KorAP: Find »[drukola/base=plumb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...543 544 545 ...588 >

14,682 matches

Corola-website/Science/302262_a_303591

prin “sicriu”, “mort”, “somn”, “dormeau adânc”, “cavou”, “coroane”, “era frig”, “era vânt” si tema singurătatii. Celelalte motive - “amorul”, “tristețea”, “singurătatea” - sunt secundare, dar ajută la reliefarea ideii esențiale de alunecare inevitabilă spre moarte și neant. Cuvântul-cheie al poeziei este “plumb”, care are valoare de simbol, repetiție și epitet. În exprimare, sicriele de plumb sugerează nemișcare, încremenire; amorul de plumb sugerează o senzație de rece, de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării. <br

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
tema singurătatii. Celelalte motive - “amorul”, “tristețea”, “singurătatea” - sunt secundare, dar ajută la reliefarea ideii esențiale de alunecare inevitabilă spre moarte și neant. Cuvântul-cheie al poeziei este “plumb”, care are valoare de simbol, repetiție și epitet. În exprimare, sicriele de plumb sugerează nemișcare, încremenire; amorul de plumb sugerează o senzație de rece, de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării. Prima strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
singurătatea” - sunt secundare, dar ajută la reliefarea ideii esențiale de alunecare inevitabilă spre moarte și neant. Cuvântul-cheie al poeziei este “plumb”, care are valoare de simbol, repetiție și epitet. În exprimare, sicriele de plumb sugerează nemișcare, încremenire; amorul de plumb sugerează o senzație de rece, de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării. Prima strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății tragice: Dormeau adânc sicriele de

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
moarte și neant. Cuvântul-cheie al poeziei este “plumb”, care are valoare de simbol, repetiție și epitet. În exprimare, sicriele de plumb sugerează nemișcare, încremenire; amorul de plumb sugerează o senzație de rece, de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării. Prima strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății tragice: Dormeau adânc sicriele de plumb, "Și flori de plumb și funerar veștmânt - "Stam singur în

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
sugerează o senzație de rece, de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării. Prima strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății tragice: Dormeau adânc sicriele de plumb, "Și flori de plumb și funerar veștmânt - "Stam singur în cavou... și era vânt... "Și scârțâiau coroanele de plumb.”" Strofa a doua definește realitatea interioară. Poetul invocă amorul, dar acesta doarme întors cu fața spre

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
de insensibil; “și-i atârnau aripele de plumb” sugerează căderea, imposibilitatea zborului și a salvării. Prima strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății tragice: Dormeau adânc sicriele de plumb, "Și flori de plumb și funerar veștmânt - "Stam singur în cavou... și era vânt... "Și scârțâiau coroanele de plumb.”" Strofa a doua definește realitatea interioară. Poetul invocă amorul, dar acesta doarme întors cu fața spre moarte. Aripile de plumb sugerează

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
strofă definește un univers rece, străin, în care poetul trăiește sentimentul singurătății tragice: Dormeau adânc sicriele de plumb, "Și flori de plumb și funerar veștmânt - "Stam singur în cavou... și era vânt... "Și scârțâiau coroanele de plumb.”" Strofa a doua definește realitatea interioară. Poetul invocă amorul, dar acesta doarme întors cu fața spre moarte. Aripile de plumb sugerează căderea surdă și grea, din care poetul nu se mai poate înălța; căderea în moarte este inevitabilă

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
de plumb și funerar veștmânt - "Stam singur în cavou... și era vânt... "Și scârțâiau coroanele de plumb.”" Strofa a doua definește realitatea interioară. Poetul invocă amorul, dar acesta doarme întors cu fața spre moarte. Aripile de plumb sugerează căderea surdă și grea, din care poetul nu se mai poate înălța; căderea în moarte este inevitabilă, și nici măcar iubirea invocată cu disperare nu reprezintă o șansă de salvare: "” Dormea întors amorul meu de plumb "Pe flori

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
moarte. Aripile de plumb sugerează căderea surdă și grea, din care poetul nu se mai poate înălța; căderea în moarte este inevitabilă, și nici măcar iubirea invocată cu disperare nu reprezintă o șansă de salvare: "” Dormea întors amorul meu de plumb "Pe flori de plumb, și-am început să-l strig - "Stam singur lângă mort... și era frig... "Și-i atârnau aripile de plumb.”" La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul exteriorizează ideea de alunecare spre neant. Verbele

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
căderea surdă și grea, din care poetul nu se mai poate înălța; căderea în moarte este inevitabilă, și nici măcar iubirea invocată cu disperare nu reprezintă o șansă de salvare: "” Dormea întors amorul meu de plumb "Pe flori de plumb, și-am început să-l strig - "Stam singur lângă mort... și era frig... "Și-i atârnau aripile de plumb.”" La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul exteriorizează ideea de alunecare spre neant. Verbele la imperfect (dormeau, dormea, stam

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
cu disperare nu reprezintă o șansă de salvare: "” Dormea întors amorul meu de plumb "Pe flori de plumb, și-am început să-l strig - "Stam singur lângă mort... și era frig... "Și-i atârnau aripile de plumb.”" La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul exteriorizează ideea de alunecare spre neant. Verbele la imperfect (dormeau, dormea, stam) sugerează persistența atmosferei deprimante. Repetiția conjuncției “și” amplifică atmosfera macabră: “Și flori de plumb și funerar vestmânt - / ...si era vânt... / Și

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
frig... "Și-i atârnau aripile de plumb.”" La toate nivelurile (lexical, fonetic, morfosintactic), poetul exteriorizează ideea de alunecare spre neant. Verbele la imperfect (dormeau, dormea, stam) sugerează persistența atmosferei deprimante. Repetiția conjuncției “și” amplifică atmosfera macabră: “Și flori de plumb și funerar vestmânt - / ...si era vânt... / Și scârțâiau coroanele... și-am început să-l strig... și era frig... și-i atârnau aripile de plumb....”. Epitetele “adânc”, “întors”, “funerar”, “singur” contribuie la realizarea unei neliniști metafizice. Frecvența consoanelor “m, b, v

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
dormeau, dormea, stam) sugerează persistența atmosferei deprimante. Repetiția conjuncției “și” amplifică atmosfera macabră: “Și flori de plumb și funerar vestmânt - / ...si era vânt... / Și scârțâiau coroanele... și-am început să-l strig... și era frig... și-i atârnau aripile de plumb....”. Epitetele “adânc”, “întors”, “funerar”, “singur” contribuie la realizarea unei neliniști metafizice. Frecvența consoanelor “m, b, v, l” , a diftongului “au” și a triftongului “eau” sugerează foarte bine plânsetul, ca ecou al atmosferei insuportabile, realizând o muzicalitate interioară a versului. La

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
mediului. Este de fapt încercarea poetului de a evada din lumea închisă, izolată în care se zbate. Eul liric însă nu izbutește să depășească momentul, cuvântul “întors” realizând de fapt misterul poezii. Cuvântul cheie al întregii poezii este “plumb” care devine metaforă - simbol care este repetat de trei ori, număr fatidic în fiecare catren. Repetiția acestui cuvânt sugerează o atmosferă macabră de cavou. În acest mediu, sentimentul iubirii înseamnă “întoarcere spre apus”, cum spune poetul Lucian Blaga, adică

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
de trei ori, număr fatidic în fiecare catren. Repetiția acestui cuvânt sugerează o atmosferă macabră de cavou. În acest mediu, sentimentul iubirii înseamnă “întoarcere spre apus”, cum spune poetul Lucian Blaga, adică moartea. "“Dormea întors amorul meu de plumb," "... pe flori de plumb.”" În aceste condiții, eul liric nu se poate redresa, înălța, iar ultimul vers aduce consolarea și resemnarea, “îi atârnau aripele de plumb” sugerând zborul în jos, o cădere surdă și grea. Între aceste coordonate

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
în fiecare catren. Repetiția acestui cuvânt sugerează o atmosferă macabră de cavou. În acest mediu, sentimentul iubirii înseamnă “întoarcere spre apus”, cum spune poetul Lucian Blaga, adică moartea. "“Dormea întors amorul meu de plumb," "... pe flori de plumb.”" În aceste condiții, eul liric nu se poate redresa, înălța, iar ultimul vers aduce consolarea și resemnarea, “îi atârnau aripele de plumb” sugerând zborul în jos, o cădere surdă și grea. Între aceste coordonate ale realitătii exterioare și interioare

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
spune poetul Lucian Blaga, adică moartea. "“Dormea întors amorul meu de plumb," "... pe flori de plumb.”" În aceste condiții, eul liric nu se poate redresa, înălța, iar ultimul vers aduce consolarea și resemnarea, “îi atârnau aripele de plumb” sugerând zborul în jos, o cădere surdă și grea. Între aceste coordonate ale realitătii exterioare și interioare se desfășoară monologul tragic al eului liric într-o atmosferă tulburătoare datorită morții(la nivel semantic), iar pe de altă parte, prin repetiția

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
jos, o cădere surdă și grea. Între aceste coordonate ale realitătii exterioare și interioare se desfășoară monologul tragic al eului liric într-o atmosferă tulburătoare datorită morții(la nivel semantic), iar pe de altă parte, prin repetiția obsesivă a cuvântului "plumb", folosit ca determinant. El apare de trei ori în fiecare strofă, în rima versurilor 1, 4 și la cezura versului 2. Cuvântul cheie repetat astfel nu sugerează descompunerea materiei - element definitoriu pentru poezia bacoviană - ci împietrirea, presiunea fiind prea mare

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
ori în fiecare strofă, în rima versurilor 1, 4 și la cezura versului 2. Cuvântul cheie repetat astfel nu sugerează descompunerea materiei - element definitoriu pentru poezia bacoviană - ci împietrirea, presiunea fiind prea mare, eul liric se pietrifică necondiționat. Poezia “Plumb” este o poezie simbolistă, nu numai prin corespondente din lumea minerală ci și prin muzicalitatea versurilor realizate cu ajutorul cezurei. Versul este iambic în exclusivitate, iar tonul este elegiac. Prin repetiția obsedantă a cuvântului cheie, poezia devine o elegie asemănătoare

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
este armonioasă, prima strofă se repetă în afară de versul al doilea, astfel încât versul 1 este în relație cu versul 5, 3 cu 7 și 4 cu 8. Ca mijloace artistice întâlnim, pe lângă simbol, metafore și personificări “Dormeau adânc sicriile de plumb”. Remarcăm folosirea verbelor la imperfect: “dormeau”, “stau” care sugerează acea atmosferă de dezolare, o acțiune trecută, dar neterminată, aflată încă în continuă desfășurare.

Plumb (George Bacovia) (2017) [Corola-website/Science/302262_a_303591]
Corola-website/Science/302258_a_303587

apărute în partea superioară a monumentului au fost acoperite cu silicon utilizat în construcții civile. În perioada septembrie-octombrie 2013, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în vederea realizării proiectului de restaurare și conservare a monumentului. Lucrările includeau înlocuirea tablei de plumb existente, aplicarea unei izolații bituminoase, curățarea pietrei, biocidare și hidrofugare. La 24 octombrie 2013, a avut loc recepția tehnică a lucrărilor de reabilitare a Porții Sărutului din Târgu Jiu. Ziua a fost marcată de un scandal, proiectantul lucrărilor de restaurare

Poarta sărutului (2017) [Corola-website/Science/302258_a_303587]
Corola-website/Science/302264_a_303593

zoomorfe, cum ar fi Bastet-zeița pisică și Thoth cu cap de ibis, aceste animale fiind crescute în număr mare în ferme cu scopul de a fi sacrificate . Egipt este bogat în construcții și obiecte din piatră, cupru și minereuri de plumb, aur, și pietre semiprețioase. Aceste resurse naturale le-au permis vechilor egipteni să construiască monumente, statui sculptate, să producă unelte și bijuterii la modă. Sarea a fost o resursă vitală pentru mumificare.Ghipsul era măcinat pentru producerea ipsosului. Formațiuni de

Egiptul Antic (2017) [Corola-website/Science/302264_a_303593]
minereu colectat și utilizat pentru a face instrumente, lame și vârfuri pentru săgeți și topoare din silex, fiind cele mai vechi dovezi de locuire în valea Nilului.Egiptenii antici utilizau sulful ca substanță cosmetică . Egiptenii au lucrat în depozite de plumb pentru a extrage minereuri de galenă de la Gebel Rosas pentru a produce figurine mici. Cuprul a fost cel mai important metal pentru producerea uneltelor în Egiptul antic si era topit în cuptoare din minereu malachit exploatat în Sinai. Lucrătorii colectau

Egiptul Antic (2017) [Corola-website/Science/302264_a_303593]
Corola-website/Science/302367_a_303696

din Transilvania. S-au folosit multe materiale de import: marmură de Hațeg (la pardoseală, cele cinci pietre de mormânt și alte ornamente sculptate), călți de cânepă și in din Transilvania (la tencuială, aplicându-se peste ea pictură în frescă) și plumb din Polonia (la acoperiș). După sfințirea bisericii, s-au clădit în următorii ani casa domnească, chiliile călugărești, zidurile împrejmuitoare prevăzute cu bastioane la colțuri. Mănăstirea Slatina a fost astfel fortificată. În noiembrie 1561, Alexandru Lăpușneanu a fost alungat de pe tron

Mănăstirea Slatina (2017) [Corola-website/Science/302367_a_303696]
Corola-website/Science/302015_a_303344

de 8,5 metri. Vârful obeliscului se încheia printr-o coroană împărăteasca, care a dispărut din vârful obeliscului după 1940, când s-a încheiat repatrierea germanilor care au locuit în Bucovina. De pe soclul monumentului a fost înlăturata și placă de plumb care consemna trecerea prin localitate a arhiducelui, la 9 iulie 1887. Soclul este format din patru postamente pătrate suprapuse în formă piramidala cu laturi și grosimi diferite că dimensiuni. Astfel primul postament are grosimea de 0,35 m și lațurile

Voievodeasa, Suceava (2017) [Corola-website/Science/302015_a_303344]