13,686 matches
-
națională Sursa: F.O. Ramirez și J. Boli (1987, p. 10) Traversând Canalul Mânecii și mai apoi Rinul pentru a se revărsa în Europa centrală și răsăriteană, naționalismul liberal britanic a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a absorbit o gamă de infiltrații care i-au alterat alcătuirea ideologică. Din acest motiv, considerăm justificată opțiunea de a elabora, în paralelul modelului apusean schițat de F.O. Ramirez și J. Boli, modelul răsăritean al societății naționale, sub cupola ideologică a căruia este circumscris și cazul particular românesc. Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională Configurându-se cu un retard temporal comparativ cu naționalismul liberal apusean, formula răsăriteană a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A. Helvétius, "L'éducation peut tout" "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și național" constructivist. "Eroii patriei și ai credinței vor fi modelele educației naționale" (Crainic, 1997, p. 255). Pe fondul acestei constelații de factori istorici, economici, politici și culturali ai modelului răsăritean de societate națională a prins contur instituțional și substanță ideologică sistemul de învățământ public românesc. Făcând din nou recurs la schema în trei reprize a lui M. Hroch (1985) în care se derulează mișcările naționaliste, școala devine o agenție statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la romanitatea pură, prin sinteza duală daco-romană, către paradigma substrat-strat-adstrat (daco-romano-slavism). Tendința generică reperabilă în toate aceste mutații poate fi redusă la procesul de relegare a purității originare (teza latinității absolute) pe fondul unei duble evoluții: i) una mai degrabă ideologică, dar informată empiric, ce ține de afirmarea din ce în ce mai pregnantă a factorului autohton în conștiința istorică și simțul identitar românești; ii) o altă evoluție, mai degrabă impusă de rigorile profesionale și normele metodei istorice și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Ferdinand I vor fi plasați în continuarea dinastiei naționale românești, în prelungirea marilor figuri eroice ale neamului. Concluzii: consolidarea memoriei naționale. Perioada 1918-1947 stă sub semnul "consensului naționalist". Autoritățile statale investesc masiv în infrastructura educațională în efortul de românizarea ideologică a teritoriilor alipite trunchiului reprezentat de Vechiul Regat. În acest sens, perioada interbelică cunoaște o "explozie școlară": rețeaua unităților de învățătâmânt și, corelativ, bazinul populațional prins în plasa școlară, a crescut vertiginos, după cum o arată datele statistice, la fel ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale liderului român, care a reușit să supraviețuiască destalinizării inițiate în lagărul socialist. Revoluția anticomunistă din Ungaria din 1956 a produs ecouri protestatare românești, pe care autoritățile represive le-au controlat printr-un nou val de arestări și intensificarea ofensivei ideologice. Ulterior cutremurului revoluționar ungar din 1956 ale cărui replici s-au făcut simțite și pe teritoriul românesc, autoritățile române au inițiat îndepărtarea de Moscova și de politicile anti-staliniste antrenate de Hrușciov. Disensiunile latente, acumulate gradual, care tensionau relațiile româno-ruse au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialismului va inaugura o nouă fază, sub conducerea noului său lider, Nicolae Ceaușescu. 3.4.2. Sistemul educațional Sistemul de învățământ public românesc s-a dezvoltat, începând cu așezarea pilonilor săi de susținere fixați de legea din 1864, pe traiectul ideologic al naționalismului, modelat fiind după tiparul sistemelor educaționale apusene (german, mai apoi francez). Schimbarea de regim desăvârșită în 30 decembrie 1947 avea să scoată învățământul românesc de pe liniile de-a lungul cărora a evoluat istoricește, repoziționându-l pe aliniamente sovietice. După cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o bifurcație în traseul evolutiv al educației românești. Pe plan cantitativ, în privința bazei materiale și a cadrului formal, noua lege continua reformele în sensul desăvârșirii proiectului modernizator început odată cu 1864. Pe plan calitativ însă, al conținutului informativ și al fondului ideologic, decretul 175 publicat în Monitorul Oficial din 3 august 1948 a venit în răspărul tradiției încetățenite pe durata ultimului secol. Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului din 1948 stipulează, încă din articolul I, principiul egalitar și nediscriminator al educației, caracterul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este explicit afirmată în textul de lege, Statul asumându-și misiunea "educării tineretului în spritul (sic!) democrației populare" (art. I, lit. c). Ideea este preluată și radicalizată în programa școlară de istorie pentru clasele VIII-XI din 1952, care stabilește educația ideologică a tineretului drept țelul suveran al învățământului socialist: "Cea mai importantă sarcină a școlii este educația politică și ideologică a tineretului nostru pe baza politicii Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I, lit. c). Ideea este preluată și radicalizată în programa școlară de istorie pentru clasele VIII-XI din 1952, care stabilește educația ideologică a tineretului drept țelul suveran al învățământului socialist: "Cea mai importantă sarcină a școlii este educația politică și ideologică a tineretului nostru pe baza politicii Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Române" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 4). Rupturile cu tradiția pedagogică românească vin sub forma unei serii de inovații, precum introducerea principiului manualului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și unificare întreprins de autoritățile socialiste, cât și cu tendința generală a etatizării educației prezente încă din 1925. Ținând cont și de caracterul manifest de clasă care diferenția cele două tipuri de învățământ, desființarea educației particulare apare ca o necesitate ideologică aflată în capul listei de priorități de pe agenda politică a autorităților socialiste. Centralizând controlul asupra educației prin introducerea curriculelor unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3.4.3. Concepția despre naționalitate Istoria românească, din 1848 și până după cel de-al Doilea Război Mondial, a evoluat sub semnul ideii naționale. Înrădăcinată în mișcarea revoluționară inițiată de cultura pașoptistă, doctrina naționalistă a asigurat forța de propulsie ideologică din spatele construirii statului național unitar român. Am urmărit, în capitolele anterioare, cum, pe durata secolului naționalist al istoriei românești (1848-1947), ideea națională a suferit o serie de torsiuni concepționale, toate în sensul unic al radicalizării progresive a naționalismului românesc. Astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al socialismului, a reprezentat doar un curent intelectual care a trecut fără să lase aluviuni politice concrete. Cu totul altfel au stat lucrurile în Uniunea sovietică, în care linia concesionistă recomandată de formula "național în formă, socialist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agenda politică a socialismului, antinaționalismul manifest al marxismului radical a fost diluat. Însă acceptarea ideii naționale s-a realizat doar ca o concesiune tactică, înțeleasă ca o necesitate practică în vederea atingerii idealului comunist al societății post- naționale. În formulele lor ideologice pure, naționalismul și comunismul sunt mutual exclusive, fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiind fundamentate pe principii de viziune și diviziune inerent antitetice. În practica politică însă, compromisurile nu pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
special prin impunerea principiului manualului unic, a făcut ca literatura didactică ce s-a dezvoltat atât de prolific în interbelic să fie drastic limitată numeric în perioada comunistă. Această politică educațională a însemnat uniformizarea discursului didactic prin concentrarea informațională (și ideologică) într-o unică și monolitică relatare a trecutului românesc, disponibilă însă în diferite grade de complexitate în funcție de nivelul educațional la care se făcea predarea istoriei. Cel mai detaliat și complet elaborat istoriografic în care a fost codificată viziunea socialismului revoluționar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Orânduirea comunei primitive Până în 106 e.n. Orânduirea sclavagistă Până în 476 e.n. 88 î.d.e.n. 271 e.n. Orânduirea feudală 476 1789 271 1821 Orânduirea capitalistă 1789 1917 1821 23 august 1944 Orânduirea socialistă 1917 prezent 23 august 1944 prezent Nicăieri infiltrațiile ideologice și comandamentele politice nu au fost mai evidente decât în imaginea rolleriană a trecutului. Istoria românilor este "trasă în schema" marxistă a succesiunii orânduirilor sociale. Deși nu este menționată explicit, prezentă numaidecât în filosofia marxistă a istoriei se află o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un simbol al unității naționale într-unul al unității muncitorești nu a fost încorporată în manual. Cu toate acestea, proiectul de proletarizare a zilei naționale merita menționat întrucât deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a fost efectiv extirpată de bisturiul ideologic comunist în regim de urgență. Concluzii: sovietizarea memoriei românești. Schimbarea de regim politic survenită în 1947 prin care Regatul României a fost înlocuit cu Republica Populară România nu a rămas fără ecou pe planul înțelegerii oficiale a trecutului. Cu maximum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la aplicarea unui program masiv de revoluționare culturală a societății românești în acord cu agenda doctrinară socialistă. Sistemul educațional a fost printre primele vizate, legea educației din 1948 instituind principiul manualului unic prin care Partidul și-a asigurat totalul control ideologic asupra conținutului informațional al literaturii didactice. Direcțiile prescrise de internaționalismul proletar și patriotismul socialist, cu puternicele lor accente antinaționaliste, au condus către înlocuirea ideii naționale, care până atunci a constituit coloana vertebrală a istoriei românești, cu ideea luptei de clasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adecuată ar fi aceasta: manualul lui Roller a mistificat demistificând. Continuând pe linia istoriografiei critice a interbelicului, ea însăși o prelungire a programului junimist de la sfârșitul secolului al XIX-lea, istoriografia socialistă a demistificat complet mitologia naționalistă care asigura eșafodajul ideologic al memoriei românești. "Duhul național" introdus în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise de dogmatismul cu care este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național, cât și o foarte pozitivă reputație internațională. Hipnotizați de actul de sfidare la adresa Moscovei întreprins de noul lider comunist, atât populația autohtonă, cât și observatorii externi, au sperat într-o schimbare de curs radicală a evoluției politicii românești. Relaxării ideologice (détente) i s-a pus capăt rapid în 1971, prin lansarea "mini-revoluției culturale" decretată prin "tezele din iulie" pronunțate de secretarul general la întoarcerea din turneul său asiatic. Modelul stalinist era reinstalat în politica românească. Noua turnură asiatică a comunismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a fost pusă în slujba intereselor politice și instrumentalizată ca mijloc de atingere a unor scopuri extra-educaționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școala a fost pusă în slujba intereselor politice și instrumentalizată ca mijloc de atingere a unor scopuri extra-educaționale. Diferența ține însă de intensitatea ideologizării și explicitatea cu care s-a făcut acest lucru. Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională a devenit indisociabilă de funcția ideologică a școlii. În acest sens, legea din 1978 stipulează ubicuitatea educației ideologice. Articolul 12 prevede că "prin întregul său conținut, procesul instructiv-educativ din învățămîntul de toate gradele trebuie să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]