14,132 matches
-
nouă reducere și o nouă eșalonare a despăgubirilor, după planul expertului american Young. Majoritatea populației, avidă de pace, aprobă ceea ce doar o minoritate naționalistă consideră drept abandonarea tratatului de la Versailles. De fapt, francezii își fac, despre superioritatea militară a Franței, iluzii născute din victorie. Franța exercită atunci o mare influență politică și economică în Europa centrală și balcanică. Ea este la apogeul puterii sale coloniale. Coloniile germane din Camerun și din Togo sînt teritorii sub mandat francez. După sfîrșitul Imperiului Otoman
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin adepta tezelor de "calmare" decît s-ar putea spune, pentru că o minoritate puternică dezaprobă acordurile, după cum atestă un sondaj. La 15 martie 1939, Hitler, nesocotind garanțiile date Cehoslovaciei, intră în Boemia, creînd "protectoratul Boemiei și Moraviei". Din acel moment, iluziile se risipesc și războiul pare inevitabil. Hitler își îndreaptă de acum ambițiile către Polonia, pe care Franța și Anglia o asigură că-i vor apăra independența. După ce Stalin, ținut la distanță de acordurile de la München, a semnat pactul germano-sovietic la
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
antiparlamentarismul lor, tehnocrați, oameni de afaceri, înalți funcționari care găsesc în noul regim ocazia de a duce la bun sfîrșit proiecte pînă atunci nerealizate. De aceea, prin unele dintre inițiativele sale, Vichy anunță modernizarea celei de-a IV-a Republici. Iluzia comună tuturor partizanilor regimului de la Vichy este de a considera posibile reforme de anvengură fără a ține cont de contextul internațional, în timp ce Germania ocupă o mare parte a țării. În pofida convenției de armistițiu, ea a anexat de fapt departamentele din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pur și simplu la regimul care a abdicat în același timp în care capitulau armele sale, fie să păstreze sistemul de opresiune și de delațiune care a fost construit pe dezastru, acești oameni, spun, vor face bine să renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deschid calea către o criză politică. Regimul, ce pare lovit de neputință, este la un moment gata să fie înlăturat. În cîteva fraze ale unui discurs radiodifuzat la 30 mai, de Gaulle reia situația în mînă și dizolvă Adunarea, risipind iluziile într-o revoluție și într-o schimbare de regim. Alegerile sînt cîștigate, dar succesul lor excepțional apare mai mult ca fiind al Primului Ministru, Georges Pompidou, decît al generalului de Gaulle. Acesta schimbă Primul Ministru, îl cheamă pe Maurice Couve
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jocul politic intern, este în același timp preocupat să se afirme înainte de toate în politica externă. Dacă el continuă, în ceea ce este esențial, orientărilor predecesorilor săi, dă impresia că îi lipsește fermitatea în raportuirle cu Uniunea Sovietică și că nutrește iluzii despre dialogul cu aceasta cînd îl întîlnește pe Brejnev la Varșovia, la 19 mai 1980, cîteva luni după intervenția sovietică în Afganistan. Alternanța de stînga Stînga cîștigă. Alegerile prezidențiale opun, în afară de "micii candidați" pe reprezentanții fiecăreia dintre marile formațiuni politice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
populația activă și 6% din valoarea producției naționale. În anii 60, aproape 100.000 de muncitori părăsesc pămîntul în fiecare an. De acum încolo, mai mult de trei francezi din patru trăiesc în orașe. Totuși, nu trebuie să cedăm aici iluziilor statistice. Pragul de 2000 de locuitori pentru a defini orașul, acceptabil în secolul al XIX-lea, nu mai are deloc sens astăzi. Se poate, cu Henri Mendras, estima că, la mai puțin de 20.000 de locuitori, orașele sînt orașe
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revoluționară" e aceea de a avea tăria de a ne supune realității, de a recunoaște că stadiul nostru de dezvoltare nu ne îngăduie decât anumite lucruri "europene", pe care însă (pe acele!) să le creăm în adevăr! Dar umblând cu iluzii vane, nu vom putea crea nici posibilul. Cheltuind energia cu zădărnicii - de unde energia pentru lucrurile posibile, adică serioase? ă"Viața romînească", 1925, nr. 2î EVOLUȚIA LITERARĂ ȘI STRUCTURA SOCIALĂ Într-un articol din năurmăî-rul trecut, am încercat să arăt dependența
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sol îmbibat de ură și, în genere, de mizerie morală. Moralistul nu mai crede în soluții, se mulțumește să pună doar întrebări. Autorul este din ce în ce mai solitar și din ce în ce mai puțin solidar cu timpul său, un Don Quijote care nu mai crede în iluzii, dar continuă să se bată cu morile de vânt. Reabilitează pe Narcis (o veche fantasmă), văzând în el nu un simbol al frivolității, ci al cunoașterii de sine. Altă carte publicată de P., Deșertul pentru totdeauna (2001), constituie un original
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
o dramă interioară” (interviu cu Octavian Paler), TR, 1993, 25; Romulus Diaconescu, „Privind în urma mea, mă stăpânesc sentimente contradictorii” (dialog cu Octavian Paler), R, 1993, 6-7; Grigurcu, Peisaj, I, 80-84; Tania Radu, Alungarea lui Don Quijote, LAI, 1994, 8; Ioana Pârvulescu, Iluzii și deziluzii, RL, 1994, 11; Octavian Soviany, Împotriva înțelepciunii, CNT, 1994, 13-15; Florin Sicoie, Noua poveste a lui Don Quijote, CNT, 1994, 13-15; C. Stănescu, Don Quijote și „quijotizarea” estului, ALA, 1994, 208; Ioan Moldovan, „Don Quijote în Est”, F, 1994, 4; Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
ca distribuția bunurilor să fie echitabilă, procesul de producție însuși al capitalismului trebuie schimbat, deoarece aceste generează inevitabil inegalități care polarizează societatea. Moralitatea este deci insuficientă pentru a rezolva problema economică a modernității; ea nu este decât una din multele iluzii "idealiste". Dacă un patron decide să își trateze mai echitabil muncitorii decât ceilalți, costurile sale de producție vor crește și profiturile se vor micșora. Astfel, acesta va ajunge la faliment în mod sigur. De aici rezultă, din nou, necesitatea depășirii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
voturilor contra" (pentru a nu vorbi de "contestatarii" din țările occidentale unde de ani de zile există guverne minoritare ceea ce înseamnă că respectivii contestatari reprezintă majoritatea societății), sau ca și cum cineva ar fi negat vreodată existența unor indivizi care cad pradă iluziei unui trai mai ușor, fără muncă, undeva, în vreo închipuită "țară a tuturor posibilităților"? Asemenea indivizi au fost și mai sunt, iar unii dintre ei sunt trebuie recunoscut, tocmai victime ale propagandei de instigare a emigrări desfășurate de cercurile reacționare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de învrăjbire și de dominație a popoarelor" (Pânzaru în Cazacu: 1984, 94-95; vezi și Plopeanu în Practici imperialiste...: 1982, 19-24; Roșu Hamzescu: 1988, 274-275; SR/Romania: 11 March 1977, 10). În general, "Societatea capitalistă este, în fapt, o societate a iluziilor pierdute", în care "speranțele" de prosperitate socială își relevă pe zi ce trece falaciozitatea, conchide Ion Roșu Hamzescu (1988, 272-273); urmând această optică, societatea leninismului romantic nu s-a dovedit a fi decât una a "iluziilor regăsite" doar pentru a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fapt, o societate a iluziilor pierdute", în care "speranțele" de prosperitate socială își relevă pe zi ce trece falaciozitatea, conchide Ion Roșu Hamzescu (1988, 272-273); urmând această optică, societatea leninismului romantic nu s-a dovedit a fi decât una a "iluziilor regăsite" doar pentru a fi pierdute, mult mai dureros, în scurt timp. Se poate observa că acum tonul propagandistic devine ultranaționalist, dimensiunea sa materială, leninistă (munca solidară a "poporului" pentru edificarea socialismului) nefiind însă mai pronunțată decât viziunea romantică a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
exagereze" în privința SDI (Strategic Defense Initiative), exprimându-și încrederea în posibilitatea unui compromis rezonabil. Pe același ton, chiar dacă întâlnirea dintre Gorbaciov și Reagan la Reykjavik nu avusese rezultate notabile (cum au avut, de exemplu, viitoarele contacte), Ceaușescu era înțelegător, neavând "iluzia că întâlnirea va contribui la rezolvarea fermă a complexelor probleme a vieții internaționale, inclusiv pe ce a armelor nucleare" (Maier: 6 November 1986a, 3-4). Cu ocazia Congresului XXVII al PCUS, unde Gorbaciov și-a impus decisiv planurile de restructurare profundă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
25 iunie 1971", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est, între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 835-855. Literatura și arta în societatea noastră socialistă (1972), București, Editura Politică. Mironov, Alexandru Murad (2004), "Iluzia principiului "conducerii colective". Schimbări în conducerea P.C.R., 1965-1967", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 224-235. Mironov, Alexandru-Murad (2005), "Putere și politică în România lui Nicolae Ceaușescu. Reabilitările din aprilie 1968", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2, pp. 169-190. Moraru, Constantin (2009
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
funcționează în aceleași condițiuni ca toate organizațiile de partid din toate instituțiile noastre de stat, din toate întreprinderile noastre. Deosebirea care se făcea anterior n-a fost de natură să întărească conducerea de partid, ci crea posibilitatea de a avea iluzia că aici pot fi membri de partid care pot să se sustragă conducerii de către partid. În al doilea rând, ceea ce trebuie reținut, este obligația, sarcina pe care o au organizațiile de partid din M.A.I. ca să-și desfășoare întreaga lor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ie nu avea leg? tur? nici cu trecutul, nici cu prezentul Rom�niei. Nu era deci de mirare c? era un e? ec! Improviză? iile acestea au dus la �preten? îi ne�ntemeiate�, la �un trup lipsit de suflet�, la �iluzii false�, implic�nd doar clasele superioare �ntr? un mod lipsit de sens. Pentru c? �Exist? o singur? realitate �n Rom�nia: ??ranul. Sudoarea ? i suferin? ele ?? rănilor au fost cele care au f? cut posibil? men? inerea acestei structuri artificiale pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
extraordinar de eficiență poli? ie secret? , Siguran? a, care de? inea mai mult? autoritate �n compară? ie cu orice alt? poli? ie secret? 103. Dificilă industrializare for? at? era resim? it? de mul? i studen? i de origine ?? r? neasc?. O dat? iluziile postbelice risipite, calea spre st�nga blocat? , problemele nerezolvate de? teptau totu? i un sentiment puternic, ceea ce a f? cut că radicalismul tineretului s? se �ndrepte spre dreapta. Această eră modalitatea de a?? i manifestă protestul f? r? s? devii ateu sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bu? it. Rom�nia Mare urma eventual s? fie sf�rtecat?. Iorga vedea acest moment apropiindu? se. Manifestă o animozitate deosebit? fă?? de orice manifestare de refacere a Germaniei ? i Rusiei. Deceniul acesta va trage clopotele de �ngrop? ciune pentru iluziile lui Iorga referitoare la o lume s? m?n? torist?. Chiar ? i �n literatur? , s? m?n? torismul a devenit irelevant ? i mai contestat că oric�nd. �n privin? a scrierii istoriei, p�n? acum, istoria rom�nilor era (�n Rom�nia) destul de mult ceea ce spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1933, zgomotoasă parad? cu tor? e pe sub Poartă Brandenburg anun? a Machtergreifung? ul lui Hitler. �ncepuse marea dram? a Occidentului cre? țin, iar omul care ap? ruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul s? u editorial (dup? venirea lui Hitler la putere), Măr? ul nazismului, vorbea despre naivitatea agresiv? a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era �purt? torul de cuv�nt al tuturor nemul? umirilor ? i simbolul tuturor speran? elor poporului german
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi preferat calea invers? , dar c? s?ar putea ca acest lucru s? fie la fel de benefic pentru toat? lumea 136. Cel? lalt vecin important, Polonia, figură pe lista prioritar? a intereselor manifestate de Iorga. Lui Iorga nu? i pl? ceau iluziile de grandoare ale Poloniei. El (că ? i mul? i al? îi) nutrea o antipatie profund? fă?? de ministrul de externe polonez, colonelul Beck, ? i fă?? de politică excentric? a acestuia, mai ales c? , dup? spusele lui Iorga, Beck �nu avea �ncredere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Prin urmare, Chamberlain era la fel ca ? i cei de la Geneva. Iorga �ncheia exprim�ndu?? i o intui? ie sumbr?: �Umbră triste? îi va cobor� asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, c�nd �? i va da seama de tragică inutilitate a iluziilor sale�149. Chamberlain ? i Iorga vor muri aproape �n acela? i timp. Iorga asasinat de un deta? ament terorist de legionari, iar Șir Neville Chamberlain ? i?a dat din fericire duhul cu c�teva zile �nainte că oră? ul Birmingham, pe care familia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mussolini, constituie preocuparea central? a celor de la Washington, iar cei care ? antajeaz? cu r? zboiul ar trebui s? ? în? seama de opinia public? american? �. Iar �Italia reprezint? ast? zi un imperialism f? r? limite�. Avem deci de? a face cu iluziile lui Iorga. Mussolini este b? iatul cel bun, iar Hitler b? iatul cel r? u, reprezentantul p? g�nismului lui Nietzsche. Dar (dup? p? rerea lui Iorga) Hitler nu poate face nimic dac? Mussolini se opune. �Nu simte oare Mussolini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
simte oare Mussolini c? este de datoria lui s? spun? nu? �85. Atunci c�nd Hitler a intrat �n Praga, Iorga s? a sim? it distrus. Unitatea na? ional? devenea obligatorie pe m? sur? ce totul se n? ruia �n jur. Toate iluziile legate de Wilson sau Bene? , de Liga Na? iunilor sau de Titulescu trebuiau s? dispar?. Singura care conta era for? a. Ungaria a cerut protectoratul asupra Ruteniei, ca ? i cum aceasta ar fi fost Siria sau Palestina 86. A urmat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]