14,422 matches
-
să facă aceasta cât mai curând posibil și să trăiască în pace cu vecinii lor și se impune plata unor despăgubiri cu titlu de compensație pentru bunurile celor care decid să nu revină la locuințele lor și pentru orice bun pierdut sau deteriorat atunci când, în temeiul principiilor de drept internațional sau al echitații, această pierdere sau această deteriorare trebuie reparata de guvernele sau de autoritățile responsabile".876 Referindu-ne la ajutorul internațional al OEP, și în general cel destinat poporului palestinian
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a spus Faulques. Rece, obiectivă. Perfectă. O văzuse de multe ori, dar tot Îi mai plăceau liniile geometrice invizibile - ori vizibile pentru un observator atent - care o susțineau, ca o țesătură impecabilă din cânepă: prim-planul cu soldatul epuizat, privirea pierdută, ce părea să fie una dintre liniile șoselei care nu ducea niciunde, zidurile aproape poliedrice ale casei ruinate, Împestrițată cu ciupiturile de vărsat ale șrapnelelor, fumul incendiului din depărtare, vertical precum o coloană neagră barocă, fără nici un suflu de aer
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o aștepta peste trei zile pe șoseaua ce ducea la Borovo Naselje. Urcând pe costișa care Îi lăsa descoperiți, când liniile curbe deveniseră tangente cu dreptele ostile și deasupra capetelor lor trecuse la limita Îndemânii lor șuierul a două gloanțe pierdute, Faulques o văzuse oprindu-se, ușor adusă de spate, privind jur-Împrejur cu prudența unui vânător În apropierea prăzii, chiar Înainte de a se Întoarce spre el, zâmbind cu o gingășie feroce, ușor distrată și parcă absentă, cu nările dilatate și ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
istoria? a Întrebat firesc. - Teribilă. - Nu chiar așa - croatul s-a schimonosit, obiectiv. Firește că-i teribilă. Dar mai sunt și altele. Unele-s chiar mai rele. Istorii care se completează unele pe altele. A tăcut o clipă, cu ochii pierduți În adâncurile frescei vaste care le dădea ocol. — Unele pe altele, a repetat apoi, gânditor. Și vorbesc, a adăugat, despre familii Întregi exterminate, fii uciși În fața părinților, frați obligați să se tortureze unii pe alții, pentru ca unul din ei să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
paria de pe pământ, fabricate În mii de unități, cu mațele În vânt pe picioarele mele băgate În blugi foarte scumpi. Acest ready-made i-ar fi Înnebunit pe suprarealiști. Nu crezi, Faulques? Mă Întreb ce nume i-ar fi pus. Șansa pierdută? Funeraliile lui Marx? Arma asta au e o armă? Când războiul se duce, poezia se Întoarce? Tocmai mi s-a năzărit că semnătura domnului Kalașnikov e tot atât de valoroasă ca a domnului Mutt. Ori și mai și. La urma urmelor, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
tăcut o vreme. - Infamă condiție descrii, a murmurat În fine. - Exact. - Folosești bine vorbele. - Nici dumneata nu te descurci prea rău. Markovic a luat sacoșa cu beri, s-a ridicat și a Încuviințat din nou. Privea marea, gânditor. - Infamie, cuie pierdute, neglijențe, simetrii și hazarduri. Vorbim toată vremea despre același lucru, nu-i așa? - Despre ce să vorbim, dacă nu despre ele? - Despre brice rupte și poze care ucid. Și despre ele, a răspuns pictorul de război, rămânând cu ochii pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
al bătrâneții. Erou dintr-o saga nordică, fascinat de spiritul germanic și de severa lui geometrie, el extinde sentimentul sfârșitului individual la nivelul unei Întregi culturi și al unei Întregi civilizații. N-are importanță cum, știu că viața mea e pierdută. Literatura franceză e sfârșită, la fel ca și Întreaga literatură În general În lume, ca toată arta și toată creația. Umanitatea e bătrână și se grăbește să-și pregătească sfârșitul Într-un furnicar sau Într-un stup. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
identificabil - autoportretul. Mitul oglinzii guvernează În mod autoritar toate Încercările autoportretului de a-și depăși condiția de simplă reflectare a unei existențe care simte nevoia să se comunice. Autoportretul e „un mimesis fără iluzie”21, o reîntoarcere spre spațiul adamic, pierdut, spre o matrice demult părăsită. Întreaga artă a scriitorului va consta, așadar, din umplerea unui gol, din crearea senzației că miracolul existenței primare, ideale și fantasmatice poate fi recuperat. Că, mai mult, el poate fi echivalat, pe anumite porțiuni, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
recriminări profilactice Își găsesc În jurnalul intim - adevărată canapea a psihanalistului avant la lettre - locul ideal de desfășurare. Cu atât mai mult cu cât perceperea lor, declanșarea se produc În afara câmpului de bătălie. Jurnalul intim reface, În scris, chiar bătăliile pierdute, pregătind variante de interpretare ale evenimentelor care deja formează istoria. Istoria unui eu, a unei vieți, a unei pasiuni. Pe lângă acestea, ca orice discurs biografic, jurnalul intim are o funcție etică. O funcție lămuritoare. El nu „povestește” doar pentru plăcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
uman interacționează cu mediul, prin mișcare; organismul uman își poate manifesta aptitudinile și capacitățile, prin mișcare; organismul uman își poate apăra integritatea biologice, sănătatea, prin mișcare; organismul uman își poate restabili homeostazia, prin mișcare, atunci când aceasta a fost afectată, diminuată, pierdută parțial. Neavând ca scop o abordare aprofundată a conceptului, evidențiem doar faptul că aplicațiile kinesiologiei în interesul omului includ aspectele de: biomecanică a gesturilor / actelor de mișcare (postură, locomoție, poziții statice și dinamice, aplicații ale legilor fizicii și mecanicii asupra
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
limite optime și chiar la creșterea valorilor componentelor fizice, mintale, intelectuale, sociale și spirituale ale omului. Argumentăm prin evidențierea câtorva beneficii, dintre cele mai cunoscute, prin care mișcarea corporală stimulează menținerea sănătății sau redobândirea acesteia (atunci când ea a fost parțial pierdută): din punct de vedere biologic, literatura din domenii interdisciplinare evidențiază faptul că mișcarea constantă a corpului și segmentelor sale presupune un ansamblu de acte, acțiuni, activități și procese ale căror efecte fiziologice, neurofiziologice, anatomice și biochimice sunt foarte bine delimitate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sale). Ulterior, datorită dezvoltării societății și a cercetării științifice, datorită descoperirilor și a dorinței omului de a se cunoaște mai bine pe sine, alergarea a devenit un mijloc de întreținere corporală, uneori chiar un mijloc terapeutic utilizat pentru redobândirea sănătății pierdute (în cazul anumitor afecțiuni). Astăzi, alergarea este unul dintre cele mai utilizate deprinderi motrice de bază ale omului, fiind folosită atât cu scop profilactic, cât și cu scop terapeutic. Alergarea, ca și exercițiu cardiovascular, permite unei persoane să ardă, conform
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
nivelul indicelui de celulită și aplică tot felul de materiale (plastic, materiale sintetice, 3-4 rânduri de haine vara, folie de aluminiu etc.) pe sub echipamentul standard, în speranța că își vor atinge obiectivul: o siluetă de invidiat sau silueta de mult pierdută. Aceste persoane sunt din rândul celor care, fie nu sunt informate corect asupra reacțiilor fiziologice ale organismului, fie apelează la sfaturile unor așa-ziși „instructori de fitness” / „personal trainer”, insuficient pregătiți profesional și chiar lipsiți de unele scrupule, când se
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Muntele viu (1998). Alte personaje, ca preotul Matei Zarna, maestrul Isac Luria, Sorin Fieraru, Leon Templea, Horațiu Ionescu, studenta Camelia, Horia Cantacuzino ș.a., traversează cruciale experiențe transpersonale. Toți sunt niște vizionari, apărători ai spiritului, iar revelațiile lor vizează refacerea unității pierdute a individului și a lumii, recuperarea arhetipalului, a originarului. În Domnul clipei, contemplând un șir imens de crucificați, Sorin Fieraru are viziunea unei uniuni mistice, iar savantul Luria - în fond un mag și maestru spiritual, a cărui „sectă” e învestită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
textul cu comentarii de o remarcabilă valoare, prin densitatea și erudiția informației, acuratețea și, adesea, poezia interpretării. Traducerea sa constituie un moment important în cultura română, deopotrivă laică și religioasă, prin prospețimea și naturalețea limbii și prin restituirea unor sensuri pierdute ori răstălmăcite în traducerile anterioare. SCRIERI: Miorița, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi, București, 1966; ed. pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1999; Meșterul Manole, București, 1968; Du-te vreme, vino vreme!, București, 1969; Păhărelul cu nectar, București, 1969; Geneze, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
primejdie" [1996:157]. Cum ar fi realizat divinitatea maturizarea edenică a ființei umane, pentru ca aceasta să se bucure de contemplația stăpînitoare a lumii, nu o știm și nu o vom ști niciodată. O istorie care nu s-a desfășurat este pierdută pentru vecie. Aceasta este rațiunea pentru care putem considera că toate încercările hermeneutice mai sus menționate, nevenind cu preponderență din spațiul intuitiv ale credinței, ci aparținînd prin forța lucrurilor creaturii care își propune cel mult să gîndească, nu sînt altceva
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se va oferi "temnița pămîntului"; faptul că teritoriul în care omul a fost alungat (exilat) se afla "în preajma raiului" sugerează că, în ciuda aparentei asprimi a pedepsei acordate, omului i s-a lăsat șansa de a auzi din apropiere ecourile "paradisului pierdut", spre a se putea (re)întoarce, prin credință, la privilegiile veșniciei 14. Raportîndu-ne acestor ultime consecințe, am putea să ne întrebăm cu îndreptățire de ce Adam și Eva nu s-au înfruptat de la bun început din rodul "vieții fără de moarte". Un
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a păcătosului (mincinosului) la locul păcatului (minciunii), poate dintr-o abisală și inconștientă nevoie sufletească de a se întîlni cu sine înainte de greșeală, cînd unitatea morală nu-i fusese încă destrămată. Poate că o atare căutare a purității, a "paradisului pierdut", a "unității primordiale" marchează și efortul presupus de construirea propriei noastre exegeze 20. Acest efort ne plaseză în fața unei întrebări al cărei răspuns nu se mai poate amîna: și totuși, este sau nu esența răului imanentă structurii intime a lumii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și-a pierdut un pantof la locul faptei, fiind surprins în flagrant delict. În loc să depoziteze pantoful laolaltă cu celelalte probe, ofițerul îl pune într-un sertar, în biroul său. Mai tîrziu, găsește perechea acestuia în apartamentul violatorului. Astfel, pentru ca pantoful pierdut să poată fi folosit ca probă incriminatorie la proces, ofițerul falsifică o chitanță care să-l aju-te să pretindă că obiectul fusese depozitat acolo unde trebuia. Klockars analizează motivele care îl îndeamnă pe un ofițer cu o bună reputație să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui Hermes" [Noica, 1986], "logică hermeneutică" [Dima, 1994:188] sau, schimbînd noi înșine accentul, "hermeneutică logică" această știință, care desfășurîndu-se în favoarea mileniului trei sub semnul zeului comunicării și al interpretării ar urma să recupereze în orizontul adevărurilor logico-științifice actuale semnificații pierdute, ignorate sau pervertite (înșelătoare) ale simbolisticii protoarhaice. Scopul unei atare discipline "ar avea sens cel puțin pentru științele spiritului: a "înțelege", cum voia Dilthey, filosoful culturii care face deosebirea între științele naturii și cele ale spiritului, înseamnă tocmai a vedea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
astăzi. Domnul profesor Zamfir spunea că avem meritul de a fi fost prima generație de asistenți sociali. Îmi voi permite să-l contrazic: să fim prima generație a fost o șansă, meritul nostru este că nu am fost o „dimineață pierdută”. S.W.: Vă rog să transmiteți un mesaj pentru generațiile viitoare de asistenți sociali! D.C.: Răspunsul meu este departe de a fi complet, dar voi încerca să-mi reamintesc câteva lecții importante pe care mi-aș dori să nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sunt deturnate spre scopuri antisociale, traficanții și grupurile de criminali sfidând legile și autoritățile. Pe de altă parte, milioane de oameni se adaugă anual celor căzuți deja pradă „morții albe”, un procent alarmant intrând în tristul cortegiu al celor iremediabil pierduți pentru societate. Amploarea planetară a fenomenului depășește sfera preocupărilor medicale și pe cele ale forțelor de ordine și constituie o amenințare la adresa ordinii economice și sociale mondiale, depășind frontierele naționale. Iată de ce în lupta împotriva acestui flagel este foarte importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
evenimentele întâmplătoare plasează subiecții într-o stare acută de stres emoțional, care nu reprezintă o experiență normală de viață, din cauza perturbării echilibrului emoțional; c) persoanele care trăiesc o stare de dezechilibru emoțional se străduiesc în mod instinctiv să recâștige echilibrul pierdut; d) eforturile de reechilibrare se desfășoară pe fondul unei stări de vulnerabilitate intense și temporale; e) în această situație de vulnerabilitate psihoemoțională, oamenii sunt mult mai dispuși să solicite ajutor, datorită prăbușirii mecanismelor de apărare; f) răspunsul emoțional poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pînză, coji de ouă sau sticlă), Valentina Acasandrei emerge dintr-un spațiu idealizat, dar fără a zugrăvi o strălucitoare lume iluzorie, așa cum fac mulți artiști naivi. Lucrările ei degajă o sobrietate generatoare de liniște interioară, ea nefiind În căutarea paradisului pierdut, ci a virtuții de reechilibrare a visului cu culori, atît de promițător În pictura naivă. Unele din lucrările sale figurează În diferite cataloage sau albume: - catalogul “Salonul Național de Pictură”, Alba Iulia, 2000, 2001, 2002; - prezentare personală și reproduceri după
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]