13,884 matches
-
pentru îndurerata adunare, lumînări pentru parastas, ictenie citire simplă, citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai ieftin ca la biserică... Femeia: Auzi, mamă, ce-i aceea tevea? Octav: Taxă pe valoarea adăugată... Femeia: Adică? Octav: Adică la cît costă, mai dai ceva... Femeia: Adică... un fel de bacșiș... ciubuc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai ieftin ca la biserică... Femeia: Auzi, mamă, ce-i aceea tevea? Octav: Taxă pe valoarea adăugată... Femeia: Adică? Octav: Adică la cît costă, mai dai ceva... Femeia: Adică... un fel de bacșiș... ciubuc? Octav: Da... da
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai ieftin ca la biserică... Femeia: Auzi, mamă, ce-i aceea tevea? Octav: Taxă pe valoarea adăugată... Femeia: Adică? Octav: Adică la cît costă, mai dai ceva... Femeia: Adică... un fel de bacșiș... ciubuc? Octav: Da... da se numește taxă... Femeia: D-apăi dă... eu vreau să pun numai o lumînare acolo... să plătesc taxe pentru o rugăciune...! Octav: Uite, maică, ia lumînările și..., uite
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Pe timpul lui Ceaușescu nu era așa... nu intra oricine în țara noastră... Acu' s-au repezit ca hultanii pe țara noastră... Păi te cred, țară bogată... cu de toate... dau toți năvală... Octav: Așa e, doamnă... Femeia: Cît ziceai că costă o lumînare... cu tot cu ciubucul ăla de tevea? Octav: Nimic, doamnă... azi e zi de ajutoare... Gratis! Femeia: Nu se poate, mamă, nu mă pot închina cu lumînări pe degeaba...! Trebuie să le plătesc..., altfel nu sînt primite... Așa e legea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
zi de ajutoare... Gratis! Femeia: Nu se poate, mamă, nu mă pot închina cu lumînări pe degeaba...! Trebuie să le plătesc..., altfel nu sînt primite... Așa e legea! Octav: Bine, doamnă... dacă așa e legea... Atunci la noi o lumînare costă cincizeci de lei..., două lumînări costă nouăzeci de lei... iar patru lumînări costă o sută șaizeci de lei. Femeia: Stai, stai oleacă..., păi cum! Stai oleacă să socotesc... va să zică o lumînare e cincizeci de lei... nu? Păi atunci două lumînări
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se poate, mamă, nu mă pot închina cu lumînări pe degeaba...! Trebuie să le plătesc..., altfel nu sînt primite... Așa e legea! Octav: Bine, doamnă... dacă așa e legea... Atunci la noi o lumînare costă cincizeci de lei..., două lumînări costă nouăzeci de lei... iar patru lumînări costă o sută șaizeci de lei. Femeia: Stai, stai oleacă..., păi cum! Stai oleacă să socotesc... va să zică o lumînare e cincizeci de lei... nu? Păi atunci două lumînări trebuie să facă o sută de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu lumînări pe degeaba...! Trebuie să le plătesc..., altfel nu sînt primite... Așa e legea! Octav: Bine, doamnă... dacă așa e legea... Atunci la noi o lumînare costă cincizeci de lei..., două lumînări costă nouăzeci de lei... iar patru lumînări costă o sută șaizeci de lei. Femeia: Stai, stai oleacă..., păi cum! Stai oleacă să socotesc... va să zică o lumînare e cincizeci de lei... nu? Păi atunci două lumînări trebuie să facă o sută de lei, nu? Și patru lumînări, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Nu era joc, nu era clacă în sat, la care să nu se ducă fata babei (Creangă) − "a se face, a se întâmpla, a se petrece, a avea loc"; (13) Cât e grâul? − (în legătură cu o noțiune cantitativă) "a face, a costa, a prețui, a valora"; (14) Orb pre orb când poartă oare ce va fi? (Țichindeal) - (în ghicitori) "a însemna". Pentru ipostaza copulativă sunt înregistrate mai multe situații: (15) Nu știu nălucă să fii, om să fii, dracul să fii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
roumaine de linguistique, 5−6, p. 317−342. Cornilescu, Alexandra, 2001, "Romanian Nominalizations: Case and Aspectual Structure", Journal of Linguistics, 37, p. 467−501. Cornilescu, Alexandra, 2006, Concepts of Modern Grammar. A Generative Grammar Perspective, [București], Editura Universității din București. Costa, Joăo, 1998, "L'opposition ser/estar en Portugais", în: A. Rouveret (éd.), p. 139-153. Coteanu, Ion, 1982, Gramatica de bază a limbii române, București, Editura Albatros. Cotte, Pierre, 1998, "Have n'est pas un verbe d'action: l'hypothèse de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
muncă. Pentru a răspunde la o asemenea întrebare, autorii au făcut următoarele operații: a) au realizat o listă de consecințe posibile ale satisfacției muncii: performanțe cantitative, performanțe calitative, absenteism, fluctuație; b) au estimat efectul în bani al acestor consecințe (cât costă, de exemplu, organizația plecarea/angajarea unei persoane); c) au determinat empiric relația dintre variația satisfacției muncii și fiecare dintre consecințele posibile luate în considerare. Ca rezultat al acestei analize, autorii au putut calcula cu destulă precizie efectul variației satisfacției în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideea de cost include nu numai resursele consumate, ci și sacrificiile, pierderile, consecințele negative ale unei soluții oarecare. Ea cuprinde deci și ceea ce „pierde” un sistem prin adoptarea unei soluții oarecare. Un stil deconducere incompetent și abuziv dintr-o întreprindere costă respectiva unitate nu numai prin performanțele economice slabe, dar și prin mulțimea de consecințe negative pe care le are: afectează negativ satisfacția muncii, generează tensiuni interpersonale, surse generale de insatisfacție, distruge simțul participării și al responsabilității. Acestea sunt resurse atât
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
parțial al convergenței productivitate/satisfacție, militează pentru acceptarea ideii că satisfacția muncii, „calitatea umană a muncii” reprezintă un obiectiv în sine al colectivității care trebuie pus alături de cel pur economic. Fluctuația reprezintă una dintre patologiile grave ale întreprinderii actuale. Ea costă întreprinderea, afectându-i sensibil eficiența. Nu este întâmplător că sociologul este adesea chemat să ajute la soluționarea acestei probleme. Din punctul de vedere al întreprinderii, fluctuația ar trebui redusă spre zero. Pentru persoanele angajate în procesul muncii, fluctuația nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce celelalte alternative, existente doar în mintea oamenilor ca simple ipoteze, ar putea să nu fie practice, să reprezinte simple utopii. A doua, avantajul existenței: orice schimbare costă un anumit preț care trebuie adăugat la avantajele/dezavantajele alternativelor posibile. A treia sursă constă în mecanismele de automenținere de care dispune orice sistem social: acestea învestesc alternativa practicată cu autoritate, făcând-o mai puternică decât alternativele sale doar posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Uniunii Culturale a Românilor din Banatul iugoslav, apoi al Frontului Popular pentru Voivodina și al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Voivodina. Publicația a avut numeroși redactori responsabili: Aurel Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Aurel Trifu, Ion Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț. Editează suplimentele „Cuvântul tineretului” (1945-1947), „Tinerețea” (1948), „Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
primele încercări de critică literară, satiră și umor, bibliografii, pagini de literatură, artă și cultură. Începând cu anii ’70 rubrica de cultură devine cea mai citită. Redactori culturali au fost Mihai Avramescu, Mihail Condali, Cornel Bălică, Simion Drăguță, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Cornel Mata, Mărioara Stojanović, Ioan Flora, Eugenia Ciobanu Bălteanu, Simeon Lăzăreanu. În cadrul acestei rubrici au apărut poezii, schițe, povestiri, cronici și articole de istorie literară, romane în foileton. Aici au publicat majoritatea scriitorilor români din Banatul iugloslav: Radu Flora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
schițe, povestiri, cronici și articole de istorie literară, romane în foileton. Aici au publicat majoritatea scriitorilor români din Banatul iugloslav: Radu Flora, Florica Ștefan, Ion Bălan, Mihai Avramescu, Aurel Trifu, Ion Marcoviceanu, Cornel Bălică, Miodrag Miloș, Slavco Almăjan, Felicia Marina, Costa Toader, Petre Cârdu, Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) la cei moderni (Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Eftimiu, Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu Naum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
a puterii cu partidele tradiționale (cum a procedat Lula, de exemplu, un non-populist stângist din Brazilia). Totuși, fiindcă au fost aleși ca urmare a unui discurs anti-establishment, o asemenea mișcare ar însemna trădarea mandatului lor, fapt care i-ar putea costa din punct de vedere politic. Așadar, populiștii au o motivație puternică să atace instituțiile democratice reprezentative: să eludeze sau să bocheze acțiunile congresului, să controleze sau să dizolve Curtea Supremă sau să rescrie constituția. Din aceste motive, alegerea unui populist
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Fawn, R., (2001), "Czech Attitudes Towards Roma: 'Expecting More of Havel's Country"', în Europe-Asia Studies 53(8): 1193-219. Fernandes, S., (2007), "Barrio Women and Popular Politics in Chávez's Venezuela", în Latin American Politics & Society 49(3): 97-127. Ferrero Costa, E., (1993), "Peru's Presidential Coup", în Journal of Democracy 4(1): 28-40. Filc, D., (2010), The Political Right in Israel. Different Faces of Jewish Populism, London: Routledge. Flanagan, T., (1995), Waiting for the Wave: The Reform Party and Preston
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Valoarea fiecărei achiziții în parte depășește pragul valoric de 40.000 de euro. • Achiziții ilegale? Fraudă? 4) Autobuze fabricate într-o țară „A” pentru cetățenii unui oraș la preț triplu • Pentru 50 de autovehicule care la poarta fabricii ar fi costat 3,3 milioane de euro RATP din orașul „X” a plătit 10 milioane de euro. • Neconcordanță în acte. Firma ar fi trebuit descalificată de la început. • Diverse „păsuiri” acordate firmei. • Alte afaceri dubioase. • Achiziții ilegale? Fraudă? Un studiu recent realizat de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
c) Pentru ce avem nevoie? (se justifică necesitatea de produse, servicii, lucrări - scopul pentru care sunt necesare bunurile, serviciile sau lucrările); d) Când avem nevoie? (data previzionată pentru dobândirea produselor, serviciilor sau lucrărilor; se ierarhizează nevoile în funcție de prioritate); e) Cât costă produsul, serviciul sau lucrarea necesară? (valoarea estimată a contractului de achiziție publică); f) Care sunt efectele previzionate a se obține? (beneficiile ce urmează a se obține). Referatul de necesitate nu trebuie confundat cu bonul de consum, care intervine după ce achiziția
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
în regulă. Iau medicamente pentru a mă calma. Decid să merg să văd ce se întâmplă. Anxietate: 5 Finanțe (soțul meu mă anunță că prietenii noștri doresc să meargă la restaurant) Nu vom mai avea bani, masa la restaurant va costa scump, nu voi fi în stare să plătesc, n-am nimic de îmbrăcat, voi deranja pe ceilalți cum s-a întâmplat ultima dată, deoarece acest lucru nu-mi face deloc plăcere X X Ii spun soțului meu că nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deținea unele funcții importante la Universitatea din București, la Institutul Social Român și Institutul de Statistică, se considera că regimul trebuia să aibă încredere în el. De altfel, în anii 1941-1944, apartenența etnică era un aspect care putea să te coste și viața. Provenind dintr-o familie cu mai multe generații de intelectuali, originară din nobilimea germană, profesorul Stahl deținea documente din care a alcătuit o istorie genealogică a familiei sale pe mai multe secole. Informația furnizată de el, împreună cu verificările
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care au avut loc în Italia sunt mai mult simbolice, ținând cont de numărul mare de migranți ilegali (nu numai români). Aceasta era în general costisitor pentru nivelul de venituri din România. O viză sau o trecere cu călăuze putea costa până la 2.500 de mărci germane sau între 1.500 și 2.000 de euro după aceea. Informații cantitative asupra migranților din Borșa nu există, dar din punct de vedere calitativ, mulți locuitori consideră că majoritatea tinerilor sunt în Italia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cristos și l-a încruntat de a curs sânge, de atunci nu se mănâncă.“ Pentru țărănimea săracă, peștele era mai dificil de pus în farfurie; de aceea, scoicile, melcii, racii ori broaștele, care erau la îndemână și, mai ales, nu costau nimic, au devenit „peștii“ amărâților. Ce aveau în comun cu aceștia din urmă? Aceeași „absență“ a sângelui, care trebuie înțeleasă ca absență a sângelui cald. Atunci când biserica a interzis această abatere de la regulile postului, moluștele, crustaceele și amfibienii „de post
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]