15,766 matches
-
dar care a dus mai târziu la un sfârșit brusc, și pentru unii suspect, al doctoru lui, pe la patruzeci de ani abia, apoi la ruina labora torului și la scufundarea În viții și În ticăloșii de tot felul a veselei moș tenitoare, Întoarsă acum la vechea ei matcă prin răsfățul bunei stări, al „nesuferitei bunăstări“, cum avea să spună Lenin. Cine dintre noi, colaboratorii și prietenii devotați ai doctorului, puteam bănui că această femeie cu aparențe de gravă și severă stareță
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Naționale, cu indicația pre cisă că cisterna servește pentru transportul țuicii și altor bău turi spirtoase, atât de dragi poporului român. Asta zic și eu progres, civilizație și cultură, mi-am spus În sinea mea, gândind cu melancolie la strămoșul moș Ghiță Beldie, cu butoiașul lui de țuică, În căruța cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroeștii Argeșului și până la București, de Târ gul Moșilor [și] semnalând Întâmplarea cu cisterna În revista Ideea Europeană, unde, sub semnătura „Omul ieșit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
civilizație și cultură, mi-am spus În sinea mea, gândind cu melancolie la strămoșul moș Ghiță Beldie, cu butoiașul lui de țuică, În căruța cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroeștii Argeșului și până la București, de Târ gul Moșilor [și] semnalând Întâmplarea cu cisterna În revista Ideea Europeană, unde, sub semnătura „Omul ieșit din pădure“, inventasem o rubrică intitulată „Aplauze și Fluierături“, cu relevarea paralelă - și uneori de-a-ndoaselea - a unor fapte și aspecte mai mărunte, dar caracteristice și vred
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lume a cârciumarului din soiul cel bun și cu frica lui Dumnezeu al [a]celora de odinioară a pus capăt vadului lor, Întemeiat cu cinste și cu simplitatea omului de geniu, cum fură tata Pascale de pe Romană, Gherghiceanu de pe Calea Moșilor și Niculae Mircea de la Carul cu bere, care se vor fi Întors cu fața pe partea cea laltă În groapa lor dacă ar fi văzut pe urmași servind sifon, pră jituri și cafele acolo [unde], pe lângă vinul sau berea lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În fiecare an; eu simțindu-mă, ce să vă spun, tare bine Într-o ase menea lume de excese temperamentale, În care-mi plăcea să mă ames tec ca să mă dezintoxichez de ultimele mele rămășițe intelectualiste, dând mâna În târgul Moșilor, aci aproape, cu Ion Pipa, „ucigașul cârciumarilor“, petrecându-mi pe după gât șarpele boa În menajerii, Întrecându-mă la „darea la țintă“ sau la „Încercarea puterii“ și suindu-mă cu picioarele pe decolteul cât masa al femeii uriașe de 150 de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
oricui și cu o producție uniformă, tristă și deprimantă, cum sunt „partidele fine“ progra mate de cinq à sept, cu bideul și apa caldă pregătite dinainte pentru clătitul gurii și al celorlalte organe anexe. Am văzut pe unul În târgul Moșilor tatuat peste tot, iar din jos de buric scris: Venez, mademoiselle, venez au robinet d’amour. și cunosc atâta lume, bărbați și femei, care ar putea scrie la fel sub buricul lor, fiindcă ignorează (și nu din pricină că le lipsesc inteligența
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
abil și stăpân pe reflexele sale la volan. CU AUTOMOBILUL ESTE ADEVĂRAT CĂ PLECI, CĂ SOSEȘTI (când sosești) - dar nu călătorești. În acest sens, am călătorit În viața mea o singură dată sau de două ori: În copilărie, cu bunicul, moș Ghiță Beldie, și cu carul lui cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroești la Pitești, ațipind cu ochii la stele și ascultând, la popasuri și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la fel ca și solnițele mele cu figurații de perechi Îmbrățișate la horă - sunt toate dibăcite prin târgurile, câte au mai rămas astăzi prin țară, de Sân-Pietru, de Drăgaica, de Sf. Ilie și de Sf. Mărie, sau chiar prin Târgul Moșilor, desființat de un blestemat de primar al Bucu reștilor poreclit de lume „Clipici“ - ca scăpate, te miri cum, de urgia industrializării și comercializării ceramicii noastre, dirijată astăzi de fabricanții din Turda și de olarii depravați din Pucheni. Numai În satul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mulți copii, dintre care unul pe nume Ghiță. Ghiță N. Beldie (1812?-6 decembrie 1902, Stroești) s-a căsătorit cu Ioana (Joița) T. Ceaușescu și Împreună au avut șapte copii: Ion, Gheorghe, ștefan, Dina, Anica, Zamfir și Dumitru. Urmașii lui moș Ghiță Beldie constituie azi una din marile familii ale satului Stroești și s-au răspândit În toată lumea; unii au rămas În sat să ducă mai departe legenda, iar alții au migrat pe alte meleaguri spre a-și câștiga pâinea. ștefan
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nepotul lui Zamfir Gh. Beldie, s-a căsătorit În orașul Laval din Canada, de unde a corespondat cu rudele sale din sat până la deces. Nu vom urmări În detaliu genealogia acestui neam, nefiind aici locul pentru aceasta. Cert este un lucru: moș Ghiță Beldie a fost o personalitate puternică, recunoscută ca atare de toți. Fotografiile care i-au reținut chipul ni-l Înfățișează În costumul său de muntean, Într-o maiestuoasă și definitorie ținută; om al adevărurilor rostite necruțător, care știe să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ni-l Înfățișează În costumul său de muntean, Într-o maiestuoasă și definitorie ținută; om al adevărurilor rostite necruțător, care știe să lupte cu adversi tățile și să biruie spunând cuvinte de duh sau pline de har și de Înțelepciune, moș Ghiță Beldie și-a fascinat nepoții. Unul dintre copiii săi, Dumitru, s-a născut la 18 octombrie 1858 și din cauza sărăciei a plecat În lume, la București, să-și caute norocul. Numele de Beldie nu a plăcut celor de la oraș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și D.V. Țoni, ministrul Învățământului și președintele Asociației Învățătorilor din România. Burlacul D.V. Țoni a ajuns și la Stroești, ca și Emanoil Bucuța. Fiecare stroeștean care l-a cunoscut pe Costică Beldie Își deapănă bucuros amintirile. Mulți vorbesc admirativ despre moș Ghiță Beldie și despre fiul său, ștefan. Unii dintre stroeșteni susțin că pandurul Pietreanu era chiar acest Nicolae Beldie, tatăl lui Ghiță Beldie. El s-ar fi adă postit la Mălureni la unul, Cioran, simpatizant de-al lui Tudor Vladimirescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-se dor de ai lui, a Încălecat și s-a dus la ei. și-a luat nevasta și copilul și, nemaiputând sta acolo din cauza autorităților care-l urmăreau, s-a Întors și s-a stabilit la Stroești. Acel copil este moș Ghiță Beldie de mai târziu. Dumitru Gh. Georgescu din București Îi trimitea tatălui său, lui moș Ghiță N. Beldie din Stroești, cafea boabe și alte deli catese. Bătrânul stroeștean o pisa și-și făcea cafea Într-o oală de pământ
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nevasta și copilul și, nemaiputând sta acolo din cauza autorităților care-l urmăreau, s-a Întors și s-a stabilit la Stroești. Acel copil este moș Ghiță Beldie de mai târziu. Dumitru Gh. Georgescu din București Îi trimitea tatălui său, lui moș Ghiță N. Beldie din Stroești, cafea boabe și alte deli catese. Bătrânul stroeștean o pisa și-și făcea cafea Într-o oală de pământ. El bea cafea cu oala. Tot despre el se spune că pisa ardei Într-o strachină
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În schimb, ca în atâtea rânduri, îl privesc pe condor și după felul cum se exteriorizează (el e mereu o carte deschisă, fără secrete) ghicesc îndată că e vorba de ceva special: Truman arată de parcă pentru mine ar fi sosit Moș Crăciun. Înainte de a vedea ce vor ei, nu izbutesc să mă abțin și comentez față de Lazarus visul acesta teribil din care tocmai am ieșit. Sunt convins că îngerul are cunoștință de conținutul visului meu, așa că intru direct în subiect: -Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de mintoși, încât nimic nu mai vine înaintea inteligenței. În lumile paupere, bătrânețea e mereu urâtă. Săracii par murdari și când sunt curați. La prima mea ieșire într-o țară bogată, în Olanda, am sesizat imediat o absență. Nu vedeam moși și babe. Femei și bărbați în etate da, însă nu moși și babe ca la noi. Nu vedeam nici un om despre care să pot spune: „Bietul de el, e terminat!“. Întâlneam rar cerșetori, dar nici la ei nu mă interesa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
paupere, bătrânețea e mereu urâtă. Săracii par murdari și când sunt curați. La prima mea ieșire într-o țară bogată, în Olanda, am sesizat imediat o absență. Nu vedeam moși și babe. Femei și bărbați în etate da, însă nu moși și babe ca la noi. Nu vedeam nici un om despre care să pot spune: „Bietul de el, e terminat!“. Întâlneam rar cerșetori, dar nici la ei nu mă interesa anii, ci faptul că erau puțini. Un tânăr drogat care cerșea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în Italia și mai ales de ce, baritonul pensionar D. s-a întâlnit la chioșcul de ziare cu securistul Operei, aflat și el la pensie. „Auzi, măi, tovarășe Marin -l-a întrebat artistul pe fostul ofițer -, ia zi-mi așa, ca de la moș la moș, de ce nu mi-ați dat, mă atunci viza? Știi la ce mă refer, nu?“ Cum să fi zis Marin că nu știa, când era să iasă un scandal monstru la CC? Baritonul nu era un solist oarecare, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și mai ales de ce, baritonul pensionar D. s-a întâlnit la chioșcul de ziare cu securistul Operei, aflat și el la pensie. „Auzi, măi, tovarășe Marin -l-a întrebat artistul pe fostul ofițer -, ia zi-mi așa, ca de la moș la moș, de ce nu mi-ați dat, mă atunci viza? Știi la ce mă refer, nu?“ Cum să fi zis Marin că nu știa, când era să iasă un scandal monstru la CC? Baritonul nu era un solist oarecare, iar în Comitetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
i-a zis bâlbâind ușor domnul Arvinte doctorului, care, deși se știe ce urât scriu doctorii și cum pocesc cuvintele, a înțeles, Dumnezeu știe de ce, „scrumbii“. Drept pentru care a zis: „Lăsați-o mai moale cu scrumbiile, că-s grase“. Moși și babe Ne place sau nu, moși și babe găsim numai în partea noastră de lume. Încolo, spre vest, vedem doar domni și doamne în etate, domni și doamne de vârsta a treia, persoane respectabile, cetățeni ajunși la senectute... Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
doctorului, care, deși se știe ce urât scriu doctorii și cum pocesc cuvintele, a înțeles, Dumnezeu știe de ce, „scrumbii“. Drept pentru care a zis: „Lăsați-o mai moale cu scrumbiile, că-s grase“. Moși și babe Ne place sau nu, moși și babe găsim numai în partea noastră de lume. Încolo, spre vest, vedem doar domni și doamne în etate, domni și doamne de vârsta a treia, persoane respectabile, cetățeni ajunși la senectute... Un moș de la noi îi cere unei farmaciste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și babe Ne place sau nu, moși și babe găsim numai în partea noastră de lume. Încolo, spre vest, vedem doar domni și doamne în etate, domni și doamne de vârsta a treia, persoane respectabile, cetățeni ajunși la senectute... Un moș de la noi îi cere unei farmaciste buline. Farmacista vrea să vadă rețeta, dar moșul fie că n-aude, fie că se preface că-i surd. Ridică vocea, de parcă femeia e tare de ureche: „Buline, buline de piept“. Pe ușa din spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de lume. Încolo, spre vest, vedem doar domni și doamne în etate, domni și doamne de vârsta a treia, persoane respectabile, cetățeni ajunși la senectute... Un moș de la noi îi cere unei farmaciste buline. Farmacista vrea să vadă rețeta, dar moșul fie că n-aude, fie că se preface că-i surd. Ridică vocea, de parcă femeia e tare de ureche: „Buline, buline de piept“. Pe ușa din spatele tejghelei apare încă o farmacistă, în timp ce pe ușa de la stradă intră o babă. Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-i surd. Ridică vocea, de parcă femeia e tare de ureche: „Buline, buline de piept“. Pe ușa din spatele tejghelei apare încă o farmacistă, în timp ce pe ușa de la stradă intră o babă. Între cei doi bătrâni sunt câteva deosebiri de condiție. Cândva, moșul a fost un domn. Costumul e ponosit rău, nici pantofii nu-s noi, însă poartă cravată, prinsă cu un ac de argint. Baba s-ar zice că n-a fost niciodată tânără. Unele femei din cartier o duc așa, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu un ac de argint. Baba s-ar zice că n-a fost niciodată tânără. Unele femei din cartier o duc așa, fără vârstă, de îndată ce încep să curgă copiii. Și se trezesc deodată babe. Cum farmacistele încă așteaptă rețeta de la moș, baba se simte datoare să-l ajute: „Să-i dați, săracu’, buline din alea roz, mititele“. Moșul aprobă, fapt ce înseamnă că aude dintr-o parte. Sau doar ce-i convine. „Tataie - îl ia nițel la rost farmacista mai tânără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]