15,245 matches
-
Ttttrrreeeiii... Trei... Trei... (Contorsionat, încercând să ajungă la MACABEUS, în sfârșit, atingându-l pe MACABEUS.) Ce spune? Ce spune el? (Arată către PARASCHIV.) MACABEUS (Furios.): Nu știu! De unde să știu? Tot timpul vorbește... (Plângând.) Vorbește, vorbește... (Îl pipăie pe INAMIC.) Nasul... Gura... Ochiul... Hi-hi... Pe tine te văd... (MACABEUS începe să vadă în timp ce PARASCHIV orbește tot mai mult.) Ia te uită... Îți văd și gâtul... Ai burtă? Îți văd și burta... Ce burtă subțire ai... Ia să văd palma... Îți văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
PARASCHIV va pipăi, mirat, obiectele din încă; pere, pentru că nu le mai vede; MACABEUS le vai pipăi extaziat pentru că le vede; INAMICUL va alerga de la unul la altul.) PARASCHIV (Pipăindu-l pe INAMIC.): Ia te uită! Nu-ți mai văd nasul! Auzi? Nu-ți mai văd gura... Hi-hi... INAMICUL (Care începe să nu mai audă.): Zice că să nu se întâmple ceva cu caii... PARASCHIV (Pipăind masa.): Nu mai văd colțurile de la masă... INAMICUL (lângă PARASCHIV.): Zice că vom fi frumoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Domnule... V-ați prostit de tot? ȘEFUL GĂRII (Observându-i și reacționând și mai violent la vederea lor.): Afară, afară! Bestiilor! În genunchi! În genunchi! IOANA: Tata vrea să stăm în genunchi... CASIERUL: O să crape. O să-i dea sângele pe nas. HAMALUL (Către călător.): Întotdeauna face așa. V-am spus c-o să se termine prost? CASIERUL (Către călător.): Nu-i poate suferi pe călătorii prin ploaie... Îi urăște. IOANA: Tata îi iubește pe călătorii prin ploaie. Tatăl meu este un tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
apropii niciodată de o masă de ruletă și, În general, de o masă de joc. Calculul probabilistic spune că nimeni nu se poate Întâlni de două ori cu șansa Într-o singură viață”. Și necunoscutul i-a Închis ușa În nas. Peste câțiva ani, avea să citească Într-un magazin ilustrat povestirea unui autor american care reproducea În detaliu insolita Întâmplare de la Monte Carlo și a dedus că individul excentric era și el american. Convins că În ceea ce se petrecuse era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că nu există certitudini. Continuă... - Premisa ar fi aceea că, livrându-le Celorlalți spre monitorizare o imagine fabricată ad-hoc a evoluției noastre, i-am putea Împinge Într-o capcană letală. Adică, fiind ei mai fraieri, s-ar lăsa duși de nas de ingenioasa stratagemă a domnului Charles Redford și și-ar semna manu propria certificatul de deces. Cam cinică această soluție de salvare a unora cu prețul exterminării altora, nu găsiți? Eu, unul, m-aș mai gândi Înainte de a o adopta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
incomodat, dorința de a găsi statutul nu-mi dădea pace; În atare condiții, o descindere solitară În catacombele tenebroase aproape că se impunea, În disprețul pericolelor potențiale care mă pândeau. Supralicitez: unicul pericol Îl reprezenta posibilitatea neplăcută de a da nas În nas cu Zoran și cu individul cu nume de regizor de cinema - Bardem, Bergman... Dezagrementul nu era de neglijat, dar nici de natură să mă determine să renunț. La urma urmelor, ce mi se putea Întâmpla? Intenția mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de a găsi statutul nu-mi dădea pace; În atare condiții, o descindere solitară În catacombele tenebroase aproape că se impunea, În disprețul pericolelor potențiale care mă pândeau. Supralicitez: unicul pericol Îl reprezenta posibilitatea neplăcută de a da nas În nas cu Zoran și cu individul cu nume de regizor de cinema - Bardem, Bergman... Dezagrementul nu era de neglijat, dar nici de natură să mă determine să renunț. La urma urmelor, ce mi se putea Întâmpla? Intenția mea de a intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mi s-a părut a fi aceasta: dacă eram eu cel care vroia să ascundă ceva, unde aș fi așezat acel ceva? Știam de la Poe că ascunzătoarea ideală este, de regulă, locul cel mai accesibil potențialului căutător, și anume, sub nasul lui. Acolo nu se uită nimeni foarte atent, fiindcă În subconștientul tuturor subzistă convingerea că e imposibil ca tăinuitorul să plaseze obiectul tocmai În locul unde el poate fi depistat cel mai ușor. Bun, corect din punct de vedere psiho liniuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
foarte atent, fiindcă În subconștientul tuturor subzistă convingerea că e imposibil ca tăinuitorul să plaseze obiectul tocmai În locul unde el poate fi depistat cel mai ușor. Bun, corect din punct de vedere psiho liniuță logic. Dar care putea fi „sub nasul” În cazul de față? Ultimul loc care ar fi putut trece prin mintea unui om normal la cap, cel mai expus privirii, cel mai la Îndemână... Am rotit concentrat ochii Împrejur. Undeva, În geometria simetrică și monotonă a celor șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu o dată, contraproductiv; este unul dintre modurile lor predilecte de a provoca și de a Înfrunta destinul. Doctorul Wagner (sau nu neapărat el, poate unul dintre acei predecesori ai lui la conducerea Centrului) a construit, după toate probabilitățile, un „sub nas” și facil, și derutant, a pus la vedere un semn, un indiciu, o sugestie menită să-l arunce pe eventualul căutător al Statutului pe o pistă falsă. Dacă raționamentul meu stătea În picioare, trebuia să existe prin preajmă ceva atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să cred că soluția reală nu este una foarte complicată. Poate chiar dimpotrivă, poate că deja complicasem lucrurile mai mult decât se cuvenea, așezând astfel Între mine și ceea ce căutam pânza derutantă a unor silogisme umbroase. Rezolvarea se află sub nasul tău, Îmi repetam insistent În gând; de la această axiomă am pornit, iar premisa este, cu siguranță, corectă. Probabil că atunci nasul tău este problema, el nu se află unde trebuie, el bântuie fără rost pe poteci iluzorii, presărate cu litere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se cuvenea, așezând astfel Între mine și ceea ce căutam pânza derutantă a unor silogisme umbroase. Rezolvarea se află sub nasul tău, Îmi repetam insistent În gând; de la această axiomă am pornit, iar premisa este, cu siguranță, corectă. Probabil că atunci nasul tău este problema, el nu se află unde trebuie, el bântuie fără rost pe poteci iluzorii, presărate cu litere Îmbârligate... Hopa! Ia stai puțin, m-a luminat subit o idee. Litere... De ce litere? De ce corpurile de rafturi nu fuseseră, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dă adâncit În gânduri, pentru ca, la nevoie, să poată pretinde că... stimate domn, dar eu nici nu mi-am dat seama că vă deranjez, vă cer mii de scuze... Firește, dacă nu e mârlan și nu-ți trântește scurt În nas tradiționalul „dacă nu-ți convine, bea mai puțin și ia-ți, tată, Mercedes”. Persoana din lateral-spatele meu nu și-a ferit Însă privirea; dimpotrivă. Era o mininonă blondă, tipul de ingenuă din teatrul scandinav sau rusesc, prevăzută cu un surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Înainte piciorul ei mic și aplecându-și capul acoperit cu o pălărie albă pentru a salva un serviciu conștiincios, slab. Eu mă enervam repede pe ea și ea pe băieții de mingi, doi țărani tineri În picioarele goale (nepotul cu nas turtit al lui Dmitri și fratele geamăn al drăguței Polenka, fiica vizitiului principal). Vara nordică devenea tropicală pe la strânsul recoltei. Roșu la față, Serghei Își vâra racheta Între genunchi și Își ștergea cu râvnă ochelarii. Plasa mea de fluturi sta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la 24 septembrie 1859) cu Maria, fiica În vârstă de șaptesprezece ani a baronului Ferdinand Nicolaus Victor von Korff (1805-1869), general german În armata rusă. În familiile vechi menținute cu tenacitate, anumite trăsături faciale se repetă, purtând amprenta Întemeietorului lor. Nasul Nabokovilor (de exemplu al bunicului meu) este de tip rusesc, cârn, cu vârful ușor rotunjit și cu o mică scobitură, când e privit din profil; nasul Korff (de exemplu al meu) este un frumos organ germanic, cu o șa osoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
familiile vechi menținute cu tenacitate, anumite trăsături faciale se repetă, purtând amprenta Întemeietorului lor. Nasul Nabokovilor (de exemplu al bunicului meu) este de tip rusesc, cârn, cu vârful ușor rotunjit și cu o mică scobitură, când e privit din profil; nasul Korff (de exemplu al meu) este un frumos organ germanic, cu o șa osoasă Îndrăzneață și un vârf cărnos ușor arcuit, cu o tăietură distinctă. Nabokovii Îngâmfați sau uimiți au sprâncenele ridicate, dese doar spre nas, subțiindu-se spre tâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
e privit din profil; nasul Korff (de exemplu al meu) este un frumos organ germanic, cu o șa osoasă Îndrăzneață și un vârf cărnos ușor arcuit, cu o tăietură distinctă. Nabokovii Îngâmfați sau uimiți au sprâncenele ridicate, dese doar spre nas, subțiindu-se spre tâmple; sprânceana Korff este mai frumos arcuită, dar la fel de rară și ea. Altminteri, Nabokovii, pe măsură ce se află Într-un colț tot mai Îndepărtat al galeriei de tablouri a timpului, se alătură chipurilor neclare ale Rukavișnikovilor, familie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de patru și respectiv cinci ani - am reușit să scăpăm de vigilența ei nervoasă, Îmbarcându-ne pe un vas cu aburi care ne-a dus destul de departe pe Rin, Înainte de a fi prinși. A mai fost Miss Robinson, cea cu nasul trandafiriu. Apoi, din nou Miss Clayton. A mai fost o persoană Îngrozitoare care-mi citea Puternicul atom de Marie Corelli. Au mai fost multe altele. Într-o anumită perioadă au dispărut din viața mea. Au intrat În scenă franceza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
matahală de bărbat Îmbrăcat Într-un cojoc, din a cărui centură stacojie ieșeau În afară uriașele mănuși Îndesate acolo. Aud zăpada scârțâind sub cizmele lui de pâslă, În timp ce se ocupă de bagaje, aud hamurile zornăind, apoi aud cum Își ușurează nasul printr-o manevră dibace de stoarcere și scuturare executată de unul din degete și policar, În timp ce ocolește cu pași grei sania. „Madmazelia“ - cum Îi spune susținătorul ei - se urcă Încet, cuprinsă de negre presimțiri, agățându-se de el, Înfricoșată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
sau chiar mai mult, problema locurilor la masă devenea una deosebit de arzătoare pentru Mademoiselle. Unchi și mătuși și veri soseau În asemenea zile de la moșiile Învecinate, venea și medicul satului În șareta lui, iar pe Învățător Îl auzeai suflându-și nasul În holul rece, unde trecea de la o oglindă la alta cu un buchet mai mult verde, umed, foșnitor, de mărgăritare sau ținând În pumn un buchețel fragil cu albăstrele de culoarea cerului. Dacă Mademoiselle era cumva așezată prea departe, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
acută o făcea să răspundă unor Întrebări pe care nu le punea nimeni, aveau drept urmare o tăcere penibilă, și nu declanșarea spectaculoasă a unei causerie vioaie. Și zău că franceza ei era minunată! Ce rost mai avea să strâmbi din nas fiindcă avea o fire posacă, idei banale și o cultură superficială când graiul ei presărat cu perle era ca un susur, ca o sclipire și la fel de nevinovat de semnificații ca păcătoasele aliterații ale pioaselor versuri scrise de Racine? Din cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
autorului, care, Întâmplător, avea câteva dintre trăsăturile gazdei noastre. Tocmai ne pregăteam să atacăm nefericitul iepure, când ușa s-a dat de perete și În prag s-a ivit pieziș, cu un zâmbet nătâng pe față, Hristofor, un valet cu nasul vânăt și o broboadă de lână pe cap, ținând În mână un uriaș coș de picnic burdușit cu merinde și sticle cu vin, pe care bunica mea lipsită de tact (care petrecea iarna la Batovo) socotise necesar să ni-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ca un fel de plasă acoperindu-i pieptul păros) spre cel mai apropiat robinet unde-și limita abluțiunile la o minuțioasă Înmuiere cu apă a feței roz, a craniului albăstrui și a cefei grase, urmată de o viguroasă suflare a nasului În stil rusesc, după care se Întorcea cu aceiași pași hotărâți, dar de data asta miop și lăsând stropi de apă În urma lui, În dormitorul lui unde ținea Într-un loc secret trei prosoape sacrosante (printre altele, era atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
departe, pentru a-i scuti pe colegii mei de școală de vederea unui șofer În livrea scoțându-și șapca În fața mea. Era ca și cum școala Îmi permitea să țin de coadă un șobolan mort, cu condiția să nu-l balansez pe sub nasurile oamenilor. Situația cea mai gravă a survenit din faptul că Încă de atunci aveam o aversiune puternică față de Înscrierea În orice fel de mișcare sau asociație. Îi Înfuriam pe cei mai blânzi și mai bine intenționați profesori ai mei prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
n-am descris-o nicăieri. În mijlocul unui mic teren circular de joacă, În fundul grădinii, exista un leagăn Înconjurat de iasomie. Am ajustat frânghiile În așa fel Încât scândura verde a leagănului să poată trece cu câțiva centimetri pe deasupra frunții și nasului celui care stătea culcat pe spate pe nisipul de dedesubt. Unul din noi Începea reprezentația stând În picioare pe scândură și balansându-se tot mai tare; celălalt se Întindea pe jos cu capul pe un loc marcat și, de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]