136,312 matches
-
film fondat în 1959 de Camillo Marino și Giacomo D'Onofrio, numit după stațiunea de schi Laceno, comuna Bagnoli Irpino din provincia Avellino, unde au avut loc primele ediții. Primele ediții ale festivalului au avut loc în stațiunea Laceno din comuna Bagnoli Irpino, în munții din Alta Irpinia. Locul de desfășurare al evenimentului a fost sugerat de Pier Paolo Pasolini, căruia pădurea montană și peisajul nealterat îi amintea de cultura rurală și de peisajele friuliane, locurile copilăriei sale. La prima ediție
Festivalul filmului neorealist de la Avellino () [Corola-website/Science/337064_a_338393]
-
ediție Pier Paolo Pasolini, membru al juriului, a ridicat premiul câștigat de către Michelangelo Antonioni pentru filmul "Strigătul", și de atunci va fi prezent la toate edițiile. Începând din 1966 festivalul s-a mutat de la Laceno la Avellino și în alte comune ale provinciei. Cea mai recentă ediție a acestui festival a avut loc în 1988. Printre diferiții președinți ai juriului care s-au succedat de-a lungul anilor, în afară de Marino, au fost Domenico Rea, Carlo Lizzani, Tinto Brass, Cesare Zavattini. În
Festivalul filmului neorealist de la Avellino () [Corola-website/Science/337064_a_338393]
-
(n. 26 august 1947, Amaru, județul Buzău - d. 3 iulie 2015, București) a fost o prozatoare, poetă și critic literar român. S-a născut în familia preotului Ion Ionescu și a soției sale, Mariana (n. Ștefănescu), în comuna buzoiană Amaru. A urmat studii elementare în satul natal (1954-1958) și la Ploiești (1958-1960), Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești (1960-1965) și apoi la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). A beneficiat de o bursă de
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Traducătoare, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din decembrie 2012 Născută la 27 noiembrie 1952, în satul Cubleșul Someșan, comuna Panticeu, județul Cluj; Numele de familie la naștere, Pop. Studii: Școala elementară-opt clase, 1959-1967 în Cubleșul Someșan, medii, între 1967 și 1971 la Liceul «George Coșbuc» (secția umanistă) Cluj-Napoca; universitare, 1971-1975 la Facultatea de filologie, secția franceză-română a Universității «Babeș-Bolyai
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Hoboken este o localitate și un district al comunei și orașului Antwerpen din Regiunea Flamandă a Belgiei. Conform recensământului din 2016, districtul are 38.157 locuitori. Hoboken este caracterizat de o zonă industrială foarte puternică dezvoltată pe malul de vest al Scheldei, cel mai reprezentativ fiind combinatul de reciclare
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
În anii 1980 însă, nemaiputând face față puternicei concurențe asiatice, această industrie a dispărut din Hoboken. Cockerill Yards a dat faliment în 1982, iar fostul șantier a devenit, începând cu 5 octombrie 2009, monument arhitectonic protejat. Pe 1 ianuarie 1983, comuna a fost alipită orașului Antwerpen, iar Hoboken a devenit un district al acestuia. Limitele naturale ale districtului Hoboken, patru cursuri de apă, formează și în ziua de azi granițele administrative: Din punct de vedere administrativ, Hoboken este împărțit în următoarele
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
sitului. Aria naturală este situată în partea nord-estică a Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bihor și Cluj. Aria naturală se întinde în partea de nord-vest a Munților Apuseni (Munții Pădurea Craiului), în partea central-estică a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Aștileu, Bratca, Budureasa, Bulz, Ceica, Căbești, Curatele, Dobrești, Măgești, Pomezeu, Remetea, Roșia, Șuncuiuș, Țechea, Vadu Crișului și Vârciorog; și în cea vestică a județului Cluj, pe teritoriul comunei Poieni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
Pădurea Craiului), în partea central-estică a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Aștileu, Bratca, Budureasa, Bulz, Ceica, Căbești, Curatele, Dobrești, Măgești, Pomezeu, Remetea, Roșia, Șuncuiuș, Țechea, Vadu Crișului și Vârciorog; și în cea vestică a județului Cluj, pe teritoriul comunei Poieni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
2004) „pentru abnegația și devotamentul puse în slujba învățământului românesc, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea și promovarea cercetării științifice” din România. și cu Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei și Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Vescan și ulterior alți 20 de ofițeri ardeleni - pentru a pregăti sosirea eșalonului, pregătire care s-a făcut în strâns contact cu Dimitrie Bogos - șeful de Stat Major al trupelor basarabene. Ofițerii au fost cazați în împrejurimile orașului Chișinău în comuna Lozova cu concursul deputatului Ion Codreanu, care a convins țăranii să-i găzduiască deși unii instigatori au încercat să-i facă pe țărani să le refuze primirea. La curent despre această operațiune au fost înafară de Bogos, deputații Sfatului Țării
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
(n.1891 în satul Boteni) A fost fondatorul primei școli de mecanică agricolă, morărit și panificație din România, inginerul , s-a născut în anul 1891 în satul Boteni, comuna Braniștea, județul Dâmbovița. Primind avizul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, prin ordinul 77.857, școala și-a deschis cursurile în toamna anului 1932 sub denumirea Școala de mecanică agricolă, morărit și panificație ” Marele Voievod Mihai Viteazul “.La data înființării, 1932, școala
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]
-
a fost unul dintre primii profesori de limbă latină și teologie din Seminarul Central al Mitropoliei din București și unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 în orașul Giurgiu. Zaharia Boer s-a născut în Banat în anul 1809, probabil în comuna Comloșu Mare. Și-a schimbat numele în Boerescu, după stabilirea sa în Țara Românească. A fost căsătorit cu Zinca/ Joița (1821-1898), născută Roșca. Socrul său, Constantin Roșca, era „vistier” (funcționar superior la Visteria Țării Românești). Zaharia și Zinca au avut
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
o înțelegere cu biroul de urbanism. Pe 14 aprilie 2012 noul traseu a fost inaugurat, iar liniile și au fost prelungite până la Wijnegem Fortveld, aproape de centru. Într-o a doua fază este prevăzută o nouă extensie, până la granița administrativă a comunelor Wijnegem și Schilde, acolo unde strada "Houtlaan" intersectează vechea "Turnhoutsebaan", dar această extensie va presupune realizarea unui nou pod peste Canalul Albert. În plus față de prelungirea liniilor de tramvai s-a realizat și noul depou din Deurne, în apropierea Wijnegem
Tramvaiul din Antwerpen () [Corola-website/Science/337201_a_338530]
-
n. Tecu). În lucrarea "Marius Tupan între utopie și parabolă", publicată de criticul literar Ion Roșioru la editura Virtual (2011) se menționează că Marius Tupan figurează în plus în certificatul de naștere cu prenumele Viorel. A urmat studiile elementare în comuna natală, apoi urmează Școala profesională de ucenici de pe lângă Șantierul Naval din Turnu Severin, unde va lucra, după absolvire. Concomitent urmează liceul din localitate; a fost, de asemenea, angajat ca bibliotecar la hidrocentrala „Porțile de Fier". Licențiat al Facultății de Lb
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
Ribaucourt este o stație de metrou care deservește cartierul cu același nume și Bulevardul Léopold al II-lea din comuna Molenbeek-Saint-Jean, în Regiunea Capitalei Bruxelles din Belgia. Stația de metrou Ribaucourt a fost deschisă pe 2 octombrie 1988, odată cu punerea în exploatare a liniei a axei Centura Mică între Simonis și Gâre du Midi. Stația este deservita de garniturile liniilor
Ribaucourt (stație de metrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/337257_a_338586]
-
Nicolae Petrescu (n. 2 aprilie 1908, comuna Laloșu, județul Vâlcea - d. 2001, Craiova) a fost un teolog, preot și profesor român. S-a născut la data de 2 aprilie 1908 în localitatea Laloșu, județul Vâlcea. Între 1922-1927 studiază la liceul din Râmnicu Vâlcea, după care urmează cursurile
Nicolae Petrescu (teolog) () [Corola-website/Science/337335_a_338664]
-
o piață situată în centrul orașului belgian Antwerpen. Piața este poziționată între bulevardele de Leien și Koningin Astridplein, mai precis între străzile "Frankrijklei" și "Gemeentestraat", la mică distanță de centrul istoric al orașului. Anterior, piața a purtat numele de „Piața Comunei” (în ) și „Piața Victoriei” (în ). În Piața Franklin Roosevelt se află cea mai mare stație de autobuze din Flandra. Aceasta poartă același nume cu piața, "Franklin Rooseveltplaats". Aici oprește cea mai mare parte a autobuzelor orașului Antwerpen. De asemenea, piața
Piața Franklin Roosevelt (Antwerpen) () [Corola-website/Science/337372_a_338701]
-
a trecut sub egida Mănăstirii Franciscane din Deva, întrucat începând cu anul 1970 numărul enoriașilor romano-catolici din zona Iliei a început să scadă în mod drastic din cauza mortalității crescute în rândul catolicilor de aici și datorită îmbătrânirii populației romano-catolice din comuna Ilia și din unele sate aparținătoare ei precum Bacea și Bretea Mureșană unde existau cânva câteva familii romano-catolice, majoritatea romano-catolicilor fiind pe atunci în localitatea Ilia. Astfel comunitatea catolică din zona a decăzut treptat, biserica cândva foarte întreținută de enoriașii
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
degradare atât interioară cât și exterioară, zidurile ei fiind pline de igrasie, geamurile sparte, tencuiala căzută în mare parte etc. De menționat mai este că demult sute de anii Catolicismul Latin a dominat întreaga zonă a Iliei dar și a comunelor din jur precum Gurasada, Dobra, Brănișca, confesiunea creștin-ortodoxă fiind în minoritate cu unii enoriași români. Mai erau pe alocuri și enoriași maghiari ai confesiunii reformat-calvine. Acum însă în regiunea Iliei predomina ortodoxismul, calvinismul nemaiexistând aici de mulți ani. Astăzi comunitatea
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
în matcă iar locuitorii Iliei profitând acum de vremea însorită au ridicat pe langă râul Mureș, pe partea cu satul, un dig de apărare relativ înalt din nisip și pământ pentru că asemenea incidente nefericite să nu se mai repete în comuna. Apoi tot locuitorii Iliei au început să iși refacă locuințele afectate de ape, clădirile de bază ale localității precum primăria , hotelul, aprozarele, cinematograful recent zidit, biserica, școala, spitalul orășenesc Ilia, vechea casă de cultură care fusese cazino, banca, etc. Astfel
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
troițelor au fost realizate de sacristierul bisericii romano-catolice Ilia. Din anul 1970, aceste nu au mai fost atinse, ele din nou reușind să se conserve relativ bine în timp. Asta pana în anul 1977, daca atât ele cât și întreaga comună au scăpat cu bine de de Marele Cutremur ce s-a resimțit atunci în toată țara, în zona Iliei înregistându-se doar câteva crăpături minore la zidurile unor case. Totuși au mai întâlnit alte obstacole. Aici este vorba de noul val
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
Cu timpul apele s-au retras, râul Mureș și-a reintrat în matcă iar segmentul de dig dislocat a fost reconstruit apoi întregul dig de apărare a fost înălțat cu un nou strat de nisip de către locuitorii Iliei. Apoi locuitorii comunei iar au reînceput refacerea locuințelor și a clădirilor avariate ale Iliei. După aceste inundații însă din lipsă de interes, nimeni nu s-a mai ocupat de troițele din curtea bisericii romano-catolice, care acum după inundații și de timp aveau fundamentele
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
ocnelor se obținea, încă din secolul al XIV-lea, pe seama ocolașilor de Trotuș, primii mineri care se ocupau de exploatarea minelor pe cheltuiala lor (lucrarea „Salinele noastre” autor C. Broșteanu). Primele exploatări au fost situate pe Valea Oituzului, în jurul fostei comunei Grozești, pe lângă care trecea drumul de legătură dintre Moldova și Transilvania. În jurul fostei comune Grozești se mai văd și astăzi lacuri sarate, dovadă a exploatării sării în zona din trecutul îndepărtat. În secolul al XV-lea pe dealurile Cărbunaru, Cireșoaia
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
mineri care se ocupau de exploatarea minelor pe cheltuiala lor (lucrarea „Salinele noastre” autor C. Broșteanu). Primele exploatări au fost situate pe Valea Oituzului, în jurul fostei comunei Grozești, pe lângă care trecea drumul de legătură dintre Moldova și Transilvania. În jurul fostei comune Grozești se mai văd și astăzi lacuri sarate, dovadă a exploatării sării în zona din trecutul îndepărtat. În secolul al XV-lea pe dealurile Cărbunaru, Cireșoaia, Măgura, Podei, până la Târgu Trotuș, oraș de vamă și reședință de ținut, se spune
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
După eliberare, în 1981-1984, persecutat de securitate, scrie pe ascuns sute de pagini. Cartea rezultată, „Întoarcerea la Hristos - document pentru o lume nouă”, publicată la Editura Christiana (București, 2006) este rodul migalei unui grup de maici de la Mănăstirea Diaconești, din Comuna Agăș, Bacău asupra manuscrisului greu descifrabil, salvat de „mâna lungă a securității“ prin trimiterea lui în străinătate. Administrația Națională a Penitenciarelor Istoric al Penitenciarului Deținuții politici îngropați aici
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]