17,517 matches
-
1714-1715) din satul Vernești. Două sunt clasificate ca monumente funerare sau memoriale crucea dintre vii (1724) de lângă biserica „Sfântul Ioan Blagoslovul” din Săsenii Noi și crucea de piatră din secolul al XIX-lea de pe DJ205 de la Zorești. Între cele nouă situri arheologice de interes local din comună, se remarcă crama veche din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea din marginea vestică a fostului sat Valea Teancului (acum parte din satul Zorești) și așezarea geto-dacică de la vest de același sat, din
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
Săhătenii de Sus și Pepiniera Istrița formând satul Săhăteni, iar satul Voinești fiind inclus în satul Vintileanca. Patru obiective din comuna Săhăteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două ca monumente de arhitectură. Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
Săhăteni, iar satul Voinești fiind inclus în satul Vintileanca. Patru obiective din comuna Săhăteni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice și două ca monumente de arhitectură. Situl arheologic de la Istrița de Jos, aflat în luncă, „la movilă”, cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
cuprinde o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor, aparținând culturii Cerneahov din secolul al IV-lea, precum și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea și o necropolă din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea. Situl de la Săhăteni cuprinde, în mai multe locații, o așezare și o necropolă din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), două așezări din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o necropolă din Epoca Fierului (mileniul I î.e.n.
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
atunci, satul Ceaușu a dispărut ca entitate de sine stătătoare, fiind inclus în Râmnicelu. Patru obiective de pe teritoriul comunei Râmnicelu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice și celelalte două ca monumente de arhitectură. Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
fiind inclus în Râmnicelu. Patru obiective de pe teritoriul comunei Râmnicelu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice și celelalte două ca monumente de arhitectură. Ambele situri arheologice se află în zona satului Știubei. Primul, de la „Movila Săpată”, cuprinde o așezare neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală
Comuna Râmnicelu, Buzău () [Corola-website/Science/301035_a_302364]
-
s-au unit, formând satul Rubla, iar Satu Nou a fost inclus în satul Valea Râmnicului. Patru obiective din comuna Valea Râmnicului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Primul este așezarea din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VI-lea) descoperită la nord-est de Oreavu, pe terasa înaltă a râului Râmnicu Sărat. Un al doilea sit, aflat în punctul „Movila Miresii” de lângă satul Rubla include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
include o așezare neolitică din mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n., una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), și una aparținând culturii Cerneahov din epoca migrațiilor, secolul al IV-lea e.n. Al doilea sit de la Rubla, aflat de-a lungul șoselei către Sălcioara cuprinde o așezare și o necropolă neolitică (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) vestigii din perioada Halstatt, și o așezare și o necropolă din epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al V-lea e.n.). Ultimul sit, cel de la Valea Râmnicului, cuprinde o așezare din epoca bronzului târziu (mileniul al II-lea î.e.n.), una din perioada Halstatt, una din cultura geto-dacică a perioadei Latène, vestigii din epoca migrațiilor (secolele al III-lea-al IV-lea e.n.), precum și
Comuna Valea Râmnicului, Buzău () [Corola-website/Science/301052_a_302381]
-
transferate la județul Buzău; comuna Zoița a fost imediat desființată și inclusă și ea în comuna Ziduri. Cinci obiective din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Situl arheologic de la Costieni, aflat la est de sat, pe malul gârlei Valea, și pe movila de la izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
județul Buzău; comuna Zoița a fost imediat desființată și inclusă și ea în comuna Ziduri. Cinci obiective din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Situl arheologic de la Costieni, aflat la est de sat, pe malul gârlei Valea, și pe movila de la izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din epoca migrațiilor (secolele al VIII-lea-al IX-lea). Situl de la Heliade Rădulescu conține câte o așezare și o necropolă din mai multe epoci: neolitic (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.), Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolele al XII
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
cultura Cerneahov, secolele al III-lea-al IV-lea e.n.). Pe terasa de la poalele „Movilei Bătrâne” din Lanurile s-au descoperit două necropole, una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului și una culturii Cerneahov din epoca migrațiilor. Un al patrulea sit, aflat la vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o așezare și din Epoca Bronzului (aceeași cultură Monteoru). Situl aflat la nord de satul Ziduri, în punctele Orjăneasca Mare, Orjăneasca Mijlocie și Orjăneasca Mică, conține multiple necropole din mai
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
descoperit două necropole, una aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului și una culturii Cerneahov din epoca migrațiilor. Un al patrulea sit, aflat la vest de satul Zoița, pe movila Zoița, cuprinde o așezare și din Epoca Bronzului (aceeași cultură Monteoru). Situl aflat la nord de satul Ziduri, în punctele Orjăneasca Mare, Orjăneasca Mijlocie și Orjăneasca Mică, conține multiple necropole din mai multe epoci: eneolitic, Epoca Bronzului, mileniul I î.e.n., secolele al II-lea-al IV-lea e.n., epoca migrațiilor (secolul al
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Ruari și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Lăiața, Moară din Țarina, Podu Ilochii, etc. Pe fondul transformărilor postrevoluționare ( 1989 ), mai multe mori au fost lăsate să cadă în paragină, amenințând astfel întregul sit mulinologic. În sprijinul acestui muzeu în aer liber au sărit cei de la Muzeul Astra din Sibiu, care, contactând fonduri europene, au recondiționat morile prin programul Euroart. Odată, cu mult timp în urmă, pe vremea prinților și prințeselor, cineva a încuiat
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Opt obiective din comuna Chirnogi sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice așezarea din punctul „Rudari” (secolele al III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
comasat cu satul Chiselet. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
dus la transferarea comunei la județul Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură și este constituit de biserica „Adormirea
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
Călărași. Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice complexul de așezări neolitice din punctul „Măgura Fundeanca”, precum și situl de la sediul fostului C.A.P., sit care cuprinde urmele unei așezări neolitice și ale unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n. Cel de al treilea monument este clasificat ca monument de arhitectură și este constituit de biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din centrul satului Chiselet
Comuna Chiselet, Călărași () [Corola-website/Science/301106_a_302435]
-
comuna Nicolae Bălcescu), această comună a luat numele satului "Alexandru Odobescu", deși reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
din regiunea București. Ea a revenit la județul Ilfov (reînființat) în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Luica inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași este situl arheologic de la „Sârbi”, un punct aflat pe terasa râului Rasa, și care conține urmele unei așezări din secolele al II-lea-I î.e.n.
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
reînființat), iar satul Libertatea a fost dezafectat forțat de autoritățile comuniste în 1977 (deși a continuat să figureze în nomenclatorul localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
continuat să figureze în nomenclatorul localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl arheologic de interes național de la Coslogeni, aflat în zona punctelor „Grădiștea Coslogeni”-„La Clinci”, sit ce cuprinde o așezare neolitică, o așezare fortificată datând din secolele al XII-lea-al XI-lea î.e.n. și o necropolă de incinerație din secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. În rest, în comună se mai află șase
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]