13,844 matches
-
se uită mult la televizor - adicții − sunt mai suspicioși și supraestimează șansele lor de victimizare. Ei văd amenințări la tot pasul, chiar acolo unde ele nu există, generalizează răul, tind să răspundă agresiv la interacțiuni neutre. Dar, dacă privitul la televizor crește frica, el poate și reduce nivelul de violență prin izolare. Concluzii și remarce finale Date fiind inconsistențele și controversele privind efectele expunerii la violență prin media asupra comportamentului agresiv, este dificil a se trage concluzii ferme. Unii autori pledează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
societățile dezvoltate la statutul cărora România Încearcă să ajungă, nu doar ca simplă alternare a guvernării, ci ca rezultat al dezbaterii asupra alternativelor dezvoltării societății. Ceea ce nu se poate face fără o participare activă a populației, până acum ținută „În fața televizorului” și patronată de la un nivel superior de cunoaștere de către politicieni și intelectuali deopotrivă. A patra recomandare - și, de departe, cea mai importantă după opinia mea - se adresează „colectivității”, adică populației, căreia Îi cere să facă mai mult decât să voteze
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anxietății și al altor emoții dezagreabile, pacienții încearcă, în același timp, să alunge aceste preocupări cu ajutorul strategiilor de evitare cognitivă, cum ar fi să găsească o distracție, să practice o activitate fizică, să privească mai multe filme pe rând la televizor. Alte strategii își propun să suprime conținutul gândirii conștiente cu ajutorul eforturilor cognitive („Trebuie să încerc să nu mă gândesc la nimic”), să-l substituie cu alte gânduri, să înlocuiască un gând neliniștitor cu unul agreabil sau mai puțin stânjenitor (o
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că fiica sa nu putea probabil să o sune. Regretă faptul că a acceptat ca fiica sa să ia mașina. Iși spune că i-ar place mai mult să fie la fel de nepăsătoare ca și soțul său care a adormit în fața televizorului. Constată că nu se simte bine atunci când se află în baie, deoarece se gândește și mai mult. Se gândește din nou la medicul său care i-a propus să înceteze să ia medicamente. Iși imaginează că devine din ce în ce mai puțin sănătoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Teamă de consecințele (abordate de psihiatru) tratamentului îndelungat cu medicamente Ii spune fiului său că ei fac totul pentru Ușoară și de scurtă durată diminuare a a o stresa. indispoziției sale atunci când încearcă să se liniștească Privește buletinele meteo la televizor. Creșterea ritmului cardiac atunci când sună telefonul. Senzație că are nervii întinși la maxim. Face o baie. Tensiuni musculare. Sfârșește prin a lua medicamentele pentru Nu simte nevoia de a dormi în ciuda orei a-și diminua anxietatea și a se calma
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Voi termina prea târziu, nu voi putea lucra sub presiune, nu mă voi putea duce acolo înainte de ziua de luni. X Sun pentru a vedea dacă au deschis mâine (sâmbătă). Anxietate: 8 Sănătatea mea (cineva vorbește despre depresia sa la televizor) Depresiile apar în mod frecvent, aș putea să ajung să nu mă mai intereseze nimic, viața mea ar deveni insuportabilă. X Imi schimb ideile. Il întreb pe soțul meu dacă observă că mi-am schimbat dispoziția. Sâmbătă Anxietate: 8 Fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a avut poate un accident. S-a certat poate cu prietenul său. Mașina este în pană. X O sun pe telefonul mobil care este închis. Ii spun soțului meu că nu-i voi mai da mașina. Incerc să privesc la televizor pentru a nu mă gândi la acest lucru. Acest exercițiu de auto-observații îi permite lui Marie să constate faptul că preocupările sale sunt marcate de mici necazuri (întârziere la o întâlnire, lipsă de timp pentru a rezolva o sarcină de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meargă să ia masa de seară într-un loc necunoscut); - faptul de a-și asuma riscuri, sau să vadă pe cei apropiați ei că fac acest lucru; - faptul de a se gândi la riscurile și pericolele vieții (urmărirea informațiilor la televizor); - o situație care nu este analizată în prealabil (de exemplu, să cineze în oraș, week-end-uri). Precizarea comportamentelor care mențin intoleranța Terapeutul și Marie stabilesc împreună, în continuare, o listă de comportamente pe care aceasta le manifestă astfel încât să anihileze aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să refuze adesea să-și împrumute mașina copiilor, mai ales seara; - să refuze propunerile făcute în ultimele minute (cinematograf, ieșiri în oraș, vizite ale prietenilor...); - să întârzie să facă opțiuni (la restaurant, în timpul desfășurării diverselor activități); - să urmărească informațiile la televizor; - să se înarmeze cu mai multe exemplare din același lucru atunci când iese în oraș (haine, etc.); - să păstreze în poșetă seringile cu medicament împotriva alergiilor în cazul în care copiii săi ar suferi un șoc anafilactic. Expuneri in vivo Terapeutul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a semaforului, prin stimul discriminativ înțelegându-se în mod normal oprirea vehiculului. De exemplu, debilitatea mentală. De exemplu, un accident vascular celebral ce deteriorează limbajul. Shaping = modelarea răspunsului De exemplu, un copil întărit prin faptul că urmărește un film la televizor poate, la un moment dat, să se îndepărteze sau să fugă în fața unei secvențe dintr-un film de groază. Este cazul studentului a cărui întărire "diploma" nu este accesibilă decât după mulți ani de muncă. Analiza contingențelor actuale permite înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
anorexie, bulimie. Tulburare de panică, agorafobie. De exemplu, un anxiolitic. De exemplu, un telefon portabil, o bucată de zahăr, o fotografie... De exemplu, o aritmomanie, o repetiție a frazelor magice... De exemplu, a asculta muzică. De exemplu, a privi la televizor. "Mă simt mai bine, mi-e mai puțin frică dar aveam cu mine obiectul acesta sau celălalt, dar făcusem lucrul acesta sau celălalt". Teamă de murdărie, boala perfecțiunii, teama de nenorocire. Spălare, verificare, repetare și ritualuri mentale. Să cânte în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
are lipsuri pentru perioade mai lugi. În continuare, detaliez indicatorii folosiți în analiza datelor longitudinale, pentru indicatorii anuali utilizând aceeași metodologie (doar pentru anul respectiv, de exemplu, o persoană exclusă din punctul de vedere al televiziunii în 1995 nu are televizor în 1995 etc.). Excluziunea de pe piața muncii. Voi considera ca fiind excluse toate persoanele peste 17 ani care nu sunt integrate formal pe piața muncii, cu excepția studenților și a pensionarilor. Evident, nu doar persoanele ce nu lucrează sunt excluse de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
putem afirma că o persoană este în mod egal exclusă dacă nu are frigider sau dacă nu are mașină ori aspirator. Prin analiză factorială putem distinge între două tipuri de bunuri durabile: durabile de bază (aragaz, frigider) și durabile secundare (televizor color, mașină, aspirator, congelator etc.). De aceea, am ales un indicator pentru a măsura excluziunea de la bunuri durabile primare (lipsa frigiderului, ce poate lua valori de la 0 - dacă bunul nu lipsește în nici un an - la 3) și un alt indicator
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
am ales un indicator pentru a măsura excluziunea de la bunuri durabile primare (lipsa frigiderului, ce poate lua valori de la 0 - dacă bunul nu lipsește în nici un an - la 3) și un alt indicator pentru excluziunea de la bunurile durabile secundare (lipsa televizorului color - ce ia, de asemenea, valori de la 0 la 3). Excluziunea de la educație. În acest caz, indicatorii distincți vor fi calculați pe grupe de vârstă. Pentru tineri vom folosi variabile doar din primii doi ani ai anchetei deoarece numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Însă există persoane ce se situează deasupra pragului și sunt excluse, iar numărul lor este semnificativ: circa 20% dintre persoanele nonsărace cu vârste între 18 și 60 de ani sunt excluse de pe piața muncii, 51% dintre adulții nonăraci nu au televizor color (în 1995) etc.; - există mari diferențe în ceea ce privește modul în care se suprapun cele două concepte de-a lungul celor trei ani, deoarece numărul indivizilor care trăiesc în sărăcie este diferit de la an la an (din cauza situației speciale din 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trei tipuri distincte de indivizi: Persoanele ce nu suferă nici o formă de excluziune sau, dacă da, pentru perioade foarte scurte (doar un an), reprezentând circa 40% din totalul tinerilor. Indivizii merg la școală, trăiesc în locuințe dotate cu frigider și televizor color (nici un individ nu este exclus de la televizor pentru mai mult de un an), au în general apă potabilă (92% au avut această utilitate în toți cei trei ani), iar media supraaglomerării este clar mai mică decât cea generală (1
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
suferă nici o formă de excluziune sau, dacă da, pentru perioade foarte scurte (doar un an), reprezentând circa 40% din totalul tinerilor. Indivizii merg la școală, trăiesc în locuințe dotate cu frigider și televizor color (nici un individ nu este exclus de la televizor pentru mai mult de un an), au în general apă potabilă (92% au avut această utilitate în toți cei trei ani), iar media supraaglomerării este clar mai mică decât cea generală (1,64 față de 1,98). Tineri multiplu excluși - aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sufere simultan de mai multe probleme, însă probabilitatea ca ele să apară cumulat este extrem de ridicată. În general, membrii acestui grup nu au frigider (86% sunt excluși de la acest bun în doi sau trei ani) și cu atât mai puțin televizor color, peste două treimi dintre ei nu au o sursă de apă potabilă în locuință și trăiesc în gospodării supraaglomerate. În plus, circa 30% dintre tineri sunt excluși de la educație. Tineri ce suferă de forme disparate de excluziune. Chiar dacă indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
termen scurt. Nici o persoană nu este exclusă de la educație, 80% dintre indivizi au frigider (alți 19% sunt excluși doar într-un an), iar media supraaglomerării este doar cu puțin mai ridicată față de cea a primei categorii. Însă majoritatea nu au televizor color (84% sunt excluși în doi sau trei ani) și unii dintre ei nu au o o sursă de apă potabilă în locuință (fără a fi totuși într-o proporție covârșitoare, respectiv 54%). Indivizii între 18-60 ani se împart de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frigider și doar 21% sunt excluși de la apă potabilă. Cu toate acestea, persoanele din această categorie suferă totuși de anumite forme de excluziune, specifice însă persoanelor în vârstă. O caracteristică generală a persoanelor de peste 60 de ani o constituie lipsa televizorului color (ca medie generală, doar 13% au avut acest bun în toți cei trei ani și 6% au fost excluși într-un an). Însă chiar și în acest caz, grupul este poziționat mai bine deoarece 45% nu au fost excluși
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se confruntă totodată într-o măsură mai ridicată cu problemele de mai sus: doar 30% dintre membrii săi nu sunt excluși de la educație, peste jumătate dintre ei sunt puternic excluși chiar de la bunuri de bază și doar 4% au avut televizor color în toți cei trei ani. Indivizi multiplu excluși, însă neexcluși de pe piața muncii. Caracteristicile lor sunt asemănătoare cu cele ale indivizilor de la grupul 2, nu sunt excluși de pe piața muncii, însă sunt puternic deprivați din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mult decât am făcut-o (neavând suficiente cazuri de indivizi aflați în sărăcie cronică), o mare parte a lor provin din zone rurale. Situarea geografică (ce presupune o probabilitate mai mare de a nu avea apă potabilă), împreună cu lipsa televizorului color fac ca aproape fiecare individ în vârstă să fie exclus de la cel puțin două dimensiuni. Așa cum ne-am așteptat, în general, indivizii cei mai excluși sunt din zonele rurale. De exemplu, dintre persoanele tinere, doar 11% dintre cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la apă potabilă Da 56 48 57 54 55 Nu 44 52 43 46 45 Total 100 100 100 100 100 Frigider Nu 22 26 22 24 23 Da 78 74 78 76 77 Total 100 100 100 100 100 Televizor color Nu 62 68 62 64 63 Da 38 32 38 36 37 Total 100 100 100 100 100 Sărăcie totală Da 30 38 29 32 31 Nu 70 62 71 68 69 Total 100 100 100 100 100 Sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interactiv. Dacă multimedia se răspândește, încet cu încet, asupra tuturor sectoarelor de activitate, marele public este și el vizat. Multimedia devine din ce în ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cât mai multă informație, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului sau monitorului, al sintetizatorului muzical sau al televiziunii interactive. Trecerea de la profesional către marele public este facilitată și de generalizarea unor interfețe utilizator prietenoase, asigurate în general prin simboluri recunoscute de întreaga lume: pictograme, opțiuni de meniu, zone de dialog
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
dialogul în această realitate virtuală nu sunt determinate în mod exclusiv de conținuturi, ci și de context, în care cel căruia ne adresăm nu mai este o persoană izolată, ci un participant activ. Acest fapt constituie, după apariția tiparului, telefonului, televizorului și internetului cea mai masivă transformare în raport cu posibilitățile umane de comunicare. În era industrială, conținuturile informaționale erau transmise adresanților prin intermediul mediilor de masă; era informațională creează prin rețelele digitale premisele pentru dialogul direct al conținuturilor; acest dialog este amplificat în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]