13,781 matches
-
din propoziție sau din regentă). Verbul copulativ, însă, impune numelui predicativ - prin recțiune cazul nominativ, iar când numele predicativ nu se exprimă prin nume, verbul copulativ „selectează” verbe la infinitiv sau la supin, de exemplu: Asta nu e de spus. Propoziției predicative verbul copulativ îi impune să fie introdusă prin conjuncție sau prin pronume relative, de exemplu: Vei deveni ce vrei sau prin adverbe relative, de exemplu: (Ea) este cum mi-am închipuit. Așadar, în cazul numelui predicativ (sau al predicativei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
S ↔ C | ↑ | ↓ (3) Relația de interdependență predicativă: S ↔ P ↔ N pred. | ↑ ( săgeata dublă indică relația de interdependență, iar săgețile simple indică direcția restricțiilor formale). Față de cele arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
arătate până acum, credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
credem că este impropriu ca, la nivelul frazei, să numim „regente” propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propozițiile cu care stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
stabilesc relații sintactice subiectivele, predicativele și completivele obligatorii, de vreme ce relația sintactică identificată este de interdependență. Credem că s-ar putea adopta termenul de propoziție inerentă pentru propoziția interdependentă față de subiectivă, predicativă și completivele obligatorii, în opoziție cu propoziția regentă, pentru propoziția determinată de completive facultative etc. În concluzie, s-ar putea vorbi, credem, de următoarele tipuri de relații sintactice, caracteristice pentru determinanții predicatului (sau ai verbului la moduri nepersonale): Relații de dependență ( = determinare) 1. Interdependență conform a. subiectivă criteriului b. completivă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rămâne fără consecințe asupra autonomiei enunțului secund sau o poate submina, până la anulare: („Cine ești tu?”) fu cea dintâi cugetare care-i veni în minte. Sub aspect structural, enunțul de bază poate fi un enunț sintactic, o frază sau o propoziție. Enunțul incident poate avea orice natură și orice dezvoltare: unități lexicale (substantive sau adjective substantivizate, pronume, în vocativ, adjective, în nominativ, adverbe sau locuțiuni adverbiale, interjecții) - Știi, Mario, de ce te-am adus? Ascult, Măria-ta. Ne ducem, dar gândește-te
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
președinte...Subiectul baladei este conceput, fără îndoială, după o altă operă. sintagme nominale - Nu avem nimic de făcut și - lucru caracteristic - ne pune mereu să facem câte ceva. enunțuri nominale - Sora lui - de treabă femeie - l-a îngrijit de atâtea ori... propoziții - Mă gândii să-i zic - că mai bine nu i-aș zice - să pună legume în loc de nimic. fraze - Eu sper - și ți-o spun asta ca să mă ții minte - că m-ai înțeles! „Articularea” celor două enunțuri implicate în relația
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cerere de informații) și un termen explicativ (prin care se justifică informația - eventual necunoașterea informației la care nu se așteaptă clasificarea, actul de voință sau cererea de informații - din termenul explicat). Acest raport sintactic nu apare în limitele părții de propoziție, ale propoziției și ale substitutului de propoziție / frază, fiind posibil doar la nivelul frazei și al textului. La nivelul frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
informații) și un termen explicativ (prin care se justifică informația - eventual necunoașterea informației la care nu se așteaptă clasificarea, actul de voință sau cererea de informații - din termenul explicat). Acest raport sintactic nu apare în limitele părții de propoziție, ale propoziției și ale substitutului de propoziție / frază, fiind posibil doar la nivelul frazei și al textului. La nivelul frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la dreapta explicatului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prin care se justifică informația - eventual necunoașterea informației la care nu se așteaptă clasificarea, actul de voință sau cererea de informații - din termenul explicat). Acest raport sintactic nu apare în limitele părții de propoziție, ale propoziției și ale substitutului de propoziție / frază, fiind posibil doar la nivelul frazei și al textului. La nivelul frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
raport sintactic nu apare în limitele părții de propoziție, ale propoziției și ale substitutului de propoziție / frază, fiind posibil doar la nivelul frazei și al textului. La nivelul frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin căci, că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu apare în limitele părții de propoziție, ale propoziției și ale substitutului de propoziție / frază, fiind posibil doar la nivelul frazei și al textului. La nivelul frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin căci, că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nivelul textului, raportul sintactic explicativ are aceiași doi termeni (termenul explicat și termenul explicativ) ca la nivelul frazei, dar aceștia sunt concretizați, tipic, în fraze (pentru faptul că uneori în text sau termenul explicat, sau termenul explicativ sunt reprezentați prin propoziții), care fraze - din punct de vedere al topicii - se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca la nivelul frazei, dar aceștia sunt concretizați, tipic, în fraze (pentru faptul că uneori în text sau termenul explicat, sau termenul explicativ sunt reprezentați prin propoziții), care fraze - din punct de vedere al topicii - se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
explicat, sau termenul explicativ sunt reprezentați prin propoziții), care fraze - din punct de vedere al topicii - se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
explicativ sunt reprezentați prin propoziții), care fraze - din punct de vedere al topicii - se comportă la fel ca propozițiile explicative. CAP.II RAPORTUL SINTACTIC DE DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ „Subordonat cu dublu regent poate fi un segment de propoziție sau o propoziție subordonată echivalentă cu segmentul”. Subordonatul are doi termeni regenți: unul principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de altă parte însă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
principal(termen regent propriu-zis), celălalt secundar(termen regent de referință). În această categorie se înscriu: circumstanțialul de relație, circumstanțialul de opoziție, circumstanțialul de excepție etc. Pe de altă parte însă, subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție controversată, având cei doi regenți cu statut egal: regentul verbal și regentul nominal. Între 1957 și 1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă,cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc.. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente. Echivalența subordonatelor cu segmentele de propoziție rezultă din echivalența funcției, posibilitatea contragerii unei subordonate în segmentul de propoziție corespondent și invers, după cum reiese din exemplul: L-am văzut citind o carte./ L-am
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc.. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente. Echivalența subordonatelor cu segmentele de propoziție rezultă din echivalența funcției, posibilitatea contragerii unei subordonate în segmentul de propoziție corespondent și invers, după cum reiese din exemplul: L-am văzut citind o carte./ L-am văzut că citea o carte. Regentul verbal poate fi un verb la un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc.. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente. Echivalența subordonatelor cu segmentele de propoziție rezultă din echivalența funcției, posibilitatea contragerii unei subordonate în segmentul de propoziție corespondent și invers, după cum reiese din exemplul: L-am văzut citind o carte./ L-am văzut că citea o carte. Regentul verbal poate fi un verb la un mod personal(Orzul să mi-l dați fiert în lapte.) sau nepersonal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal poate fi substantiv (Dacă am văzut că nu vii, pus-am dorul căpătâi) sau construcții echivalente (sintagme/articol adjectival +adjectiv/: Cei mai mulți umblau bezmetici. Pe cel neînvățat slugă-l va avea; propoziții: Cine se atinge de mărăcine nevătămat nu scapă. A luat drept realitate ceea ce era fals în om.), apoi pronume (Alta nu se află mai frumoasă; Boierul m-a luat de nebun.) și numeral (Amândoi umblau duși pe gânduri pe aleile
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cunoaște și un tip special reprezentat de o construcție complexă în care, în absența elementului verbal însuși, apar numai determinante referitoare la verbul absent (verb cu sens de existență) și la subiectul lui; aceste determinante sunt mai ales complemente (și propoziții) circumstanțiale de loc: Unde te visezi de umbli cu porci după tine?; După asta o vreme nu s-a mai întors la Călărași. Anghel îl credea acasă; maică-sa îl credea la Anghel, mai rar de timp: Nici rău nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
umblând cu mâna pe deasupra cutiilor tale mici. De mult toată lumea îi zice Graziela. d) complementul de agent: Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur. Dintre aceste patru tipuri sunt frecvente construcțiile referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
îi zice Graziela. d) complementul de agent: Lui nu-i tihnea țigara decât fumată singur. Dintre aceste patru tipuri sunt frecvente construcțiile referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]