14,506 matches
-
pungă ("Myrmecobius fasciatus") și tarsier ("Tarsipes rostratus") limba este foarte lungă și poate fi scoasă departe din gură. Glandele salivare la marsupialele erbivore sunt bine dezvoltate. Unele marsupialele au saci bucali. Numărul și amplasarea cutelor palatine ("Plicae palatinae") este foarte variabilă și are un caracter sistematic. Stomacul, de regulă alungit, este prevăzut cu una sau mai multe compartimente, în legătură cu natura alimentației. Stomacul la marsupialele neerbivore este de obicei sub forma unei pungi simple, iar la speciile erbivore este lung și seamănă
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
era dotată stația complexă de la Coștila (2487 m), legătura făcându-se printr-un cablu subteran. Până la instalarea regimului comunist în 1948, Crucea era aprinsă în noaptea de Sfânta Maria Mare (15 august), dar și de Înălțarea Domnului (sărbătoare cu dată variabilă, la 40 de zile după Învierea Domnului), când este și "Ziua Eroilor". În perioada regimului comunist, monumentul a fost amenințat cu mutilarea, un primar obedient regimului dorind să-i taie brațele și în vârful coloanei rămase să monteze o stea
Crucea Eroilor Neamului () [Corola-website/Science/300170_a_301499]
-
are ca grupare polara o grupare sulfonica. Compuși cu catena liniară de tip alchilic, cu număr de atomi de carbon între 12 și 18, care are ca grupare polara o grupare cuaternara de amoniu. Compuși cu catena liniară de lungime variabilă de tip alchilic și care au ca grupare polara grupa etoxi și o grupare hidroxil terminală. Biodegradabilitatea reprezintă capacitatea detergenților aflați în apele reziduale de a se descompune sub acțiunea oxigenului și a microorganismelor. Majoritatea detergenților de pe piața sunt compuși
Detergent () [Corola-website/Science/300259_a_301588]
-
zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
modifică structura pentru a scăpa de anticorpi. În săptămânile care urmează infecției, un anume număr de pacienți suferă de tulburări trecătoare grupate sub denumirea de primoinfecție; la alții, infecția trece total neobservată. După o perioadă de latență, de o durată variabilă - în medie între 7 și 11 ani după seroconversie - în timpul căreia virusul continuă să se multiplice, manifestările clinice de SIDA apar la majoritatea pacienților, sub o formă fie minoră, fie majoră. Procentajul de pacienți care dezvoltă boala nu este cunoscut
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
generale constau într-o alterare a stării generale, într-o febră prelungită, transpirații, o slăbire, o diaree persistentă. Denumirea acestuia de sindrom înrudit cu SIDA (ARC) a fost abandonată. Formele majore ale infecției, ori SIDA declarată, sunt, de asemenea, foarte variabile. Atunci cand imunodepresia este majoră, riscul de infecții oportuniste este important; se numește infecție oportunistă o infecție legată de un microorganism (bacilul lui Koch responsabil de tuberculoză, de exemplu) care "profită" de starea precară a apărării imunitare pentru a se dezvolta
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
predomină intracelular, unde și determină modificări importante ale pH-ului, deoarece aici anhidraza carbonică este mai concentrată. Aceste alterări inițiale conduc apoi la: Tulburările metabolice coexistă cu cele hemodinamice, pe care le agravează și de care sunt agravate. Ele sunt variabile cantitativ și calitativ în diferite țesuturi, din cauza particularităților anatomice și funcționale ale acestora. Alterările metabolice dintr-un țesut nu pot fi extrapolate întregului organism. Apar tulburări ale tuturor căilor metabolice, dar importanța lor e diferită în diferitele faze ale șocului
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
atunci cand introduce o propoziție atributiva explicativa: "Los alumnos, que viven lejos, no llegaron a tiempo a esta fiesta".În frază mai sus menționată putem înlocui "que" prin "los cuales": "Los alumnos, los cuales"... 3. "Cual" (precedat de articolul hotărât) este variabil numai ca număr. "Cual" fără articol nu este pronume. Antecedentul sau poate fi nume de ființe sau de lucruri. Se preferă folosirea lui "cual" în locul lui "que" cu caracter explicativ, în contextele în care antecedentul este departe de relativ, cu
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
număr cu substantivul care urmează. Se poate referi la substantive nume de ființe sau de lucruri: "El escritor cuyos libros estoy leyendo, es un amigo mío". Că sens, este echivalent cu formele "de quien, del cual". 6. Pronumele "cuanto" este variabil în gen și număr ("cuanto, cuanta, cuantos, cuantas"). Formele "cuantos, cuantas" sunt echivalente cu construcțiile "todo lo que, todas las que". Că antecedent pot servi "todo, tanto" sau un substantiv însoțit de "todo" sau "tanto": "Todos cuantos lo conocen dicen
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
fac participiul în -uelto: devolver - devuelto, envolver - envuelto, absolver - absuelto, etc. Unele participii au două forme: una regulată, cu valoare verbală, și alta neregulata, cu valoare adjectivala: 2. Formele verbului haber + participiu invariabil formează timpurile compuse ale verbelor: Ser + participiul variabil în gen și număr formează diateza pasivă: 3. Participiul poate avea valoare de adjectiv; în acest caz se acordă cu substantivul la care se referă în gen și număr: 4. Unele participii pot avea și sens activ. Contextul ne ajută
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
spre șes producând pagube culturilor agricole. Cu totul accidental se pot produce uneori ți alunecări de teren în anumite puncte mai înalte pe raza satelor Batoți, Scăpău, Devesel și Dunărea Mică. Apa freatică se găsește pe raza comunei la adâncimi variabile de la 35-40 m în satele Batoți și Tismana și până la 4-12 m în zone din satele Devesel și Bistrețu. Clima specifică zonei are un caracter temperat-continental cu ușoare nuanțe de climă mediteraneană, datorita Munților Dinarici și Stara Planina și Radet
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
dintr-o lună. În general, clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6°-9 °C (3 °C iarna, 9 °C primăvara, 19 °C vara și 10,5 °C toamna) cu precipitații cuprinse între 600-800 mm anuală și cu vânturi variabile, de care vatra satului din Valea Teișanilor este ferită în general. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Teișani era formată doar din satul de reședință, făcea parte din plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 1355 de locuitori. În
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
valurilor, fie de aceea a apei de mare. Sunt frecvente alterarea rapidă a mineralelor bogate în fier (augit, biotit, olivina, amfiboli), dizolvarea rocilor carstice și dezagregarea produsă prin cristalizarea clorurii de sodiu în fisuri. Rezultă cavități și lapiezuri de dimensiuni variabile, nisip și blocuri de dezagregare. Procesele determinate de acțiuni biologice se desfășoară în partea inferioară a domeniului litoral și se referă la perforarea rocilor de către moluște, arici de mare, microorganisme prin secreții acide, rezultatul fiind numeroase alveole, scobituri, galerii de
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
acide, rezultatul fiind numeroase alveole, scobituri, galerii de câțiva mm până la câțiva cm. Algele pot ajunge la o asemenea abundență, încât frânează acțiunea valurilor, diminuând eroziunea. Faleza reprezintă un abrupt, cu o pantă cuprinsă între 30ș și 90ș, cu înălțimi variabile, ce se desfășoară la contactul dintre uscat și mare. Baza ei se continuă submarin, printr-o suprafață puțin înclinată, numită platformă de abraziune. Faleza și suprafețele de abraziune sunt rezultatul acțiunii mecanice a mării, mai ales prin bombardarea la bază
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
andezite (de ex în Ignis), șisturi cristaline, gneissuri. Ambele roci au masa alcătuită din elemente sau particule cimentate. Gresiile sunt formate din granule de nisip, care prezintă o compoziție granulometrică relativ omogenă; se distribuie în strate cu grosimi și durități variabile. Conglomeratele formează un ansamblu cimentat alcătuit din particule de dimensiuni diferite, în special din pietrișuri sau galeți, iar alteori din blocuri. În funcție de natura cimentului există gresii calcaroase, silicioase, argiloase, glauconitice. Tipul de ciment poate imprima gresiei un grad mai mare
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
deci, ca 5% din populația României este afectată de diabet. Ținându-se seama de acești factori, un rol important îl deține automonitorizarea nivelului glucozei sanguine. Determinările sunt necesare în toate schemele de tratament, mai ales in cele care utilizează doze variabile de insulină. Totodată, aceste automonitorizari dau un sentiment de încredere și independentă pacientului, au un efect de reintarire a obiectivelor terapeutice (de exemplu poate fi văzut imediat efectul nerespectării dietei), servește la avertizarea timpurie a hipoglicemiei. Pentru a fi îndeplinite
STUDIUL GLUCOMETRELOR INVAZIVE SI NONINVAZIVE. APLICABILITATEA IN MONITORIZAREA SI TRATAMENTUL DIABETULUI by Dafinescu Vlad () [Corola-other/Science/84387_a_85712]
-
de creneluri și ferestre înguste, prin care apărătorii cetății puteau să supravegheze și să lovească dușmanii. Pe latura de nord a fortului mușatin s-a construit un zid flancat de patru bastioane semicirculare cu ziduri groase și rezistente, cu înălțimi variabile, de până la 30 de metri. Acest zid a încadrat o curte exterioară. Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai larg decât cel anterior, în
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul său este variabil în cursul anului, vara ajungând uneori la cote extrem de reduse, el nu seacă niciodată. Acest curs de apă, aflat la circa 2 km sud de centrul satului, a avut, fără îndoială, o importanță majoră în viața locuitorilor prin resursele pe
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un orizont de pietrișuri și nisipuri cu grosime variabile. Cea mai mare parte din suprafața a localității se desfășoara în spațiul montan al Munților Pădurea Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
înguste, gresiile dure pe care le traversează împiedicând generarea unor profile evazate, așa încât contactul cu terasele se face, cel mai adesea, cu pantă abruptă, rar existând și treceri lente. Unele vai au lunca dezvoltată sub formă de fâșie, cu lățime variabilă față de mijlocul apei. După ieșirea din Târlișua valea se lărgește, parazitata însă la confluenta cu văile: Răcăteșu, Mihăleasa, Zâmbrița și Borleasa, de conurile de dejecție pe care acești debitori le depun. Rețeaua hidrografica, formată exclusiv din ape curgătoare, aparține bazinului
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
atmosferice au o medie de 508,3 mm. Clima este temperat continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ce temperatură medie anuală să fie mai redusă decât restul țării ( 8-9 grade C) cu precipitații variabile,cu ierni sărace în zăpadă, cu veri care au un regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din Nord vest și Sud- Vest. Rețeaua Hidrografică de pe teritoriul comunei Ibănești este deficitară, datorită climei continentale și terenurilor impermeabile care reduc cu circa
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă pe adâncimi variabile depozite de argilă, pe care în trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
cu o capacitate de eroziune, transport și aluvionare mult mai puternică. Dealtfel, din dreptul localității Gălbinași, lunca Buzăului este comună cu cea a Călmățuiului, prezentând numeroase brațe părăsite. Pe teritoriu comunei Zăvoaia se întâlnește cernoziomul levigat nisipos cu pânza freatică variabilă între . Are o textură luto-nisipoasă pe cca 60% din suprafața comunei (Zona sudică a comunei) și luto-argiloasă pe cca 40 %, în partea nordică a comunei, pe malul drept al Călmățuiului. Aici se găsesc solonceacuri cu o salinizare de lungă durată
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]