13,790 matches
-
mâna se duce de la un umăr la celălalt). Cele trei degete împreunate simbolizează Sfânta Treime, cele trei Persoane împărtășind aceeași Esență (natură). Celelalte două degete, strânse unul lângă celălalt și ambele în podul palmei, reprezintă dubla natură, umană și divină, reunite în persoana Domnului Isus Hristos. În colegiul roman/fabrorum, zeița fidelității era simbolizată de mâna dreaptă. În budism, gesturile mâinii/mudre utilizează special absența temerii, a dăruirii, a amenințării, a liniștii, cu rugăciune, cu martor pământul, cu palmele una peste cealaltă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
cea monarhistă, de dreapta, de stânga), de divertisment, religioasă etc. Publicațiile religioase aveau ca principal scop explicarea, analizarea și dezbaterea tuturor problemelor referitoare la respectiva religie sau confesiune, exprimându-se punctul de vedere oficial al acesteia. Mass-media, în accepțiune generală, reunește toate metodele de transmitere către receptori a unor mesaje; audiența este vastă și eterogenă, dispersată geografic 34. Mass-media35 desemnează mijloacele de comunicare în masă care răspândesc un mesaj, ce are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mod indisolubil și într-o societate decreștinizată. Lupta împotriva liberalismului a fost condusă, printre alții, de către Newman și de mișcarea de la Oxford 67. Pe lângă rolul decisiv al lui Newman care se apropia progresiv de catolicism, în 1848 un grup reunit în jurul convertitului Simpson a pus bazele revistei The Rambler, cu scopul de a da viață unui curent intelectual în rândul catolicilor. Revista a primit și sprijinul lui Lord Acton 68 (1834-1902), care a fost numit directorul acesteia din 1859. El
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aspectele sale. Centralizarea concentrată în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură fundamentală a modului de organizare a Bisericii. Crearea unor instituții și organisme internaționale, naționale sau locale de presă, care au fost administrate de către Biserică și care au reunit și transmis mesajul și poziția ei cu privire la orice problemă a societății contemporane (nu doar de natură spirituală ci și materială), a reprezentat o prioritate. Aceste organisme au coordonat diferite evenimente și manifestații, cum ar fi: Congresul mondial al presei catolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a arăta care era învățătura "cea sănătoasă a Bisericii Catolice"682 în ceea ce privea căsătoria. Prin aceste articole, autorul propunea câteva mijloace de îndreptare ce se impuneau în anumite cazuri, în vederea unei vieți cu adevărat creștinește. Despre cartea care a reunit aceste articole s-au scris următoarele aprecieri în Viața: "Cartea va fi cel mai frumos cadou ce parohii, învățătorii, părinții îl vor putea face flăcăilor și fetelor înainte de căsătorie și în ziua căsătoriei"683. Articolele ofereau credincioșilor informații despre cum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țările și s-a adresat responsabilului Congregației Sacra Orientală, cu scopul de a sprijini și recomanda proiectul expoziției în toate modurile pe care le-a crezut oportune și eficace 839. Organizarea unui eveniment de o asemenea amploare și care a reunit întreaga comunitate de presă catolică, cu toate riturile și congregațiile misionare, nu s-a putut realiza fără conlucrarea tuturor instituțiilor ierarhice catolice, care până atunci nu se ocupaseră de același domeniu și care colaboraseră doar ocazional și la cererea sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Congregației. Totuși, aceștia au aderat la invitația Comitetului Organizator, din considerentul de "a fi pe placul veneratelor dorințe ale Sfântului Părinte". Sacra Congregație și-a însușit ideea ca în această expoziție, toate publicațiile periodice catolice orientale să fie colectate și reunite într-o sesiune specială (sau secție), în așa fel încât orientalii catolici din orice rit sau națiune să aibă parte de o reprezentanță demnă și să poată demonstra progresele făcute în acest câmp, mai ales în ultimii ani și ținând
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură fundamentală a modului de organizare a Bisericii. Prioritatea a reprezentat-o crearea unor instituții și organisme internaționale, naționale sau locale de presă, care au fost administrate de către Biserică și care au reunit și transmis mesajul și poziția ei cu privire la orice problemă a societății contemporane (nu doar de natură spirituală, ci și materială). Aceste organisme au coordonat diferite evenimente și manifestații, cum ar fi: Congresul mondial al presei catolice, Expoziția mondială a presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum Expoziția mondială a presei catolice, Congresul mondial al presei catolice, de înființarea unor instituții care să reunească activitatea jurnalistică; ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 7 Ne referim la studiile lui Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura" publicate în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 265-294
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum Expoziția mondială a presei catolice, Congresul mondial al presei catolice, de înființarea unor instituții care să reunească activitatea jurnalistică; ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, ff. 690-710). 23 Teologia și Magisteriul au același scop, apărarea tezaurului credinței și mântuirea lumii, dar au roluri diferite în atingerea acestui țel. Rolul magisteriului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
2012, ora 00.17. 98 Isidor Mărtincă, "Biserica, mass-media și cultura", în Pro Memoria, nr. 3, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2004, p. 265. 99 Mijloacele de comunicare în masă au reprezentat un progres impresionant al societății moderne. Ele reuneau inteligența umană și talentul artistic cu inovația tehnologică, având un rol major în formarea culturii moderne. Mass-media nu doar transmite informația, ci creează imagini prin care noi percepem lumea, lucru ce a făcut ca Biserica să fie interesată de acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interioare și nu se mai mulțumesc cu simple fapte. Când Lodge încearcă să ignore Fluxul conștiinței și mai că se îneacă în vârtejuri de incidente, e un Desperado tipic, în căutarea unei abordări originale. O reușită este Nice Work, care reunește intrigă (incidente într-o ordine inteligibilă), umor, realism și psihologie. În unele capitole chiar stoarce câte un strop de compasiune. În mod obișnuit detașat de personaje, Lodge reușește să se implice în încurcăturile lui Robyn și Vic. Așa se salvează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
semnate de Hippocrat, Galen, Rufus din Ephes și mulți alții. Dintre traducători, unii asimilând, au scris și ei diferite cărți de medicină, înființând cercuri medicale pe lângă spitale, ca cele din Bagdad, Cairo, Damasc, în jurul anului 1000 d.Chr. în spitalele reunite din aceste centre se preconiza obligativitatea studiului în medicină, considerată știință și artă, de a fi mereu prezent în spitale și instituțiile de sănătate, medicii observând, notând, lucrând efectiv, la patul bolnavului. Despre deontologie, scrie în „Creație și istorie“ și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Aici se descrie geneza lumii, potopul, Turnul Babel ș.a. Căderea Chaldeei sub elamiți (tot semiți) a dus la exodul indigenilor spre Siria și Egipt. Peste elamiți au venit alți semiți, amoriții și unul din preoții acestora, Hammurabi, autorul vestitului cod, reunește sudul și nordul Chaldeei, și formează regatul Babiloniei. Se susține că în timpul lui Hammurabi apar în istorie evreii cu părintele lor Abraham. Cei mai mulți cercetători afirmă că un trib evreu, al lui Terah pleacă din cetatea chaldeeană Ur (Uru). Bătrînul Terah
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în România sau Eminescu despre cultură, civilizație, artă și literatură au fost adunate în volumul Acolade (1977). M. s-a numărat printre cei mai fideli comentatori ai liricii românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, cronicile literare reunindu-le în Poeți contemporani (I-II, 1967-1971). Criticul situează cartea de poezie analizată în contextul și evoluția operei unui autor, știind să surprindă particularitățile care o individualizează. Cu disponibilitate față de teme și modalități de expresie diferite, configurează atent viziunea proprie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
una din responsabilitățile profesorului Clasa școlară nu este doar locul unde, în cadrul unui ritual academic, se tratează un subiect din programă. În acest spațiu se învață în același timp și o lecție de viață. Clasa constituie un sistem social care reunește diferite grupuri (profesori, elevi, părinți) ai căror membri depind unii de alții, fiind supuși unei mișcări de influență reciprocă ce determină echilibrul funcțional al grupului. Fiecare grup cere de la membrii săi diferite forme de comportament. Profesorii constituie o categorie ușor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a) ABC b) ACB c) BAC d) CAB 23) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) intră în vigoare moneda euro B) prin tratatul de la Roma se înființează CEE C) culorile roșu/galben/albastru au fost reunite pentru prima dată pe un steag românesc a) CBA b) BAC c) CAB d) ABC 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Claude Monet pictează “Impresie, răsărit de soare” B) mișcarea hippy sfidează societatea industrială
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În anii 1920 Richard Coudenhove- Kalergi punea în circulație ideea Pan Europei un organism care ar fi reunite țările europene într- o uniune vamală apoi într- un sistem politic confederal parlamentar; în 1876 Victor Hugo vorbea despre necesitatea formării unor State Unite ale Europei cu capitala la Londra. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Scriitorilor din București pentru Recreația mare (la ediția a doua, 1973), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Mama mamuților mahmuri (1980). Consacrat ca scriitor în literatura pentru copii, S. poate fi socotit autorul unei singure cărți, Recreația mare (1965), în care a reunit multe din povestirile sale anterioare. Revizuirile succesive țin de însăși maniera în care este înțeles actul scrisului, ca modalitate permanentă de autoperfecționare. Lucrând varianta ultimă, prozatorul regândește ordinea pieselor, le elimină pe unele și le introduce pe altele, face numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit colorați ș.a.) care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage atenția că modelul surselor de motivație poate fi utilizat pentru a contura analiza motivației bazată pe conceptual de sine. Autoarea pleacă de la premisa că există cinci surse ale motivației care se
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
juxtapunerii episoadelor, fără legătură veritabilă unele cu altele 13. După cum arată Paul Ricoeur în Temps et récit (Timp și povestire), (t.1, Le Seuil, 1983), inventarea intrigii, fie ea romanescă sau dramatică, permite reconfigurarea experienței temporale. Operă de sinteză, ea reunește elemente eterogene, scopuri, cauze, întâmplări care prezidează la alegerea acțiunii și le unește. Poetul epic are mult mai multă libertate decât autorul dramatic. Întinderea epopeei îi permite să integreze, sub forma unor episoade, elemente ale povestirii relativ autonome, care constituie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
frumusețea evenimentelor, sentimentele, moravurile, limbajul, și mii de alte frumoase materii, și numai în general, despre ceea ce eu numesc teoria teatrului. Dar în privința observațiilor ce trebuiau făcute asupra acestor dintâi maxime, ca îndemânarea de a pregăti incidentele, și de a reuni timpurile și locurile, continuitatea acțiunii, legătura dintre scene, intervalele dintre acte, și o sută de alte particularități, nu ne rămâne nicio amintire din Antichitate, iar cei moderni au vorbit atât de puțin despre ele, încât putem spune că nu au
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o greșeală fără voie, este urmărit de răzbunarea celei pe care o iubește. După cum observă Corneille în Avertisment, "vedem aici cele două condiții principale pe care le cere marele maestru (Aristotel) tragediilor excelente, și care se regăsesc atât de rar reunite într-o aceeași lucrare. (...) Prima este ca cel ce suferă și este persecutat să nu fie nici complet rău, nici complet virtuos, ci un om mai mult virtuos decât rău, care, prin vreo trăsătură de slăbiciune umană, care să nu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
considera că regula clasică de îndepărtare în timp, la impunerea căreia contribuise, reprezenta un progres în formarea gustului. Diderot o interpretează, dimpotrivă, ca pe o îndepărtare de la funcțiunea originară a teatrului, care înseamnă punerea în cauză a spectatorului. Reprezentația teatrală reunește un public care, înainte de ridicarea cortinei, nu constituie un grup social omogen, dar care, pe parcursul spectacolului, vibrează la unison într-o întâlnire efectivă. Louis-Sébastien Mercier visează la un mare teatru popular, capabil să cimenteze corpul social în numele unui ideal comun
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]