17,219 matches
-
rapid un șervețel din cutie și l-a pus peste ochi. După ce Ashling a spus că nu o va ierta niciodată pe Clodagh, a plecat, arzând încă de furie. Următoarea oprire era Marcus. Cu o figură împietrită, mergea rapid, aproape alergând, îndreptându-se către biroul lui. Făcând slalom prin mulțimea de pe strada Leeson, un bărbat care mergea și el la fel de rapid în sens invers se izbi de ea, umărul lui lovindu-se de al ei cu putere. El a dispărut imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
părea uimit. — Bineînțeles că da. Acum era rândul lui Beck să pară uimit. —Nu e rea. Pentru o fată. Cu gura deschisă, Oliver spuse, aproape acuzator: —Te-ai schimbat. Nu e adevărat, spuse Lisa calmă. Cele treizeci de minute petrecute alergând după minge fuseseră o idee bună. Erau obosiți și veseli când s-au întors la masa din bucătărie, acoperită de documente. —Maaamăăă, se strâmbă Oliver când a văzut hârțogăraia. Uitasem. Hei, hai să le lăsăm așa pe seara asta. —Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de marți, la șase. Și dacă nu te duci, nu mai primești Prozac. Ticălosul! În timp ce se întorcea fără vlagă prin Temple Bar, a auzit pe cineva strigând: — Hei, Ashling! Un bărbat tânăr, victimă a modei, încălțat în pantofi absolut ridicoli, alerga după ea și a durat o secundă până l-a recunoscut pe Boo. Părul îi strălucea, avea culoare în obraji și, neașteptat, ea a început să râdă. —Uită-te la tine, spuse ea încântată. —Mă duc la serviciu, sunt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
foarte mică, dar cu toate acestea este devotată și ne protejează pe noi, stăpânii ei, cu mult curaj. Maya este de culoare neagră, cu pete maronii pe sprâncene și lăbuțe. Este jucăușă, alintată, sensibilă și foarte zglobie. Deși este mărunțică, aleargă pe scări cu viteză de săgeată, chiar dacă treptele sunt mai înalte decât ea. Știe să aducă jucăria, apoi mă provoacă să mă joc, mușcându-mă ușor de degete și lătrând. Micuță fiind, latră însă că o jucărie stricată. când este
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
încetul se desprindeau de pe crengi și porneau într-un dans lin, acoperind aleile parcului cu un covor multicolor. Veverițele jucăușe, cu codița lor stufoasă că o flacără veselă, țopăiau acum din copac în copac și din creangă în creangă, apoi alergau spre vizuinele lor cu nuci și ghinde în lăbuțe, pregătindu-se astfel pentru iarnă. Păsările călătoare și-au părăsit cuiburile și au plecat spre țările unde vremea e mai caldă. Doar un stol întârziat abia acum se ridică din copacii
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
pot rămâne acolo cât vreau eu. I-am refuzat politicos, gândindu-mă la mama care ar fi fost îngrijorată. M-am trezit brusc în camera mea și m-am gândit la visul acela straniu pe care l-am avut. Am alergat la mama și i-am povestit totul. File rupte Ilinca Pricop O zi toridă de vară. Fugim de arșița soarelui la umbra copacilor de pe aleile răcoroase din Parcul Copou. Acolo, împreună cu alți copii ne dăm cu rolele, cu skateboard-ul
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
am povestit totul. File rupte Ilinca Pricop O zi toridă de vară. Fugim de arșița soarelui la umbra copacilor de pe aleile răcoroase din Parcul Copou. Acolo, împreună cu alți copii ne dăm cu rolele, cu skateboard-ul, iar cei mai mici aleargă după noi. La un moment dat, roțile rolelor s-au oprit agățate de niște foi. Atunci am căzut, ratând toată întrecerea din cauza lor. Erau două file rupte dintr-o carte. M-am așezat pe bancă și din curiozitate am început
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
să fac. Într-un târziu, uitându-mă spre intersecția dintre Wabash și 1st Street, am văzut niște căsuțe, copaci și nici urmă de pachucos, polițiști sau pifani însetați de sânge. Până să-mi dau seama ce fac, m-am trezit alergând într-acolo. Aș fi alergat până cădeam lat dacă nu m-ar fi țintuit locului un râs pițigăiat, ce venea dinspre o verandă din apropiere. M-am îndreptat spre locul de unde auzisem râsul. Aceeași voce stridentă mă interpelă: — Ești al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
uitându-mă spre intersecția dintre Wabash și 1st Street, am văzut niște căsuțe, copaci și nici urmă de pachucos, polițiști sau pifani însetați de sânge. Până să-mi dau seama ce fac, m-am trezit alergând într-acolo. Aș fi alergat până cădeam lat dacă nu m-ar fi țintuit locului un râs pițigăiat, ce venea dinspre o verandă din apropiere. M-am îndreptat spre locul de unde auzisem râsul. Aceeași voce stridentă mă interpelă: — Ești al doilea copoi tinerel care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să-i mai deosebești pe mexicani de militari. Asta mi-a oferit o rezolvare elegantă a dilemei mele. Eram gata de atac. Apoi m-am auzit strigat din spate, „Bleichert!“, și mi-am dat seama cine-i celălalt fugar. Am alergat înapoi și iată-l pe Lee Blanchard, „Speranța bună, dar nu formidabilă, a albilor din Southland“, înfruntând trei pușcași marini în albastru și un pachuco în costum zoot, cu pantaloni largi. Îi încolțise în mijlocul unei poteci ce ducea spre curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de la mijlocie trecuți peste noapte la semigrea. Vorbele lui atârnau în aer ca o condamnare formulată pe baza a trei capete de acuzare. — Asta-i tot? Blanchard se întoarse să se uite în ochii mei. Nu. Se spune că nu alergi după fuste și că ești de părere că mă poți învinge. Am acceptat provocarea. — Tot ce se spune despre mine-i adevărat. — Zău? Și ce se spune despre mine-i adevărat. În plus, sunt pe lista sergenților la următoarea avansare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
stânga, câte cinci minute la fiecare combinație -, stând tot timpul în vârful picioarelor. Făceam pereche cu vechiul meu prieten Pete Lukins și loveam în pară până când sudoarea îmi încețoșa privirea și simțeam că mi se-nmoaie brațele. Săream coarda și alergam pe dealurile din Elysian Park cu greutăți de un kilogram prinse de glezne, lovindu-mă de crengile copacilor și de tufișuri și luându-mă la întrecere cu maidanezii care mișunau pe acolo. Acasă mă îndopam cu ficat, friptură de vită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
auzit de Jerry și Mike. Sunt homo și locuiesc la mama lui Jerry, într-un cuibușor de nebunii din Eagle Rock. Sunt parteneri de când era bunica fată, dar din când în când se mai ciondănesc și le vine cheful să alerge după câte o jartea penală, așa că unul îl dă în gât pe celălalt. Apoi celălalt îi plătește cu aceeași monedă și se aleg amândoi cu câte un sejur la pârnaie. Cât stau la răcoare, dau pe goarnă ce știu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
40 fără însemnele poliției, care avea sub bord un aparat de emisie-recepție de contrabandă. Lee bătea câmpii despre serviciu, iar eu mă uitam la priveliștea oferită de străzile din centrul L.A.-ului. — ...urmărim în special infractori periculoși, dar uneori mai alergăm și pentru Loew, să-i aducem martori. Nu foarte des... De regulă îl pune pe Fritzie Vogel să-i rezolve problemele, împreună cu Bill Koenig pe post de trosnitor. Niște fraieri. Oricum, câteodată mai avem și perioade lejere, când ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dă-le numele lui Maynard și adresa de-aici și întreabă-i dacă au eliberat vreun talon cu datele astea în ultima lună sau cam așa ceva. Dacă da, obține descrierea automobilului și numărul de înmatriculare. Ne vedem la mașină. Am alergat la colț, am găsit un telefon public și am format numărul de la Serviciul Circulație. Mi-a răspuns un funcționar care m-a întrebat: — Cine solicită informația? — Polițist Bleichert, legitimația LAPD 1611. Informații legate de cumpărarea unui autovehicul pe numele Maynard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să tresar: — Domnule polițist, am obținut informația. — Vă ascult. — Sedan De Soto, 1938, verde închis, număr de înmatriculare B, de la băiat, V, de la Victor, 1-4-3-2. Repet, B, de la băiat... Am notat tot și după ce am pus receptorul în furcă, am alergat la mașină. Lee cerceta o hartă a L.A.-ului și își notițe. I-am spus: — L-am prins. Lee strânse harta. — Probabil pândește pe lângă școli. În jurul caselor jefuite din Highland Park sunt școli generale, iar pe aici, prin preajmă, există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
anume doamnă French și cu fiică-sa, dar că-i provizoriu. I-am făcut cinste cu o cină la o cârciumă italiană din Orașul Vechi, după care ne-am dus să dansăm în sala Sky de la Hotelul El Cortez. Noi... — Alergi întotdeauna după fuste când ești în călătorii de afaceri? îl întrerupse Millard. — Nu alergam după fuste! — Atunci ce făceai? — Mă prosteam și eu, atâta tot. Nu-mi dădeam seama dacă Betty este o profitoare sau o fată cumsecade și voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cinste cu o cină la o cârciumă italiană din Orașul Vechi, după care ne-am dus să dansăm în sala Sky de la Hotelul El Cortez. Noi... — Alergi întotdeauna după fuste când ești în călătorii de afaceri? îl întrerupse Millard. — Nu alergam după fuste! — Atunci ce făceai? — Mă prosteam și eu, atâta tot. Nu-mi dădeam seama dacă Betty este o profitoare sau o fată cumsecade și voiam să aflu. Voiam să-mi verific loialitatea față de soție și doar... Vocea lui Manley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de incendiu, am coborât în goană cele șase etaje și am ajuns în parcare, unde am apucat să-l văd pe Lee demarând în trombă spre Broadway. În parcarea alocată Departamentului era un șir de mașini fără însemnele poliției. Am alergat spre cea mai apropiată și am căutat sub scaunul șoferului. Cheia era acolo. Am pornit mașina, am apăsat pe accelerație și am plecat. Am câștigat rapid teren. Am ajuns în spatele Fordului, pe Sunset chiar când Lee trecea pe banda din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Loew, Vogel și Koenig sunt și ei acolo, la hotel Divisidero. Sunt în discuții cu polițaii din TJ. Russ crede că tatonează terenul, doar-doar or găsi un țap ispășitor pentru uciderea Daliei. Mi-a trecut prin minte imaginea lui Lee alergând după demonii pornografiei. L-am văzut însângerat la picioarele mele și m-am cutremurat. — Ceea ce-i curată tâmpenie, continuă Hillard, fiindcă Meg Caulfield a smuls de la Martilkova adevărata identitatea a tipului cu filmul. E un alb pe nume Walter „Duke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
clinici de boli venerice și ne arătă o baracă din cărămizi, împrejmuită cu sârmă ghimpată. Fritzie îi dădu un dolar: Mexicanul salută ca Mussolini și se făcu nevăzut. Am luat-o cu pași mari spre secție, silindu-mă să nu alerg. Ușa era flancată de jandarmi cu puști automate. Le-am arătat insigna. Ei bătură din călcâie și mă lăsară să intru. Fritzie mă ajunse din urmă. Intrăși se îndreptă direct către biroul din față, cu o bancnotă de un dolar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mică ședință“ avea loc în camera de zi a lui Fritzie, la două zile după ce Dulange ținuse capul de afiș în ziare, iar eu fusesem etichetat drept nici mai mult, nici mai puțin, decât un polițist exagerat de zelos, care aleargă după cai verzi pe pereți. Ce doriți, domnule Loew? Fritzie râse. — Spune-mi Ellis, zise Loew. Întrunirea de taină intră într-o fază total lipsită de rafinament - cu mult sub whisky-ul și covrigeii pe care soția lui Fritzie, plină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să petrec o dimineață lungă împreună cu dosarul principal. Tocmai îmi făceam o cafea, când sună telefonul. Am răspuns: — Da? — Sunt Russ. Am găsit-o pe Sally Stinson. Ne vedem într-o jumătate de oră pe North Havenhurst, la numărul 1546. — Alerg! • • • Adresa pomenită era un bloc în stil spaniol: pereții din ciment văruit erau în formă de turnulețe ornamentale, iar balcoanele erau acoperite cu pânză decolorată de soare. Câte o alee ducea la fiecare ușă de apartament. Russ aștepta lângă cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
De cum m-au zărit, au început să-și târâie picioarele, cu privirile pironite în pământ, de parcă murdăria de pe jos ar fi devenit dintr-odată fascinantă. Am rupt-o la fugă. Scrâșnetul pietrișului din urma mea îmi spunea că ăia doi alergau după mine mâncând pământul. Aleea dădea în intersecția dintre strada ce ducea în cartierul felinarelor roșii și un drum de țară ca vai de el, ce dădea spre plajă. Alergam de-mi sfârâiau călcâiele, umerii mi se frecau de gardurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Scrâșnetul pietrișului din urma mea îmi spunea că ăia doi alergau după mine mâncând pământul. Aleea dădea în intersecția dintre strada ce ducea în cartierul felinarelor roșii și un drum de țară ca vai de el, ce dădea spre plajă. Alergam de-mi sfârâiau călcâiele, umerii mi se frecau de gardurile ogrăzilor cu orătănii, iar câinii se smuceau în lanț, vrând să mă muște. Hămăitul lor acoperea toate zgomotele străzii, așa că habar n-aveam dacă ăia doi mai sunt sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]