13,781 matches
-
referitoare la subiect și la complementul direct. Pentru propozițiile dublu subordonate simultan, analiza sintactică elementară prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prevede numai identificarea propoziției corelate, a cuvântului corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
corelat, și precizarea funcției în frază (este predicativă). Raportul de dublă subordonare simultană se realizează atât la nivelul propoziției (când avem funcția sintactică cu dublă subordonare simultană) cât și al frazei (când avem propoziția dublu subordonată simultan). 1. La nivelul propoziției: Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană se poate exprima prin următoarele părți de vorbire: a) „adjectiv sau alte părți de vorbire devenite, prin conversiune, adjective (numeral, interjecție, verb la supin): Un glas s-a-nălțat amar. Venit-au zece din război. L-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate fi exprimată prin cuvânt sintetic: Ionel privește întrebător, prin structură analitică: Ea mă cerceta fără vină. și prin structură complexă: Prietena mea merge calmă și voioasă. Regentul nominal - trebuie să stea în N. sau în Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Ac. obiect direct al propoziției: Zgomotoși copiii vin. Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Aceeași regulă se aplică și în cazul substantivului precedat de ca. Numai gerunziul, în aceeași funcție, trebuie să aibă ca regent nominal substantivul sau pronumele numai cu rol de complement direct al propoziției: Văd lumina lucind. 2. La nivelul frazei: Propoziția dublu subordonată determină simultan un regent de tip nominal și unul de tip verbal. Ea poate fi introdusă prin: a) conjuncții sau locuțiuni conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
conjuncționale subordonatoare - că, dacă, fără să - Îl vedea că abia așteaptă; b) adverbe relative - cum, precum, cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau completivă directă: Să vie sănătoși cei ce
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cât - Parcă-l văd cum ușor scoate cureaua.; c) pronume relative - care, cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau completivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Raportul de dublă subordonare simultană este marcat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cine, ce, cât, cel ce - Nu l-ai văzut ce trist era?. „Propoziția dublu subordonată simultan prin joncțiune - Eu te văd cum îngâni cântecul - este sinonimă sintactic cu propoziția dublu subordonată simultan juxtapusă”. Regentul, în frază, poate fi o întreagă propoziție - se înțelege o subiectivă sau completivă directă: Să vie sănătoși cei ce pleacă, cei care au fost dojeniți au plecat rușinați. Raportul de dublă subordonare simultană este marcat de prezența simultană a unor „modalități de manifestare în planul expresiei a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și curioși. Elementele de relație depind de tipul, semantic și structural, al funcției, de conținutul semantic concret al funcției A plecat cu o mare încredere. / A plecat fără nicio încredere . - sau de opțiunea subiectului vorbitor - El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
trupul rămase neînvins cu inima, deși era ticălos cu trupul. Efectele obținute prin restructurare sunt concizia, evitarea repetiției, sublinierea unor segmente sintactice încărcate afectiv, deci mai multă energie în exprimare. CAP.III TEORII PRIVIND FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ - PROPOZIȚIA DUBLU SUBORDONATĂ SIMULTAN Anii '80 sunt anii unei veritabile explozii în domeniul teoriilor gramaticale. Teoriile apărute în această perioadă au două elemente comune: ele provin din aceeași matrice lingvistica generativă și sunt versiuni ale aceluiași proiect care caracterizează în cel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cel mai înalt grad mișcarea de idei din domeniul lingvisticii teoretice contemporane. Este vorba despre proiectul gramaticii universale. Din literatura de specialitate rezultă faptul că în mai puțin de trei decenii s-a încetățenit la noi ideea că partea de propoziție cu dublă subordonare simultană (față de un „nume” și față de un ,,verb”) este o realitate de care nu se mai poate face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
s-a încetățenit la noi ideea că partea de propoziție cu dublă subordonare simultană (față de un „nume” și față de un ,,verb”) este o realitate de care nu se mai poate face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor limbi - mai multe denumiri, și anume: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar, atribut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al calității, element predicativ suplimentar, atribut predicativ, circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat. Astfel, gerunziul, ca orice categorie verbală, se raportează la un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție. Pentru ca să se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat. Astfel, gerunziul, ca orice categorie verbală, se raportează la un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție. Pentru ca să se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tremurat acum de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un echivalent al acestuia, exprimând totodată un raport circumstanțial referitor la predicat”. În definirea funcției sintactice de atribut circumstanțial V. Hodiș, ia în considerație „natura morfologică a elementelor determinate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un adjectiv (exemplu: ne-am fotografiat lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după V. Hodiș, art. cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la nivelul propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziției și atunci e numită atribut circumstanțial sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau la nivelul frazei, când se folosește termenul de propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]