14,579 matches
-
de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul Galați), la vest, Lebedenco (Crihana Nouă), la est
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
o distanță de circa 6,2 km. Comuna este situată în Zona agroclimatică de sud cu veri aride și ierni blânde. Temperatura medie în luna ianuarie constituie +3C și în luna iulie +22C. Suma temperaturilor medii diurne în perioada de vegetație variază între 3200 și 3400 C. Cantitatea medie anuală de precipitații este insuficentă și se înregistrează ître limetele 355-405 mm, inclusiv în perioada de vegetație a culturilor - 350-400 mm. În perimetrul comunei lățimea râului variază între 30 - 61 m. Vegetația
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
ianuarie constituie +3C și în luna iulie +22C. Suma temperaturilor medii diurne în perioada de vegetație variază între 3200 și 3400 C. Cantitatea medie anuală de precipitații este insuficentă și se înregistrează ître limetele 355-405 mm, inclusiv în perioada de vegetație a culturilor - 350-400 mm. În perimetrul comunei lățimea râului variază între 30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
vegetație variază între 3200 și 3400 C. Cantitatea medie anuală de precipitații este insuficentă și se înregistrează ître limetele 355-405 mm, inclusiv în perioada de vegetație a culturilor - 350-400 mm. În perimetrul comunei lățimea râului variază între 30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
se înregistrează ître limetele 355-405 mm, inclusiv în perioada de vegetație a culturilor - 350-400 mm. În perimetrul comunei lățimea râului variază între 30 - 61 m. Vegetația este reprezintă în special de comunități xerofite și mezoxerofite. Din cauza valorificării teritoriului de către ome, vegetația spontană ocupă suprafețe reduse în văi și în lunca Prutului. În cursul râului cresc sălcișuri în formă de fâșii, dominate de salcie albă ("Salix alba") și plop negru ("Populus nigra"). Pe arbori atârnă vița de vie sălbatică ("Vitis silvestris") și
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe malurile râpelor,marginea drumului, prin perdelele de protecție.Pe teritoriul satului Tartaul circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
reprezintă apa din izvoarele subterane a celor 20 de fîntîni din sat. Din păcate fîntînile și apa rîului Prut nu pot asigura în totalitate necesitățile populației. Criza apei este cel mai bine simțită în perioada caldă a anului. Resursele de vegetație naturală, circa 8% din teritoriul satului este ocupat de pășuni și numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
numai 491 hectare din totalul terenurilor satului de 6.912 hectare sînt ocupate de plantații forestiere. Pășunile sînt de calitate inferioară, iar pădurile sînt foarte tinere, excepție făcînd doar fîșia de pădure din partea de nord - est a satului, numită “Flămînda”. Vegetația de pășune și pajiște favorizează creșterea animalelor, în special a ovinelor și caprinelor, mai puțin a bovinelor, care au nevoie de un covor vegetal mai bogat pentru a se alimenta. Pășunatul intensiv și neglijența oamenilor au dus la degradarea îngrijorătoare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
de jumătate din populația satului este slab asigurată cu apă. Cu toate că satul dispune de 20 fîntîni cu apă potabilă, acestea, însă, nu pot asigura pe deplin necesitățile. Circa 50% din populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cu apă. Cu toate că satul dispune de 20 fîntîni cu apă potabilă, acestea, însă, nu pot asigura pe deplin necesitățile. Circa 50% din populația satului simt lipsa apei potabile. Pe an ce trece vegetația naturală ocupă suprafețe tot mai mici. Din vegetația arborescentă naturală de odinioară astăzi s-a păstrat un procent foarte mic: pădurea de stejar din N-E satului, restul plantațiilor forestiere sînt toate plantate de om (plop, salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
salcîm). În total fîșiile forestiere a stului Colibași au o suprafață de 491 ha. Suprafața de pășuni este deasemeni foarte mică (8% din totalul teritoriului satului) și pe lîngă aceasta în mare măsură degradate. Micșorarea suprafețelor ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat și acăderea unui număr mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
luna iulie, temperatura medie este de circa +20 °C, iarna, în ianuarie, de -4 °C. Cantitatea medie de precipitații variază între 550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
precipitații variază între 550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
și toamna. Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
aer oceanic umed, iar de pe Marea Mediterana, aer cald și umed. O particularitate a poziției constă în faptul că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și ale solului. Fauna este adaptată aceste zone vietuesc: Petrunea este plasată pe Câmpia Prutului de Mijloc. Alunecările de teren ocupă suprafețe considerabile, afectând intensiv terenurile agricole, construcțiile din localitate și căile de transport. Relieful este reprezentat de
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
și local. Astfel, localizarea Petrunei în sud-vestul Cîmpiei Europei de Est determina deschiderea către masele de aer arctic rece dinspre nord și temperat-continental uscat dinspre est. Impactul local al reliefului se manifestă prin diferențierea unor elemente meteorologice în funcție de particularitățile reliefului. Vegetația, îndeosebi masivele silvice are un impact local asupra climei prin reducerea amplitudinilor temperaturii anului, creșterea umidității și a precipitațiilor, micșorarea vitezei vîntului ș.a. În perioada contemporană o influnță însemnată asupra climei o exercita omul. Activitățile industriale, transporturile, prin amisia în
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est. Temperatura medie în luna ianuarie e de - 8-10 °C, în luna iulie: +20-25 °C. Cantitatea anuală de precipitații constitute circa 600 - 550 mm/m. În perioda de vegetație activă suma precipitațiilor constituie aproximativ 360-380 mm, iar suma temperaturilor active - 3100 . Conform datelor ultimului recensământ din 2004, în comuna Corlăteni locuiau 5596 persoane, printre care 2711 bărbați și 2885 femei. Structura etnică este omogenă, 98, 21% reprezintă populația românească
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
din care terenuri cu destinație agricole - ha, terenuri ale fondului silvic - 73,78 ha; drumuri, străzi, piețe, construcții și alte terenuri neagricole - ha. Analiza tipurilor de sol întâlnite în localitate denotă că prevalează solurile de tip cernoziom și de luncă. Vegetația culturală este reprezentată prin culturile tradiționale cultivate: grâu, porumb, floarea soarelui, tutun, legume etc. Plantațiile multianuale au fost defrișate ca rezultat al repartizării cotelor de pământ echivalent proprietarilor particulari, degradării lor și neprelucrării acestor terenuri. Bazinele acvatice se întind pe
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
înregistrat în luna decembrie 1996, iar cele mai înalte (37C - 40C) - în lunile iulie-august 2000 și iulie 2002, izolat depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea satului Elizavetovca. Populația majoritară a
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea satului Elizavetovca. Populația majoritară a comunei este formată din români-(moldoveni) Pe teritoriul comunei se găsesc 2 gimnazii
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
Cristescu, "Povestea neamului nostru", Chișinău, 1992, p. 253-254.) Între anii 1946-1947 întradevăr a fost o vreme uscată. În unele zile temperatura aerului se ridica pînă la 35-37 °C, iar la suprafața solului pînă la 65-67 °C. De la începutul perioadei de vegetație a culturilor agricole, au căzut, în 1946-1947, numai 85-245 mm de precipitații. Față de anii obișnuiți, aceasta a constituit circa 105-285 mm, sau 30-85% din cantitatea obținută. Totuși nu seceta și nici operațiile militare au provocat foametea groaznică. Mai multe studii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]