14,044 matches
-
specifice altor instituții cu atribuțiuni în acest sens, care funcționează în domeniul culturii sau al educației. Circulația acestor mesaje contribuie la instituirea unui nou mod de interacțiune socială (Albulescu, 2003). Pasivism și activism în receptarea mesajelor Cunoașterea presupune o desfășurare procesuală și un comportament activ din partea subiectul, care devine, datorită acestui activism, un constructor al propriilor structuri intelectuale. J. Piaget a demonstrat faptul că un rol important în dezvoltarea intelectuală îl au operațiile efectuate în cadrul proceselor de achiziție și interiorizare. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca orientarea spirituală a unei întregi colectivități să pornească de la indivizii care o compun. Universul motivațional individual este nucleul de modelare al tendințelor cu expresie comunitară, iar mecanismele auto-referențiale nu sunt exclusiv întoarceri asupra propriului sine (reveniri cu funcție de finalizare procesuală). Ele pot constitui un nou început relațional și pot reprezenta principiul de emergență pentru noi desfășurări evenimențiale. În interioritate se revine cu un scop pragmatic legat de optime strategii de inserție și legat de necesități colective cu semnificație etică. Conștiința
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reține forma de vinovăție a praeterintenției. Fiecare cadru medical urmează a răspunde penal în nume propriu, aplicându-se, și în acest context, atât regulile generale cu privire la participație sau la concursul de infracțiuni, cât și prevederile legale în materie de drept procesual penal. Tot reglementările de drept comun în materie de procedură penală se aplică și în ceea ce privește persoana care poate sesiza instanța, respectiv persoana care poate introduce plângerea prealabilă sau poate formula plângerea penală, precum și în ceea ce privește calculul termenelor de prescripție sau etapele
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
penal. Tot reglementările de drept comun în materie de procedură penală se aplică și în ceea ce privește persoana care poate sesiza instanța, respectiv persoana care poate introduce plângerea prealabilă sau poate formula plângerea penală, precum și în ceea ce privește calculul termenelor de prescripție sau etapele procesuale. Atât timp cât se impune o înțelegere a malpraxisului medical, așa cum este el definit în art. 642 din Legea nr. 95/2006 prin prisma tuturor formelor de vinovăție și nu doar prin prisma culpei, considerăm că poate exista răspundere penală a medicului
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
medicale, rămâne ca practica să găsească cele mai bune soluții pentru acoperirea în mod just și eficient a prejudiciului cauzat, cu determinarea și în acest sens a rolului și poziției medicului coordonator. De asemenea, urmează a fi stabilită și poziția procesuală a unității medicale în funcție de toți factorii care trebuie luați în considerare - unitate medicală publică sau privată, medicii au încheiat contracte de muncă sau doar contracte de colaborare cu unitatea sanitară respectivă, serviciile medicale sunt sau nu prestate în baza unui
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de a converti teorii ale învățării în teorii ale instruirii eficiente, concepute rațional și controlate prin feedback. Curricula moderne păstrează filosofia pragmatică a celor premoderne, dar sunt mult mai subtile. Curricula premoderne sunt aproape „mecanice”, cele moderne sunt „inginerești”, „cibernetice”, „procesuale”, „informatice”. Cele mai multe curricula moderne nu renunță la management-by-objectives, dar descrierea obiectivelor nu este făcută în termeni de eficiență economică, ci de „eficiență umană”. Imitând managementul modern, începând din anii ’70, pedagogii au încercat să introducă în școli un mangement-by-man care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
riguros în procesul amplu de optimizare și implementare curriculară. El este un produs curricular modern realizat de însuși educatorul care aderă la misiunea, planul de învățământ ce se desfășoară pe baza lor. Designul curricular le cuprinde pe toate. Sub aspect procesual, se poate spune că ele reprezintă două componente funcționale ce se intercondiționează strict: • documentele curriculare oficiale (plan, programă, metodici, manuale) planifică și programează activitățile instructiv-calificative; • proiectele pedagogice („microproiectele”), realizate de către educator, transpun efectiv în practica școlară documentele curriculare oficiale. Trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci se „revarsă” în curente de gândiri și idei mai mult sau mai puțin independente, se „derulează” pe căi adesea hazardate și suscită diverse evenimente critice. John Kingdon a încercat să identifice și să descrie ceea ce el a numit „fluxurile procesuale” (process streams) ale activității de policy. În studiul Agendas, Alternatives, and Public Policies (1984) a identificat trei asemenea „fluxuri” care privesc nu numai curriculum policy, ci toate „politicile publice”194: a) curentul „guvernocentrist”: toată atenția publicului este captată, focalizată și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
normală, sau ca o "procesualitate morbidă", ca o dezvoltare - o fază evolutivă a unei tulburări a cărei 2 . Pentru a opera distincțiile dintre diferitele forme clinice ale schizofreniei, este necesară o definire generală a bolnavului schizofren, în toată devenirea sa procesuală, care, numai în mod formal, deductiv, poate fi numită "perioadă de stare", prezentând de fapt o distorsionare progresivă a Eului până la faza de regresiune infantilă (Melanie Klein). 3 Nu este rar a considera schizofrenia nu ca pe o maladie provenind
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este cel perceptual - a privi și a se uita exprimă percepția vizuală graduală, procesuală. Pornind de la etimologia acestor verbe și urmărind evoluția lor semantică, autoarea analizează contextual situațiile în care cele două verbe sunt sau nu substituibile și gramaticalizarea verbului a se uita > (interjecția) uite. Perspectiva folosită în lucrarea de față este în egală
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vizuale). (32) Îl aud vorbind la telefon de zece minute (proces durativ). (33) Te-am auzit trântind ușa (proces punctual). Valoarea durativ se poate realiza și în alte contexte, de exemplu atunci când verbele de percepție nonintențională actualizează sensuri din zona procesuală a activităților: (34) Văd filmul ("mă uit la film") după-amiaza [de la trei la cinci]. Verbele de percepție intențională actualizează, în toate ocurențele lor, trăsătura semantică [+Durativ]. (35) Bunicul privește [ore în șir] pe fereastră. (36) Copiii ascultă muzică [două ore
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pot avea, pe rând, următoarele trăsături: (a) pot exprima proprietăți și, în aceste utilizări, primesc un singur argument: (13) Deși părinții lui sunt văzători, el nu vede. (14) Ei văd, dar nu aud. (b) pot stabili relații (de stare sau procesuale) între mai multe entități sau evenimente și, în contextele de acest tip, primesc două argumente, realizate prin nominale (15) sau propozițional (16): (15) Îl văd pe Andrei. (16) Am auzit că pleacă din țară. (c) pot exprima diferite procese sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
25. footnote>. Astfel, dreptul public privește organizarea și funcționarea autorităților publice, precum și raporturile acestora cu cetățenii și celelalte persoane care se află sub raza de acțiune a acestora. Dreptul public este alcătuit din dreptul constituțional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul procesual civil și dreptul procesual penal. Dreptul privat are în vedere raporturile care se nasc între persoanele private, fizice sau juridice. În compunerea dreptului privat intră dreptul civil, considerat dreptul comun în materie, dreptul comercial, dreptul agrar, dreptul muncii și protecției
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
public privește organizarea și funcționarea autorităților publice, precum și raporturile acestora cu cetățenii și celelalte persoane care se află sub raza de acțiune a acestora. Dreptul public este alcătuit din dreptul constituțional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul procesual civil și dreptul procesual penal. Dreptul privat are în vedere raporturile care se nasc între persoanele private, fizice sau juridice. În compunerea dreptului privat intră dreptul civil, considerat dreptul comun în materie, dreptul comercial, dreptul agrar, dreptul muncii și protecției sociale, precum și dreptul familiei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
întemeiază pretenția. Ea nu este un mijloc de probă ci un act juridic irevocabil, dacă nu se dovedește că a mărturisit din eroare de fapt. Mărturisirea poate fi judiciară când este făcută în fața judecătorului sau extrajudiciară. Interogatoriul este un mijloc procesual de administrare a mărturisirii, care poate fi provocată de instanță. Prezumțiile sau presupunerile sunt consecințele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut, extrapolându-le la un fapt necunoscut. Ele pot fi legale, prevăzute prin lege și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
infracțiunii. În procesul penal participă: 1. Organele judiciare, care sunt: instanțele judecătorești, judecătorul de drepturi și libertate, judecătorul de cameră preliminară, procurorul, organele de cercetare penală. 2. Părțile, care sunt: inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente. 3. Avocatul 4. Subiecții procesuali principali, care sunt: suspectul și persoana vătămată, precum și alții ca: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural etc. Cum se numesc persoanele care au săvârșit fapte penale, la comiterea lor și în diferite faze ale procesului penal Făptuitorul sau autorul este
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa. Suspectul este persoana asupra căreia, din datele și probele existente, subzistă bănuieli că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. În cadrul procesului penal început el capătă calitatea de subiect procesual principal, precum persoana vătămată. Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală. Persoana vătămată este cea care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală în urma săvârșirii unei infracțiuni de către o altă persoană. Condamnatul este persoana
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
o altă persoană. Condamnatul este persoana împotriva căreia instanța de judecată a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și alte persoane sau organe prevăzute de lege. Care sunt organele de urmărire penală
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și alte persoane sau organe prevăzute de lege. Care sunt organele de urmărire penală Cunoașterea componenței și atribuțiilor, în general, a organelor de urmărire penală face parte
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și alte persoane sau organe prevăzute de lege. Care sunt organele de urmărire penală Cunoașterea componenței și atribuțiilor, în general, a organelor de urmărire penală face parte din bagajul de cunoștințe juridice ale mediatorului. Acestea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
lege, care își va relua cursul de la data închiderii procedurii de mediere prin eșuare, la care se adaugă și timpul scurs înainte de suspendare. În acest sens mediatorul va încheia un procesverbal de închidere a procedurii de mediere. 2. mediere penală procesuală - este aceea care începe și se desfășoară în timpul procesului penal și cuprinde atât urmărirea penală cât și judecata propriu-zisă a cauzei, fie ca urmare a faptului că victima a cerut organului de urmărire penală sau instanței să suspende urmărirea sau
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
loc înaintea începerii urmăririi penale sau judecății în fața instanței, când părțile nu au depus și nu au înregistrat încă o plângere prealabilă, adresându-se direct unui birou de mediere cu cererea pentru investirea mediatorului cu soluționarea conflictului. În ceea ce privește medierea penală procesuală, ne aflăm în fața unui litigiu de natură penală, înscris pe rolul unui organ de urmărire penală sau a instanței penale. În cadrul medierii penale extraprocesuale avem două situații: prima, când părțile s-au împăcat și au încheiat o înțelegere ce a
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a fost dedus prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor art. 120 alin. 2 din Codul de procedură civilă - ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus -, coroborat cu art. 2, alin. 1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Rezultă deci că părțile care s-au convins doar acum
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]