14,500 matches
-
primă renovare a picturii în 1791, acoperirea cu eternit în 1959 și a doua renovare a picturii în anul 1962. În patrimoniul acestei biserici nu se găsesc obiecte de valoare artistică sau istorică, cărțile fiind predate Bibliotecii din Bistrița, iar icoanele pe lemn au fost repictate, pierzându-și valoarea.
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
avut ca scop readucerea bisericii la forma inițială, fiind demolat un fronton în stil baroc amplasat pe acoperișul bisericii, deasupra intrării. Lipsită de pictură până atunci, biserica a fost pictată de prof. univ. Ion Grigore. S-au mai realizat o icoană în mozaic a hramului, amplasată deasupra ușii de la intrare (autor fiind pictorul Gheorghe Răducanu), vitralii (executate de pictorul bucovinean Dan Broscăuțeanu), un iconostas și un nou mobilier de stejar (confecționate de sculptorul Petru Ungureanu). Odată terminate lucrările de restaurare, biserica
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Cobilanschi, femeie instruită și sensibilă, care absolvise Liceul „Oltea Doamna" din Cernăuți, și-a crescut cu grijă cei doi copii, pe Adi și Liliana, în pofida condițiilor vitrege din epocă. Într-o confesiune târzie, poetul își portretiza astfel mama: „Ca o icoană vie a strălucit între toți minunata mea mamă, suflet inegalabil prin frumusețea sa. Ea a făcut ca noi să nu simțim prea devreme durerile și nedreptățile vieții, luând asupră-și griji pe care sufletul ei generos n-ar fi trebuit
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
ce susțin acoperișul și motivele geometrice tăiate în scândurile balustradei galeriei turnului, formează singurele elemente decorative vizibile. Ferestrele au fost lărgite la o intervenție ulterioară. Interiorul, în prezent simplu, tencuit, probabil a fost inițial pictat. Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la bisericile de pe valea Someșului sau a Șieului. Aflată aproape de colapsul total biserica ortodoxă de lemn din Păltineasa a fost prinsă de către Institutul Național al Patrimoniului în Planul Național de Restaurare la inițiativa Direcției Județene de Cultură și Patrimoniu
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
până la fund visteria împăratului și să-i prădați pe toți, de la mic la mare, voi ați întins mâinile spre averea bisericilor și, ceea ce e și mai rău, spre sfințenia lor, smulgând plăcile de argint din altare, spărgând sacristiile, însușindu-vă icoane, cruci și relicve, pentru ca Biserica greacă să refuze să se întoarcă la tronul apostolic, văzând numai sălbăticii și fapte diavolești din partea latinilor, și să fie în drept să aibă, față de aceștia, o atitudine plină de dezgust, ca față de niște câini
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
mai apar mici turle de formă bulb cu cruci de fier. Stilul bisericii este baroc. Lângă clădire se găsește cimitirul, un turn clopotniță din secolul 19 și ziduri de piatră. Se păstrează câteva fragmente murale din secolul 18, iconostasul, precum și icoane din același secol. Două din turnuri au fost avariate în timpul primului război mondial, fiind reconstruite în 1920. Între 1968 și 1990 biserica a fost folosită atât de greco-catolici cât și de comunitatea ortodoxă. În prezent aparține comunității greco-catolice. Biserica Sfântul
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
clopot s-au făcut în numele ierarhului Nicolae din satul Fundu Moldovei de ctitori protoiereu Gavril Ciupercovici Bucovina și s-au cumpărat, Ioniță Șuiu, Ioniță Nicula, Gheorghe Șelvari - 1810”". Catapeteasma a fost pictată în anul 1818, după cum indică o inscripție de pe icoana Maicii Domnului. Crucea meșterului Ioniță Șalvari se află în curtea bisericii, pe ea aflându-se următoarea inscripție scrisă în limba română cu caractere chirilice: "„Supt aciast sf cru(ce) odihnesc robi(i) lui Dumnezeu Ioniță Șălvar. Cu bunul său soț
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
Sfanțul Picioruș”. În secolul 16, mănăstirea a devenit suficient de bogată ca să fie extinsă și reconstruită din piatră. O boieroaica din partea locului, Ana Hojska, a contribuit prin numeroase danii la prosperitatea Lavrei; una din donațiile cele mai importante fiind o icoană ce va deveni unul din simbolurile locului, “Maica Domnului de la Poceav”, pe care se spune că ar fi primit-o de la un călugăr grec, fiind înzestrata cu puteri vindecătoare. Alte legende legate de mănăstire povestesc despre apariția Maicii Domnului în timpul
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
au contruit un paraclis în 1862 și o trapeza în 1888. Un incendiu din 1874 a prilejuit redecorarea catedralei în stil ortodox. Ansamblul adăpostește pe langă mormântul ctitorului două din cele mai faimoase relicve ale Ucrainei, piatra Sfanțului Picioruș și Icoana Născătoarei de Dumnezeu. Pe latura de Sud-Est a catedralei se înalță turnul clopotniței construit între 1861 și 1869. Acesta are o înălțime de 65 de metri și 4 nivele, fiind unul dintre cele mai înalte din Ucraina. Clopotul cel mare
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
Teodosie sunt practic peșteri de mici dimenisuni săpate în stâncă pe care e construită Catedrală. Construcția lor s-a desfășurat între 1774 și 1860. Două construcții recente întregesc ansamblul, una finalizată în 1997 pentru a celebra a 400 aniversare a icoanei Născătoarei dăruităa de Ana Hoiskaja, iar cealaltă, finalizată în 2000, aniversează două milenii de Creștinism.
Lavra Poceaiv () [Corola-website/Science/316787_a_318116]
-
mult cu cât același zugrav semnase și pictura bisericii învecinate de la Târnava de Criș. Pictura datează din jurul anului 1840. Pe piciorul mesei din altar (vizibil și acum) scrie ”Florea Dănilă 1892”. Este cu siguranță anul renovării din temelie a bisericii. Icoane În biserică se păstrează câteve icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”, ”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând în patru casete pe Isus, Maria, Sf.Nicolae, un arhanghel și Botezul lui Isus. Alte icoane de
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
și pictura bisericii învecinate de la Târnava de Criș. Pictura datează din jurul anului 1840. Pe piciorul mesei din altar (vizibil și acum) scrie ”Florea Dănilă 1892”. Este cu siguranță anul renovării din temelie a bisericii. Icoane În biserică se păstrează câteve icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”, ”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând în patru casete pe Isus, Maria, Sf.Nicolae, un arhanghel și Botezul lui Isus. Alte icoane de aici se păstrează la mănăstirea Arad-Gai
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
piciorul mesei din altar (vizibil și acum) scrie ”Florea Dănilă 1892”. Este cu siguranță anul renovării din temelie a bisericii. Icoane În biserică se păstrează câteve icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”, ”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând în patru casete pe Isus, Maria, Sf.Nicolae, un arhanghel și Botezul lui Isus. Alte icoane de aici se păstrează la mănăstirea Arad-Gai. Cărțile S-au păstrat în biserică mai multe tipărituri: Catavasier, Râmnic, 1708, Catavasier, 1764
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
bisericii. Icoane În biserică se păstrează câteve icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”, ”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând în patru casete pe Isus, Maria, Sf.Nicolae, un arhanghel și Botezul lui Isus. Alte icoane de aici se păstrează la mănăstirea Arad-Gai. Cărțile S-au păstrat în biserică mai multe tipărituri: Catavasier, Râmnic, 1708, Catavasier, 1764 (:cumpărat la 1771”); Cazanie (“donate la 1765”); Evanghelie, 1765 (pe care sunt însemnate manuscrise: ”donată in 1775”. Se mai
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
răsăriteană Vasile Moga, protopop și deodat acești slăvite varmeghii, jurat, asesor Iosif Bașa, parohul locului Ioan Clej, cu cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul 1797 de zugravul Constantin Boghină din Brașov, precum și pictura tâmplei. Lăcașul, înscris pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03285), este
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
cu cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul 1797 de zugravul Constantin Boghină din Brașov, precum și pictura tâmplei. Lăcașul, înscris pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03285), este menționat atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
de pictură. Peste cea realizată în anul 1782 de Iosif Zugravul, realizatorul ansamblurilor murale arădene de la Șoimuș-Buceava și Mădrigești, s-a suprapus în 1810, aproape în totalitate, un nou decor mural, datorat meșterilor Ioan din Poiana Sibiului și Mihai Borșoș; icoanele din pronaos, atribuite lui Constantin Zugravul din Rișca, sunt contemporane primei etape. Dată fiind extinderea satului, este posibil ca în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea să se fi ridicat încă o bisericuță din bârne, vândută în 1830
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
să o confundăm cu cea de pe ”dâmbul Plischii”, mai degrabă o punem în legătură cu mutarea și ordonarea satelor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf.
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel Mihail, pictată de zugravul Constantin în anul 1776 și aflată, din anul 1936, în colecția Episcopiei din Arad. Un ansamblu insolit îl constituie crucea
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]