14,769 matches
-
așezat sarcini atât de grele pe umeri [...]. Viața regretatului ierarh este o evidentă pildă cum azi o asemenea demnitate și slujbă este mai mult o grea jertfă personală pe care uneori răutatea oamenilor o agravează în mod inutil sporind frământările sufletești, neliniștea și reaua dispoziție care cu atâta putere stârnesc boale grele și apropie de mormânt mai ales dacă ai o fire sensibilă cum era a lui. De atâtea ori am avut ocazia a-l auzi pe răposatul zicând: «dacă puteți
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sale, încât - dacă o clipă i-ar reveni glasul stins, desigur ar rosti: «acuma m-am odichnit și am aflat ușurare multă...Doamne! Slavă Ție!». Acum - ușurat de grelele sarcini ale înaltei sale deregătorii, scăpat de suferințele trupești și de sufleteștile zbuciumări - rugăm pe milostivul Dumnezeu cu cuvintele Evanghelistului Luca: «Acuma, Doamne, lasă pe robul Tău să plece în pace» (Lc. 11:29)”. Colectivul de la Facultatea de Teologie, prin vocea profesorului Vasile Loichiță, spunea, puțin după moartea lui,: „Fie această postumă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
60 de ani, când după o păstorire și experiare de 10 ani, aveam dreptul de a-l vedea valorificând învățămintele din greaua păstorire din urmă Poporul și preoțimea bucovineană, care era deprins să vadă în Mitropoliții noștri nu numai conducători sufletești, capii bisericii ci în genere și capitenie națională, deplânge sincer pierderea arhipăstorului său, privind cu grijă în viitor. Pomenirea să-i fie veșnică și memoria binecuvântată”. De asemenea, și în anuarele Universității din Cernăuți, cel pentru anul de studiu 1934
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a-i recunoaște o calitate: blândețea. Noi, am îndrăzni să-i mai adăugăm și pe o a doua: pe cea a omului datoriei și al muncii sârguitoare. Înmănunchiate amândouă, ele ne pot servi, într-adevăr, elementele de componență pentru portretul sufletesc al celui ce a fost studentul, românul, dascălul și chiriarhul Nectarie”. Valerian Șesan, profesor și coleg la Facultatea de Teologie cu N. Cotlarciuc, fiind de acord cu istoricul Ion Nistor, că mitropolitului i se cuvine un loc de merit și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cea mai potrivită, atât teoretică cât și practică, pentru a fi un bun Arhipăstor al Bisericii din Bucovina. S-a putut constata că de fapt Mitropolia Bucovinei a ajuns în mâini competente care au știut să o conducă spre fericirea sufletească a credincioșilor și spre întărirea și propășirea Bisericii Ortodoxe Române și a neamului românesc”. Activitatea arhierească: Nectarie Cotlarciuc - Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei După scurta perioadă de păstorire de la Ismail, N. Cotlarciuc este ales în 1924 arhiepiscop al
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
bisericesc pentru eparhia noastră precum și atâtea instituțiuni...și iată că această recapitulare jubiliară e menită să rămână o încheiere definitivă a activității mult regretatului răposat [...]. Aici a avut o păstorire grea, dat fiind că la noi chiriarhii au, pe lângă grija sufletească, sarcina ingrată de a supraveghea administrarea fondului bisericesc”. Realizările mitropolitului Nectarie în cifre, cu privire la veniturile ordinare rezultate din activitatea forestieră, prin vânzarea lemnului de foc și a lemnului de lucru, din întreprinderi, dar și a cheltuielilor cu privire
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mitropolitul subvențiile necesare pentru apariția acestei reviste. În revista „Candela”, Nectarie a semnat pe parcursul anilor multiple recenzii la unele lucrări, precum la cartea lui Emilian Voiutschi - Prelegeri academice din Teologia morală ortodoxă (vol. I, „Candela”, 1906), Constantin Rădulescu-Motru - Puterea sufletească („Candela”, 1908), Un anunț bibliografic, Recenzia cărții Milas, după dreptul civil austriac și răspunsul șefului de la secție Spânu („Candela”, 1907). Alte recenzii a făcut în reviste străine: Colecțiunea scrierilor Academiei Române (Zeitschrift f. Bibliothekvearein, 1913,), Iorga N., Geschichte des rumanischen Volkes
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
special cumpărate, dar și câte o bucată de slănină afumată pe care o consumam împreună cu ai mei. Bunicul îmi spunea Goli. Nu l-am întrebat de ce-mi spunea așa, dar îmi plăcea cum pronunța el acest nume, simțeam căldura sufletească cu care mă înconjura. Când eram la școală colegii îmi spuneau adesea Goli, dar la ei suna mai mult a poreclă și nu-mi plăcea. Regret și acum că nu am făcut din acest nume un renume. La gimnaziu am
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15 ediții ale simpozionului „Personalități ale biologiei românești și universale”, organizat de profesorul Gh. Mustață pentru studenți, la care întotdeauna am participat cu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în pericol sănătatea, nu și-a abandonat nicio clipă proiectele și sarcinile asumate, fiind un model de dăruire pe altarul științei și al didacticii universitare. Acum, la ceas aniversar, vă urez, stimate coleg, „La mulți ani”, deplină sănătate și pace sufletească. M-am simțit dintotdeauna legat de România și în mod special de Iași, care este cel mai apropiat centru universitar de Chișinău. Cunoșteam mulți colegi de la Univ."Al.I.Cuza" și doream să întrețin relații cu ei. Priveam peste graniță
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
descrie, simplu și natural, istoria unui preot cu totul decis pentru Dumnezeu. Descrierea și tonul povestirii este intensă, transparentă, limpede și fără echivocuri. Naturalețea autorului și a sfântului, contopite într-o manieră surprinzătoare, atrag cititorul pe calea prospețimii și reînnoirii sufletești, orientându-l spre o adevărată experiență de Dumnezeu. Cine nu s-a confruntat în viața sa cu o criză religioasă ori vocațională, cu pierderi și regăsiri interioare? Cartea de față răspunde dorinței preoților și persoanelor consacrate de a se regăsi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a clericilor de orice rang (cap. 20-25). Cele două articole din Apendice prezintă istoricul canonizării Sf. Ioan Calabria și actualitatea Operei acestuia. În final am adăugat din proprie inițiativă și câteva rugăciuni și o litanie a Divinei Providențe spre folosul sufletesc al cititorilor interesați. Viața Sfântului Ioan Calabria, simplă și smerită, contrară vanității și apariției deșarte, ne vorbește despre o serie de inițiative profunde, bazate pe rugăciune și încredere în Dumnezeu, inițiative ce depășesc capacitatea contemporanilor încrezuți în rațiunea sau orgoliul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
sale: «Canalie mică, caraghiosule, vicleanule». Nu erau epitete ofensatoare, ci un mod familiar de a se relaționa cu ceilalți. Chiar și față de prietenul cel mai drag, don Giovanni Calabria, părintele Natale își permitea să facă o ironie binevoitoare. Bunătatea sa sufletească se manifesta prin gesturi simple și spontane care emoționau. Mulți dintre penitenții lui veneau la el de departe. Se spovedeau și voiau să primească sfânta Împărtășanie. Amintim că era în vigoare obligația de a nu mânca nimic de la miezul nopții
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pe 11 iunie 1935 invită 13 religioși la o reuniune plenară. Începe cu ei un dialog fratern asupra unor puncte pe care le consideră mult mai condamnabile. Le înșiră: În timp ce în afară Opera e stimată, în interior există o diviziune sufletească, lipsă de caritate, murmurări, idei false despre activitatea preoților, pe care unii ar voi-o restrânsă doar la activitatea sacerdotală, în contrast cu vocația de Slujitor Sărac, dispus la toate. Preoții, deși sunt, în exprimarea Constituțiilor, superiorii legitimi ai Caselor, nu trebuie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
voi să dispună pentru acest sfânt scop». Timp de mai mulți ani, Casa i-a primit pe preoții care aveau nevoie de o perioadă de reflexie și de revizuire a propriei vieți sacerdotale. Mulți și-au recuperat puterile fizice și sufletești, după care și-au reluat apostolatul cu mult zel. Activitățile pentru «Catholica Unio», celebrarea solemnă a «Săptămânii de rugăciuni pentru unitatea Bisericii», întâlnirile fraterne între episcopii catolici și mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române Visarion Puiu, au fost tot atâtea focuri aprinse
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să accept», ci «să iubesc». Și nu sunt cuvinte goale, lipsite de o semnificație reală, spuse de cine e sănătos și zdravăn. Suferințele fizice și morale i-au marcat profund toate etapele vieții. Aceste suferințe erau intensificate de sensibilitatea sa sufletească originală care îl zvârlea imediat în fibrilație, la vestea oricărei nenorociri și calamități care ar fi lovit aproapele: războaie, lupte politice, persecuții religioase sau rasiale, decadența moravurilor, dezastre ecologice etc. Spunea deseori: «Sunt o plantă senzitivă», adică un suflet prea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1935, într-un moment de suferință fizică și, mai ales, morală, datorită gravelor disensiuni din sânul Congregației, își dezvăluie amărăciunea inimii: «Dragul meu, don Luigi... Dragă și iubite don Luigi, sufăr, sufăr, cum nu am suferit niciodată. Încercări spirituale și sufletești îmi smulg credința». Și continuă, povestind că a fost constrâns să îndepărteze din Casa de la Costozza o persoană care dorea să se facă religios, dar nu avea vocație. Tânărul, fiul unui alcoolizat și încarcerat, văzându-se refuzat, a amenințat că
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care don Calabria și religioșii Slujitorilor Săraci le aveau față de mitropolit au lăsat o amprentă de neșters în sufletul exilatului. La 10 iunie 1947, mitropolitul îi scria lui don Calabria: «Nu știu cum să vă mulțumesc pentru marea dumneavoastră bunătate și deschidere sufletească, care, cred, va fi amintită în istoria Bisericii române». Și, într-adevăr, amintirea permanenței și a delicatelor atenții rezervate mitropolitului în plăcuta ședere de la Maguzzano au devenit obiect de atenției și uimirii studioșilor și teologilor ortodocși români, care, în reevaluarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
creștinii de diferite confesiuni ar trebui să fie papa. Dar, în ciuda acestor perplexități doctrinale, Lewis s-a revelat un creștin evlavios, care se adăpa continuu din izvoarele Evangheliei și ale Imitației lui Cristos. Sufletul întregii corespondențe este căldura frățească, deschiderea sufletească reciprocă, intimitatea spirituală. Don Calabria scrie: «Providența divină ne strânge cu legăturile suave ale iubirii, chiar dacă nu ne-am cunoscut niciodată personal. Dar în caritate, în rugăciunea reciprocă ne cunoaștem bine, chiar foarte bine». Gradul lor de confidență ajunse la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-mi dea să fac, cu prețul oricărei încercări și suferințe, voința sa divină. Ce se va întâmpla cu mine, Isuse? Ce de sărman sunt...». 6 mai 1954: «Azi sunt destul de liniștit. Câteva zile în urmă am trăit zile de încercări sufletești greu de definit». 7 mai 1954: «Trăiesc zile atât de dureroase...». 9 mai 1954: «Mă încredințez doar îndurării nemărginite a lui Dumnezeu și a Maicii sfinte. Lipsit în toate. Pr. Ioan Calabria». În seara zilei de 29 mai 1954: «Acum
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
un mort pe regiune (!)". Or "acolo" însemna soarele implacabil, tranșee primitive, lupta împotriva trupelor neregulate turcești comandate de aventurierul Enver bei, bașbuzuci sălbatici care îi ucideau pe răniți și-i trimiteau înapoi pe prizonieri îngrozitor de mutilați. Se poate imagina starea sufletească a combatanților martori ai unor asemenea practici crude, mai rele decît moartea ce o aveau de înfruntat, neputincioși, în înghesuiala din tranșee, să se înțeleagă între ei, fiecare vorbind într-un dialect de neînțeles pentru vecin: bolognez alături de sicilian, napoletan
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
anunțat caniculă, peste 33 de grade la umbră, Parisul geme de căldură. Nu se simte nici o adiere de vânt, poluarea atmosferică e maximă. — De ce nu scrii și despre oamenii politici? mă interoghează Pastenague, fără să-i pese de starea mea sufletească. Lui nu i-o fi cald? E drept că mă așezasem deja în fața computerului și-mi chinuiam mintea să găsesc un subiect pentru rubrica din Cotidianul. De ce-oi fi acceptat eu obligația asta de a scrie în fiecare săptămână
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
când în când, fie și la lucruri neplăcute. Cu atât mai mult un fost filosof, actualmente editor iute la mânie și aprig la câștig... Sau un fost scriitor cu voie de la Poliție (Securitate)... Pentru ei, pamfletul e o adevărată hrană sufletească. Ca să nu mai spun că, uneori, prietenii și, întotdeauna, dușmanii victimelor participă și ei la această lectură care îi conferă astfel o oarecare justificare socială bietului scârța-scârța pe hârtie, fie el romancier sau poet. Căci cine mai citește azi romane
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
dacă: 1) este trăită ca un eveniment de o mare importanță personală, care preocupă intens pacientul în cauză, acum atât de pătruns de credința sa, încât ea poate interfera cu funcționarea lui normală, socială și interpersonală, generând o acută durere sufletească; 2) este de obicei autoreferențială, prin aceea că vizează direct un subiect dezorientat în relația lui cu lumea, și mai puțin convingeri neconvenționale de ordin religios, științific sau politic; 3) conținutul ei este atât de personal și de idiosincrasic, încât
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
împăunăm cu titulaturi care nu se mai termină. Dacă ar gîndi ca noi, nemții ar trebui să-l facă pe Beckenbauer Obermareșal, iar argentinienii să-l ungă pe Maradona șef suprem peste manutanță, secția cocaină. Întotdeauna, avem impresia că venerația sufletească pentru marii campioni e insuficientă, simțim nevoia să le dăm dregătorii, onoruri militare și pămînt, ca oștenilor care se întorceau de la Plevna cu cușma găurită pe-o ureche. Meritele acestor oameni (adăugați-l pe listă și pe Emeric Ienei) sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]