14,112 matches
-
cu diverse instalații de ridicat (vinci) care să permită atât efectuarea sondajelor, cât și lansarea diferitelor aparate la anumite adâncimi. Navele moderne de cercetări oceanografice sunt înzestrate cu calculatoare electronice care procesează și evaluează date gravimetrice și magnetice, poziția navei, adâncimea apei etc. Navele de cercetare marină pot fi: Călătoriile întreprinse de Cristofor Columb (1492-1502), Vasco da Gama (1497-1524), Magellan (1519-1522) aduc contribuții însemnate la cunoașterea oceanelor, sunt continuate de navigatorii englezi, olandezi, spanioli, ruși, portughezi etc. În secolul al XVIII
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
și "Vostok" care ajung la Cercul Polar de Sud și dovedesc existența celui de al șaselea continent, Antarctica. Expedițiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea au pus un accent deosebit pe cunoașterea reliefului submarin, efectuându-se măsurători în special de adâncime. Navele americane "Arctic" și "Cyclope" (1856-1857) au efectuat numeroase sondaje în Oceanul Atlantic pentru instalarea unui cablu transatlantic. Fregata engleză "Challanger" de 2306 t sub conducerea lui Wyville Thompson, a făcut înconjurul lumii între anii 1873-1875, parcurgând peste 96000 mile, cu
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
în scopuri militare care mai târziu au stimulat cercetarea marină. Spărgătorul de gheață "Sedov" întreprinde expediții în Oceanul Arctic în anii 1940 și 1948; s-au făcut observații asupra mișcărilor banchizei, iar prin măsurători s-a atins și cea mai mare adâncime a Oceanului Arctic, 5 220m. S-au descoperit, de asemenea, pe fundul oceanului existența dorsalelor submarine "Lomonosov" și "Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
mare adâncime a Oceanului Arctic, 5 220m. S-au descoperit, de asemenea, pe fundul oceanului existența dorsalelor submarine "Lomonosov" și "Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu care s-au recoltat probe din oceanele Atlantic, Pacific, Indian. Fregata "Galathea" (1950-1952), destinată cercetării marilor adâncimi ale Oceanului Planetar, a explorat groapa Filipinelor până la 10 450 m, colectând numeroase specii de organisme marine de fund. Nava
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Mendeleev". În expediția suedeză a navei "Albatros" (1947-1948) s-a folosit pentru prima oară un aparat pentru recoltarea probelor de adâncime, tubul carotier cu care s-au recoltat probe din oceanele Atlantic, Pacific, Indian. Fregata "Galathea" (1950-1952), destinată cercetării marilor adâncimi ale Oceanului Planetar, a explorat groapa Filipinelor până la 10 450 m, colectând numeroase specii de organisme marine de fund. Nava engleză "Challenger II" (1950-1952) s-a preocupat, în special, de efectuarea unor măsurători seismice pentru a determina grosimea sedimentelor. În
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Nord. Expediții oceanografice deosebit de importante au întreprins S.U.A. cu navele de cercetări "Atlantis", "Caryn" și "Horizon". Nava "Atlantis" a studiat depresiunea Puerto Rico (9 219 m) și a făcut observații asupra Curentului Golfului, iar nava "Caryn" a executat fotografii submarine la adâncimi de mii de metri și ridicări topografice. În anul 1960, s-a format, sub egida O.N.U., „Comisia Oceanografică Interguvernamentală”, care a preconizat o serie de programe internaționale de investigare științifică a Oceanului Planetar. În anul 1965, nava americană
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Golful Persic și Oceanul Indian, Marea Mediterană, Oceanul Atlantic. De pe această navă s-au măsurat, în 1961, gradul de radioactivitate a apei marine. Nava sovietică "Vitiaz" de 5700 t a studiat flora și fauna în zonele sale ale Oceanului Pacific, descoperind fosa Marianelor la adâncimea de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul oceanic la mare adâncime, a efectuat mai multe campanii de cercetare și
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
zonele sale ale Oceanului Pacific, descoperind fosa Marianelor la adâncimea de 11 022 m. În 1962, a participat la o expediție și savantul român Eugen Pora. Între anii 1968-1983 nava americană "Glomar Challanger", prima navă specializată în forajul oceanic la mare adâncime, a efectuat mai multe campanii de cercetare și foraj a fundului marin, care au pus în evidență expansiunea fundului oceanic. Nava a desfășurat 96 de campanii în care a parcurs 375 000 mile și a forat 1092 de sonde în
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
Iaslovăț, Pârâul Vadului, Surducul. Vechile documente, care vorbesc de hotarele Volovățului, amintesc și de Pârâul Sec (Sekul), Scursura Pârâului, Pârâul Făgețel, Pârâul „Rediza", Pârâul Toplița. Unele din ele sunt active și astăzi, altele și-au părăsit albiile sau au dispărut. Adâncimea apei freatice variază de la un timp la altul, în funcție de adâncimea stratului impermeabil sau de relief între 0,50-8,00m, 16-20m. Apă fântânilor scade, dar nu seaca niciodată nici pe timp de arșiță. Rețeaua hidrografica o formează pârâurile Volovăț și Sucevița
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Volovățului, amintesc și de Pârâul Sec (Sekul), Scursura Pârâului, Pârâul Făgețel, Pârâul „Rediza", Pârâul Toplița. Unele din ele sunt active și astăzi, altele și-au părăsit albiile sau au dispărut. Adâncimea apei freatice variază de la un timp la altul, în funcție de adâncimea stratului impermeabil sau de relief între 0,50-8,00m, 16-20m. Apă fântânilor scade, dar nu seaca niciodată nici pe timp de arșiță. Rețeaua hidrografica o formează pârâurile Volovăț și Sucevița, alimentate mai ales din precipitații și de alte pârâiașe mai
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
sat Vintilești) odată cu renunțarea la creșterea viermilor de mătase. Creșterea animalelor se practică sporadic, preponderent familial, pentru subzistență, cu mult sub potențialul de dezvoltare avut. Industria este reprezentată preponderent de industria extractivă, cu două componente principale: Pe măsură ce zăcămintele de mică adâncime s-au epuizat, activitate de extracție s-a diminuat continuu în perioada 1990-prezent, unele instalații fiind desființate iar altele fiind trecute în conservare. Domeniul serviciilor este și el destul de slab dezvoltat, fiind orientat spre satisfacerea nevoilor de bază ale populației
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
comunistă limanele Dobrogene au suferit mari transformări artificiale, nu totdeauna bine chibzuite, de exmplu prin închiderea portițelor și îndiguirea limanelor, ceeace a produs eutrofizarea apelor, dispariția zonelor de reproducere ale peștilor și prăbușirea productivității naturale halieutice. Limanul Razim (415 km², adâncimea maximă 2,8 m) este legat de limanele Golovița și Zmeica, precum și de lacurile Babadag, Tauc și Topraichioi. În perspectiva trecerii de la exploatarea geonomică a resurselor naturale, inițiată de Grigore Antipa, la o agricultură intensivă cu irigație, îngrășăminte și pesticide
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Turcilor. Aceștia au întreținut-o aproximativ două veacuri, ultima căpetenie otomană a cetății fiind Evli Çelebi, menționat în 1651. Ulterior cetatea cade în ruine. În 1741, circa 1600 de familii de Lipoveni se stabilesc în jurul limanului. Limanul Sinoe (135 km², adâncimea maximă 1,6 m) este legat de limanele Nuntași și Tuzla care își păstrează legătura cu Marea Neagră printr-un stăvilar. Apele sale sunt salmastre, cu o concentrație în săruri de circa 15 g/l. Pe malul limanului Sinoe, în partea
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
altitudini maxime sunt caracterizate, cum era și firesc de de valorile cele mai scăzute ale densității fragmentării, cu valori sub1km/kmp și chiar sub 0,5km/kmp. Media ponderată a densității fragmentării pentru întreaga suprafață este de 1,5km/kmp. Adâncimea maximă a fragmentării reliefului reprezintă diferența dintre altitudinea maximă și cea minimă de pe teritoriul respectiv. Pentru Subcarpații Argeșului, această valoare atinge 830m rezultată din diferența dintre altitudinea din Șaua Duvalmului (1250m) și lunca râului Argeș la ieșirea din Curtea-de-Argeș. Adâncimea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Adâncimea maximă a fragmentării reliefului reprezintă diferența dintre altitudinea maximă și cea minimă de pe teritoriul respectiv. Pentru Subcarpații Argeșului, această valoare atinge 830m rezultată din diferența dintre altitudinea din Șaua Duvalmului (1250m) și lunca râului Argeș la ieșirea din Curtea-de-Argeș. Adâncimea relativă a fragmentării reliefului sau energia de relief rezultă din diferența de altitudine dintre fundul văilor și cumpenele lor de ape, respectiv din diferența de nivel dintre profilul longitudinal al văilor și cel al interfluviilor limitrofe. Situația pentru această zonă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
suprafețe largi solul a fost înlocuit de grohotișuri de șisturi. Această zonă este declarată rezervație paleontologică pentru resturile fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu suma de 2,05 miliarde de yeni. China's Foreign Ministry objected saying Beijing would not "sit back and watch its territorial sovereignty violated." Arhipelagul constă din cinci insulițe nelocuite și trei roci fără vegetație. Distanțele de alte insule: Adâncimea mării din jurul insulelor este de cca 100-150 m, cu excepția sinclinalului Okinawa la sud.
Arhipelagul Senkaku () [Corola-website/Science/327421_a_328750]
-
marini condusă de oceanologul Robert Ballard, s-a concentrat pe explorarea fundul Mării Negre la aproximativ 15-30 km vest de orașul Sinop, Turcia. Cu ajutorul robotului subacvatic "Hercules", s-a examinat fundul mării în cautarea epavelor pentru a testa ipoteza că la adâncimi mai mari de 200 m, epavele ar rămâne protejate de atacurile biologice ale microorganismelor asupra componentelor de lemn sau metal și au căutat date despre o rută comercială străveche între Sinop și Crimeea, așa cum indicau vestigiile arheologice terestre. La vest
Epave antice în Marea Neagră () [Corola-website/Science/327458_a_328787]
-
m, epavele ar rămâne protejate de atacurile biologice ale microorganismelor asupra componentelor de lemn sau metal și au căutat date despre o rută comercială străveche între Sinop și Crimeea, așa cum indicau vestigiile arheologice terestre. La vest de orașul Sinop la adâncimi de peste 100 m, echipa a identificat mai multe epave antice "Sinop A", "B", "C" și " D" care datează din perioada romană târzie (sec. II-IV d.Hr.), precum și o epavă lângă țărmurile Ucrainei, "Chersonesos A", din perioada bizantină (sec. V-VII
Epave antice în Marea Neagră () [Corola-website/Science/327458_a_328787]
-
epave antice "Sinop A", "B", "C" și " D" care datează din perioada romană târzie (sec. II-IV d.Hr.), precum și o epavă lângă țărmurile Ucrainei, "Chersonesos A", din perioada bizantină (sec. V-VII d.Hr.). La est de Sinop, la o adâncime de 320 m, în Marea Neagră în apele adânci anoxice, echipa a descoperit "Sinop D", o epavă remarcabil de bine conservată. Coca navei în lungime de 17 m și întreaga încărcătură de amfore sunt intacte, îngropate în sedimente. Structurile sale de
Epave antice în Marea Neagră () [Corola-website/Science/327458_a_328787]
-
cu radiocarbon a lemnului epavei oferă data 410-520 d.Hr. În anul 2003, au fost recuperate mai multe amfore care conțineau miere. Epava "Chersonesos A" din sec IX-XI d.Hr. descoperită în anul 2006, se află la 135 de metri adâncime în dreptul urașului Sevastopol. Resturi din coca navei sunt surprinzător de bine conservate, precum și alte elemente ale osaturii din lemn. În această epavă de mici dimensiuni (8 x 3 metri) au fost găsite un număr de aproximativ 200 de amfore cu
Epave antice în Marea Neagră () [Corola-website/Science/327458_a_328787]
-
Căpitanul Petrescu este primit cu adversitate de locotenentul David, dar între cei doi ofițeri (primul originar din Gorj și al doilea din Maramureș) se creează o relație de respect după ce David refuză să meargă la mijlocul râului pentru a-i verifica adâncimea, iar căpitanul decide atunci să se ducă el. Batalionul reușește să forțeze albia râului și să ajungă pe malul celălalt cu pierderi mari, permanentizând astfel capul de pod. Trupele române urmau să încercuiască armata germană în depresiunea Lunca, iar în
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
de baraj artificial amenajat în anul 1966 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic Altitudinea sa este de 350 m, suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic Altitudinea sa este de 350 m, suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m. Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui - deși mai frecvent se formează gheață la
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]