru lansarea cărții? în ziua cînd trebuia să vină (și în zilele precedente), M.R.I. se plimba prin țară; vizite de curtoazie la teatre. Un student de al meu de la f[ără] f[recvență], Dorin Jacotă, intelectual serios ( face a doua facultate), a trimis la voi o notiță de istorie literară despre Minuzia Vlahuță la Revista nouă a lui Hasdeu. Interesează-te și spune-mi ce este. Ar merge? Comunică-mi dacă ai primit această scrisoare. </citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
urmărești cu deosebit interes „rolul” amplu, cu monoloage artistic ritmate, cu declarații și aparté-uri, pe care și-l inventa continuu. Nelipsite de ticuri, scrisorile atestă aceste dispoziții pentru un „teatru” de un gen special, cît și, totodată, preocupările caracteristice unui intelectual polivalent, cu consecvență și profunzime ardelenească în „demersurile” sale. (1) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași " data =”3 mai 1966”> Dragă Călin, Urmare convenției de la Iași, vă trimit - deși cu o întîrziere care sper să nu devină fatală - materialul promis
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dau satisfacție și celor deprinși să pună poreclele înaintea numelor, un „Moș” accesibil („Moș” - nu ca vîrstă, ci fiindcă preda „Vechea” și avea părul alb), darnic și grabnic cu sfaturile, conciliator în cele mai diverse cazuri și situații. Așadar un intelectual nițel demodat, cu praf de cronici și psaltiri pe coatele surtucului, care îmbina patosul cu prudența, dispus să-ți arate atît drumul cel aspru, cît și potecile bătătorite, gata în orice moment să pună umărul la reușita cuiva ori a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
latină (Tacit, Horațiu) și greacă (Leucip, Democrit, Heraclit din Efes, Aristofan, Procopius din Caesarea ș.a.). Simple și frumoase, scrisorile sale mi-au făcut mult bine sufletesc în momentul primirii lor și mă reconfortează și azi. Din ele îmi vorbea un intelectual dintr-o altă generație, erudit, cu o înțelegere largă a evoluției lucrurilor și mentalităților. Pline de observații sănătoase, adînci, nu o dată critice, m-au îndrumat spre muncă și seriozitate. Conțin adevăruri pe care rareori le găsești exprimate de alții atît
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
începutul lunii iulie 1982. Atunci voi avea plăcerea să-ți trimet un exemplar omagiu. Lucrarea are un tiraj redus și nu va ajunge pînă la Bacău, conține însă o mulțime de pagini antologice, vrednice de a fi citite de un intelectual și scriitor. în decada a doua din iunie voi fi pentru o săptămînă în deltă, iar în iulie sau august pentru o altă săptămînă în secuime. înainte de a porni spre secuime voi petrece cîteva zile la Udești, prin păduri. Dacă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de autor nedreptățit și neînțeles, atît ca prozator, cît și ca dramaturg și poet (ipostază relevată postum prin volumul Sfinxul, Ed. Junimea, 1988). Avea numeroase motive să creadă aceasta (o parte sînt amintite în evocarea lui Vlad Hogea „Destinul unui intelectual”, din Tricolorul, 27, 28, 29, 31 ianuarie 2005). Un vers de-al său sună: „Te salut, tristețe, sînt învins...” și totuși a fost o vreme cînd i se părea firesc să gloseze despre „Vocația fericirii” (v. Cronica, 7, nr. 23
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
membri „...din care, 11 membri PCR, 3 PSD, 11 sioniști, 6 simpatizanți ai PCR și 7 cu atitudini neprecizate”. Din punct de vedere social, componența era următoarea: „27 de bărbați și 6 femei din care: 6 meseriași, 6 funcționari, 9 intelectuali, 7 comercianți și alți 3 cu ocupații neprecizate”. f. „Nu putem opri sionismul” Această constatare dezolantă o trimisese același Terdiman șefilor ierarhici superiori, În „Raportul de activitate dela 28 iunie la 28 iulie 1946”. În spiritul epocii, liderul găsise și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ns.)” despre care afirmase că nu le putuse lichida dar cărora le pusese gând rău În continuare. Chezaș Îl propusese pe „...tov. Kuperman dela C.D.E. Iași” ce poposise În orașul dintre vii pentru „muncă de lămurire”, cel mai sigur. m. Intelectuali versus „centraliști” Așa sărac cum era În membri și simpatizanți, comitetul hușean mai fusese infestat (din oportunism) și cu unele elemente considerate de Terdiman a fi „nedemne” aici intrând, la grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]