15,099 matches
-
mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta și o a doua interpelare. Articolul 203 (1) Miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări. ... (2) Dacă un ministru nu răspunde în termenele prevăzute la 3 interpelări, acestea vor fi înaintate prim-ministrului care va trebui să răspundă la respectivele interpelări în următoarea ședință consacrată orei prim-ministrului. ... Articolul 204 Camera Deputaților
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268345_a_269674]
-
în prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție - a se vedea deciziile nr. 1.358 și 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010] și, în consecință, ar consacra un privilegiu în beneficiul acestora contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. 44. Așadar, modul în care este formulat textul nu permite tragerea unei concluzii certe în privința sferei sale de reglementare; or, potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
53. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice (a se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269609_a_270938]
-
ale căror autorizații/avize au fost retrase de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. ... (2) Retragerea calității de dealer primar va fi comunicată în scris instituției implicate, precum și Ministerului Finanțelor Publice și autorității de supraveghere competente, prin orice mijloace de comunicare consacrate în cadrul pieței respective. ... (3) Procedura de contestare de către dealerii primari a hotărârii Băncii Naționale a României de retragere a calității de dealer primar se aplica după cum urmează: ... a) pentru instituțiile de credit, în conformitate cu prevederile art. 149 din Legea nr. 58/1998 , republicată; ... b
NORMĂ nr. 13 din 29 decembrie 2005(*actualizată*) în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2005 privind piaţa primara a titlurilor de stat administrata de Banca Naţională a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269669_a_270998]
-
pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept". Aceste prevederi constituționale, reluate, la nivel legal, prin art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , consacră efectele deciziilor Curții Constituționale, respectiv aplicarea pentru viitor și caracterul general obligatoriu al acestora. În interpretarea dispozițiilor menționate, Curtea a reținut că deciziile de constatare a neconstituționalității fac parte din ordinea juridică normativă, prin efectul lor prevederea neconstituțională încetându-și
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală. 27. De asemenea, Curtea observă că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, are drept scop restabilirea adevărului în cauză, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 124 din
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
hotărâri judecătorești încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și accesul liber la justiție al cetățenilor, garantat de art. 21 din Legea fundamentală. 34. În continuare, Curtea reține că dispozițiile legale criticate contravin și principiului egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece, astfel cum s-a arătat, decizia de constatare a neconstituționalității, deși face parte din ordinea juridică normativă, considerentele, cât și dispozitivul său fiind general obligatorii, ea nu profită în ipoteza hotărârilor judecătorești
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
tip de asigurare este existența unui caz de răspundere civilă delictuală a autorului accidentului față de terțe persoane păgubite, în absența căruia răspunderea asigurătorului nu există (chiar în ipoteza realizării cazului asigurat prin mijlocirea unui vehicul identificat și asigurat). Soluția legislativă consacrată prin dispozițiile art. 51 din Legea nr. 136/1995 - care reglementează cazul altor persoane care sunt cuprinse în asigurare decât asiguratul - nu se îndepărtează de la esența acestui tip de asigurare, deoarece pentru cazul celui care a condus vehiculul persoanei asigurate
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
accident de circulație și nici întinderea răspunderii, acestea neintrând în domeniul de aplicare al directivelor în cauză. Așadar, nu s-ar putea atribui legiuitorului intern voința de a se îndepărta de la soluția din norma europeană de inspirație și de a consacra drepturi mai largi categoriei de subiecte în discuție, întrucât ar însemna să se accepte că, în procesul de transpunere a unei directive de reglementare a materiei asigurărilor, legiuitorul național ar fi intervenit în vederea modificării regulilor în materie de răspundere civilă
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
privat, iar nu o normă de drept public. 57. Așadar, raportul juridic dedus judecății este unul civil, referindu-se la contractul încheiat de un consumator cu un profesionist. 58. Norma de competență conține referirea expresă la calitatea pârâtului de profesionist, consacră principiul de drept comun din materia procedurii civile, conform căruia instanța competentă teritorial este cea de la sediul pârâtului [în vreme ce, în materia contenciosului administrativ, competența teritorială este alternativă, fie în favoarea instanței de la sediul/domiciliul reclamantului, fie în favoarea instanței de la sediul/domiciliul
DECIZIE nr. 24 din 16 noiembrie 2015 referitoare la recursul în interesul privind art. 12 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268858_a_270187]
-
Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent. ... (3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Articolul 24 (1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
vot în plenul Senatului. ... (2) Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului. ... Articolul 46 (1) Propunerile nominale se anunță de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (2) Toți senatorii, cu excepția președintelui Senatului, sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie permanentă. ... (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. Articolul 49 Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește prin negocieri între reprezentanții acestora, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, precum și principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. Componența astfel stabilită se supune votului plenului Senatului. Articolul 50 (1) Propunerile nominale pentru funcțiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare cărora le-au
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special și se afișează la sediul Senatului. ... (2) Interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care președintele Senatului le transmite prim-ministrului. ... (3) Biroul permanent stabilește o zi din săptămână consacrată prezentării și dezbaterii interpelărilor și întrebărilor. ... (4) Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni. ... Articolul 165 (1
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
dispozițiile de lege criticate. 16. De asemenea, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie
DECIZIE nr. 816 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu art. 8 - capitolul VIII - anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010 şi cu art. 1 alin. (1) şi (2) şi art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum şi a dispoziţiilor art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor coroborat cu nota 1 - capitolul I - anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010 şi cu art. 74 alin. (1) şi art. 86 din Legea nr. 303/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269725_a_271054]
-
de executare silită efectuate. 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că art. 4 din Legea nr. 165/2013 contravine principiului neretroactivității legii civile. Se susține că este încălcat și art. 16 alin. (1) din Constituție care consacră principiul egalității în fața legii, instituind un tratament diferit persoanelor aparținând aceleiași categorii, respectiv persoane îndreptățite conform Legii nr. 18/1991 și Legii nr. 10/2001 , dintre care unele au încasat deja, într-un termen rezonabil, sumele de bani stabilite cu
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
condițiile alin. (1) și (2) și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere." ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) care statuează cu privire la egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 44 alin. (1) și (2) care garantează și ocrotesc dreptul de proprietate privată. 20. Examinând excepția
DECIZIE nr. 1 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269759_a_271088]
-
în condițiile în care executarea unei hotărâri definitive executorii face parte din procesul echitabil la care face referire art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se arată că art. 7 Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 consacră o situație privilegiată pentru debitorii instituții ale statului din punctul de vedere al plății de taxe, al cauțiunii specifice contestației la executare și al suspendării unui titlu executoriu. 7. Astfel, dispozițiile legale criticare permit amânarea pentru debitorii instituții publice din
DECIZIE nr. 759 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269158_a_270487]
-
ca scop protecția patrimoniului instituțiilor publice, astfel încât activitatea acestora să se desfășoare în condiții optime. 10. În ceea ce privește art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 , instanța apreciază că nu poate fi vorba despre încălcarea principiului egalității, întrucât prin Constituție este consacrat principiul egalității între cetățeni, iar nu între cetățeni și instituțiile sau autoritățile publice. Cu referire la scutirea instituțiilor și autorităților publice de plata taxelor judiciare de timbru, timbrul judiciar și sumele stabilite cu titlu de cauțiune, se apreciază că aceste
DECIZIE nr. 759 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269158_a_270487]
-
aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse bănești ale instituțiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop. Această limitare nu este, însă, contrară Constituției, ci, așa cum s-a arătat, este în concordanță cu principiile consacrate de aceasta și nu înfrânge regula accesului liber la justiție sau dreptul la un proces echitabil. Interzicerea executării silite asupra altor fonduri bănești decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea
DECIZIE nr. 759 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269158_a_270487]
-
Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate în Dosarul nr. 486D/2015 sunt constituționale, deoarece legea nu conține prevederi care ar da posibilitatea utilizării unor criterii subiective de apreciere a probelor. Textele contestate trebuie corelate cu principiul aplicării legii procesual penale, consacrat de art. 5 din Codul de procedură penală privind aflarea adevărului, care instituie obligația organelor judiciare de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Totodată, organele de urmărire
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
32. Convingerea ce stă la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunță are drept fundament o conștiință juridică ce se formează numai după epuizarea duelului judiciar. De aceea, în măsura în care judecătorul nu poate ajunge la o concluzie fermă, legiuitorul a consacrat instituția reluării cercetării judecătorești sau a dezbaterilor prevăzută de art. 395 din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere judecătorul va face o analiză logică, științifică și riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
categorii legea retroactivează. 5. Reprezentantul Agenției Naționale de Integritate solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește motivele pe care se întemeiază excepția, apreciază că acestea privesc aplicabilitatea legii, în principal. Arată, în esență, că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră poziția dominantă a acesteia în sistemul de drept, beneficiind de garanțiile specifice supremației sale, respectiv controlul general al aplicării Constituției, controlul constituționalității legilor, îndatorirea fundamentală de a fi respectată. Existența și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, având ca scop aplicarea
DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
7), art. 347 alin. (1) și (2) și art. 348 din Codul de procedură penală încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și dreptul la libertate și siguranță. 8. Astfel, întrucât art. 3 din Codul de procedură penală consacră principiul separării funcțiilor judiciare, atunci compatibilitatea funcției de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată cu funcția de judecată este contrară prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție. În măsura în care judecătorul de cameră preliminară, deși reprezintă doar un filtru cu privire la
DECIZIE nr. 777 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269181_a_270510]
-
a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5) este neconstituțională. Cu acel prilej, s-a reținut că restrângerea sferei titularilor contestației în camera preliminară doar la procuror și inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, al părții civile, părții responsabile civilmente și al persoanei vătămate, având în vedere faptul că, pe de o parte, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale
DECIZIE nr. 777 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269181_a_270510]