14,117 matches
-
fora în mine, neliniștitor, adânc. Atunci eram cuprins de magia Tarkovski. Am înțeles înăuntrul meu că tema era împlinită, desăvârșită exemplar în capodopera Andrei Rubliov. Veneam prea târziu, mult prea târziu... ca de atâtea multe ori în România. Umanul-suport al imaginației m-a obligat să continui. Ceea ce am filmat în toamna lui 2013 era a cincea varianta a scenariului, un traseu nou, care nu clarifică, nu predică nimic... pătrunde în plasma densității... Călătoria unei obsesii temă ce ființează în nervurile mitului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vine timpul grotesc și ucigător al cenzurii ideologice, timpul dictaturii ucigaș al gândirii și artei. Simultaneitatea timpurilor este întregită de tragi-comic, de hilar, de... Poate nu întâmplător motto-urile ce au însoțit versiunile scenariului vorbesc despre etape, neliniști:... Realitatea este imaginația privirii la început în Ziditorul, Taină e tot ceea ce se vede în Zidirea, până la anvergura unui citat din Borges, Într-o zi a omului sunt toate zilele timpului, în ANA. Partidul Celor Dezamăgiți din România (P.C.D.R.) cel mai nou și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unui sentiment cât mai profund și mai extins de teamă pentru atingerea unui scop, a cărui finalitate nu este întotdeauna clară și a cărui realizare poate fi imediată sau doar în viitor. Terorismul este legat de anumite revendicări care, în imaginația autorilor săi, nu ar avea nici o șansă de realizare dacă nu sunt însoțite de amenințări, șantaj sau alte acte violente menite să arate determinarea lor. Efectul psihologic al acestor acte este cu atât mai mare, cu cât amenințarea sau violența
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și să surprind din manifestări aparent banale conținutul și sensul celor stabilite departe de ochii publicului. Mă uimea câte oportunități, unele majore, erau pierdute de diplomație. Eram intrigat să văd câtă miopie, îngustime de vederi, lipsă de orizont și de imaginație se etalau în câmpul diplomatic, cât de puțin se învăța din trecut, cât de adânci erau, de multe ori, discrepanțele dintre realități și percepții în actul diplomatic. Mă revolta nonșalanța, cinismul cu care mari protagoniști ai politicii mondiale își disimulau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care i-a hr]nit cu devotament și f]r] vreo ezitare aparent], în momentul când stolul migreaz] (Darwin, 1859, pp. 84, 91). Conform lui Darwin, cineva binecuvântat sau blestemat s] aib] o memorie de mai lung] durat] și o imaginație mai activ] nu ar putea face acest lucru f]r] a suferi un conflict interior dureros. Și iat] o diferenț] mai interesant] între cele dou] motive avute în vedere. Un impuls care este violent, dar temporar - în acest caz, migrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre Hobbes, Locke și Rousseau. O justificare contemporan] cu privire la acest subiect este oferit] de filosoful american John Rawls în cartea sa A Theory of Justice [O teorie a drept]ții]. Teoria lui Rawls se bazeaz] pe un exercițiu de imaginație în care oameni („antreprenori raționali”) ținuți de un „v]l al ignorantei” departe de cunoașterea locului lor specific în viat] (bog]ție, statut social, abilit]ți etc.) reflecteaz] asupra regulilor unei vieți sociale pe care le-ar redacta dinainte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conceptul pentru explicarea c]ruia este construit]. B) (Aceast] teorie este sugerat] de scrierile lui G.E.M. Anscombe, chiar dac] nu sunt sigur dac] ea ar fi de acord cu aceast] interpretare. Sabina Lovibond, Realism and Imagination în Ethics [Realism și Imaginație în Etic]] are o asemenea opinie.) S] presupunem c] am comandat niște cartofi și vânz]torul mi i-a trimis odat] cu factura. Deci, îi datorez bani vânz]torului. Acum, pentru ce anume îi sunt dator vânz]torului? (i) Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între această și dezvoltarea psihologic]. Mai precis, el consider] c], în ceea ce privește deprinderile cognitive, dezvoltarea moral] vine ca rezultat al dezvolt]rii psihologice. Deprinderile cognitive de refer], printre altele, la deprinderile de raționament caracteristice gândirii logice și abstracte, la capacitatea de imaginație, si la abilitatea de a se lansa în categorii conceptuale semnificative - animalele și nisipul într] în categorii morale diferite; r]nirea pur și simplu a unei persoane, lucru care poate fi f]cut din greșeal] și f]r] neglijent], difer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mecanismele de identificare și evaluare a intuițiilor noastre morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei este printre cele mai radicale idei ale sale. Ideea marxist] a unei mișc]ri sociale revoluționare și a unei noi ordini sociale care ar aboli morală dorea s] șocheze, s] însp]imânte și s] provoace publicul pentrua testa limitele imaginației acestuia. Poate este de înțeles c] aceia care sunt de acord cu critică marxist] a capitalismului consider] aceast] idee inutil], aproape neinteligibil], jenant] și cred c] singură interpretare viabil] a ideilor lui Marx este cea care poate fi reg]sit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un instrument al elitelor"; "este ereditară, se regăsește în genele noastre"; "este o chestiune de pură cogniție"; "este o problemă de emoții și sentimente"; "este o categorie pe care ceilalți o creează"; "este o credință profund subiectivă, există numai în imaginația noastră". Principalele axe în jurul cărora gravitează aproape orice dezbatere asupra identității sunt: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv individual, afectivitate cogniție, intern extern. "Programați" în a susține și justifica ontologii, mulți sunt atât de atașați de principiul diviziunii, categorizării, clasificării, încât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de comunitate ca o consecință a acțiunii elitelor. Înseamnă manipularea unor trăsături culturale selective, precum și un efort de a aduce congruență între o mulțime de simboluri. Mai recent, accentul este mutat din ce în ce mai mult pe ideile de definire categorială, negociere, multiplicitate, imaginație, fluiditate. Pentru Jenkins, orice tip de identitate este o identitate socială. Într-o minimă accepțiune, aceasta se referă la "modurile / felurile în care indivizii și colectivitățile se disting în relațiile sociale de alți indivizi și alte colectivități. E un mod
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
4). Cu alte cuvinte, Hobsbawm atrage atenția asupra "irealului" perenității unor elemente centrale în identificările colective. Pe aceeași linie se înscrie și Anderson (1983) când vorbește de comunități imaginate, produs al manipulării elitelor politice, deci de identitate ca produs al imaginației. Hall (1990) vine în întâmpinarea acestei idei atunci când prezintă și recunoaște două feluri diferite de gândi identitatea culturală. Primul reflectă poziția conform căreia o comunitate își descoperă unicitatea în trecutul unei istorii și culturi comune. Cel de-al doilea reflectă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
jos în sus, prin normare sau acțiune individuală și comună; prin definire externă și internă pe baza unor criterii "obiective" sau "subiective" și prin negocierea acestor definiri; prin procese de convergență a credințelor; prin acțiune politică; prin invenție, imaginare și imaginație ș.a. Principalele dimensiuni înglobante, la care se face referire într-o formă sau alta în studiul său sunt: culturală în sens de conținut sau de elementele culturale: limbă, obiceiuri, simboluri, mituri, memorii comune ș.a. -, reprezentațională în sens de "granițe", de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Indicele este tot de tip aditiv, itemii care se referă la suportul pentru autoritate și anume hărnicie, cumpătare, credință și obediență, sunt adunați, iar cei care se referă la suportul pentru autonomie, și anume independență, sentiment de responsabilitate, perseverență și imaginație, au fost scăzuți. Celelalte valori incluse în analiză acceptarea unor modele alternative de familie, (in)egalitatea de gen, echitate, acceptarea / neacceptarea modelului de societate egalitară sunt bazate pe răspunsurile la câte o singură întrebare (vezi Anexa III). 6.2.4
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în care se roagă, meditează Cât de justificată este... homosexualitatea / prostituția / avortul / divorțul / eutanasia Nu acceptă că vecini... dependenți de droguri / homosexuali / alcoolici Alege cele mai importante "lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă": independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea (economisirea de bani); credința religioasă; supunerea Acord / dezacord cu o femeie care dorește să aibă un copil pe care să îl crească singură Acord / dezacord cu bărbații care ar trebui să aibă în mai mare măsură dreptul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
66 % 34 % 4. AUTORITATE Persoanele investigate au fost rugate să specifice care sunt cele mai importante lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă. Puteau fi alese maxim cinci lucruri dintr-o listă ce includea: independența; sentimentul de responsabilitate; imaginația; perseverența; hărnicia; cumpătarea/economisirea de bani; credința religioasă; supunerea. Fiecare respondent a primit câte un punct pentru alegerea fiecăreia dintre ultimele patru atribute (cele nesubliniate) și câte un punct în minus pentru alegerea fiecăreia dintre primele patru atribute (cele subliniate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
table 2004 04 21/ en/index.html). 14 Eșantion reprezentativ alcătuit din 742 de studenți ai Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. 15 Conștiința oamenilor le determină existența socială versus realitatea socială determină conștiința. 16 Fanta are la origine cuvântul german Fantasie, adică imaginație. 17 Sistemul de referință aici e statutul de economie de piață funcțională și eligibilitatea accederii în Uniunea Europeană. 18 Partidele tradiționale pentru România, precum PNL, PNȚ, PC ș.a., fiind dizolvate sau scoase în afara legii cel târziu în 1948. 19 Frontul Salvării
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
interesant este tocmai faptul că, deși autorul profită de calitățile expresive ale pictorului și ale scriitorului, în această carte el face, de fapt, cu totul altceva. Aici, nu mai transfigurează, nu mai alunecă în fantastic, nu mai supune lumea metamorfozelor imaginației sale, ci pur și simplu observă. Observă și relatează. Observă și relatează cam tot ce s-a întîmplat important în lume, în țară și în urbe din 1990 încoace. Cu doar o sincopă în 1991-1992. Desigur, relatează într-un stil
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă aici, cîndva, vreun nunțiu apostolic? ce fel de urechi aveau pereții? Sigur, toate astea sînt cunoscute de cineva, sînt cunoscute de mulți, dar pentru mine ieșirea, acum, din lanul de porumb și impactul năucitor cu orgoliosul gotic îmi biciuie imaginația și-mi răvășește obișnuințele. Ce-mi pot dori mai mult? Intru. Interiorul navei este și el covîrșitor. Ogivele strivesc sau înalță. Depinde în ce stare ți se află sufletul. Femeile satului sînt aici. Îmbrobodite. Cine-a făcut biserica? Noi, femeile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în decembrie, această searbădă estetică! Nu spun că n-ar fi trebuit să ne așteptăm la instalarea altei estetici una spontană și necontrolată, în locul celei dirijate -, dar parcă cele ce s-au petrecut și se petrec în stradă ne depășesc imaginația. Am fost și rămîn un ins al străzii, cu apetit special pentru forfota policromă și nearticulată a trotuarelor, continuu să perseverez în ignobila înclinație, ies mereu în stradă, să văd ce se mai întîmplă, ce nu se mai întîmplă, intru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mereu în stradă, să văd ce se mai întîmplă, ce nu se mai întîmplă, intru în furnicar, mai mult pentru plăcerea ochiului decît a urechii (plăcere rezervată, oarecum, profesioniștilor), mă bag între bișnițari, încerc să pricep fenomenul, îmi recunosc limitele imaginației și, din cînd în cînd, risc sinteze. Unele, sper, aproape inspirate, altele, jalnice în incapacitatea lor de a înțelege esențe. O sinteză, cred, aproape inspirată: în toamnă, urmăream zilnic, la apusul soarelui, într-un impasse din St. Dominique, randevuul a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mimarea nebuniei. Percepută, de altfel, ca atare. Plăcînd, captivînd. Dar Van Gogh? Dar Dali? Dacă Van Gogh e marcat maladiv, aceasta cabrîndu-i, violent, pictura (contorsiunile care antrenează elementele peisajului), Dali își joacă (sau, poate, nu) nebunia, complăcîndu-se în splendorile unei imaginații debordante, cu soluții dintre cele mai abrupte, mai vexante. Splendorile nebuniei jubilante! De o plasticitate histrionică sînt scenele povestite de Cioran (în filmul lui Liiceanu), cu "deranjații" din satul natal, fie ei alunecați bine spre nebunie, fie doar ușor ciupiți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care să păcălească vigilența comisarilor poporului. Într-o cu totul altă culoare se așeza, acum cîteva după-amiezi, în preajma unor pubele, întrebarea cvasiidentică formulată de alt pictor care, prin imaginația lui abracadabrantă, se autoizolase demult, se îndepărtase total de dinamica cetății în materie de artă. Ascultînd, oarecum amuzat de simetria formulării, întrebarea fantastului căutător de noutăți plastice prin reziduurile vieții exprima și ea o derută persistentă, iată, și după aproape
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a vedetei, să concedem că: și zîmbetul vag nătîng, și dantura precară, și buzele provocator vulgare, și mersul needucat, și mîinile nerasate, și coafura de mahala, ei bine, tocmai aceste "carențe" au făcut din B.B. mitul care ne-a înfierbîntat imaginația acum patruzeci de ani. Iar dacă Marilyn Monroe, pandantul american al franțuzoaicei, nu s-a bucurat decît de eternizarea capului ei dumnezeiesc și a bustului ei diavolesc doar într-o serigrafie oarecare, B.B. a fost, și aici, mai norocoasă, un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]