136,312 matches
-
din Orașul Lumină o capitală scăldată în sânge. Parisul de azi păstrează cu pietate relicve ale Parisului Marii Revoluții, după cum cultivă la fel de atent și memoria revoluțiilor de la 1830 și 1848, ca și a marii revolte urbane din timpul Războiului franco-prusac, Comuna din Paris, a cărei violență revoluționară i-a inspirat și pe Marx, și pe Lenin. Comuna a triumfat pentru câteva luni, în pofida faptului că orașul fusese reclădit aproape din temelii după planurile Baronului Haussman, în bună măsură și pentru a
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Parisului Marii Revoluții, după cum cultivă la fel de atent și memoria revoluțiilor de la 1830 și 1848, ca și a marii revolte urbane din timpul Războiului franco-prusac, Comuna din Paris, a cărei violență revoluționară i-a inspirat și pe Marx, și pe Lenin. Comuna a triumfat pentru câteva luni, în pofida faptului că orașul fusese reclădit aproape din temelii după planurile Baronului Haussman, în bună măsură și pentru a evita, prin largile străzi și bulevarde care îi dau și azi o măreție aparte, posibilitatea ridicării
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
că orașul fusese reclădit aproape din temelii după planurile Baronului Haussman, în bună măsură și pentru a evita, prin largile străzi și bulevarde care îi dau și azi o măreție aparte, posibilitatea ridicării de baricade. Aproape 100 de ani după Comună, febrilele mișcări studențești din mai 1968 vor dovedi că se pot totuși ridica baricade și în Parisul lui Napoleon al III-lea, și în cel al lui Charles de Gaulle. Acestei îndelungate și rebele istorii Parisul contemporan i-a adăugat
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
Ucraina), cu participarea a numeroși invitați din România și Republica Moldova, au marcat câteva acțiuni memorabile pentru afirmarea identității naționale și dezvoltarea lor culturală viitoare. Manifestările au debutat la 9 mai cu deschiderea Muzeului Costumului Popular Românesc în incinta școlii din comuna Stănești (raionul Hliboca, regiunea Cernăuți) și dezvelirea în aceeași localitate a bustului poetului Vasile Posteucă, originar din partea locului, sculpură realizată și donată comunității locale de Consiliul județean Alba, din România.În aceleași zile a avut loc și un eveniment remarcabil
O oază de simțire românească la Centrul Cultural “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți by Luiza Niță () [Corola-website/Journalistic/296409_a_297738]
-
românești, denaturarea statisticilor, crearea artificială a unor entități separate de cea românească, presiuni și amenințări de tot felul. În anii 1980, ziarul sârb „Borba” atesta faptul că românii din Timoc numără circa un milion de persoane, concentrate în 200 de comune pur românești și 200 de localități mixte, plus mai multe orașe în care trăiesc mulți români.. Cifra a fost preluată și de un periodic belgrădean mai recent, „Nașa Reci”. Aceste date reflectă o realitate pe care politica statului vecin a
Când Radu şi Pop devin „Radici” şi „Popovici”… () [Corola-website/Journalistic/296442_a_297771]
-
putem noi, reprezentanții mediului asociativ românesc, să le explicăm ce trebuie să facă și cum pentru a depune actele de dobândire a cetățeniei române”. La nivelul oamenilor de rând, satisfacția este palpabila. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparținând comunei Kladovo, spune că este foarte bine că și românii din Șerbia să poată primi cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că voi
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
rândul ei împărțită în trei regiuni - Flandra, locuită masiv de vorbitori de limbă olandeză, spre nord, Valonia, spre sud, preponderent francofonă, dar cu o enclavă de cca. 700.000 de vorbitori de limbă germană; și Regiunea-capitală Bruxelles, cu cele 19 comune componente, centru francofon înconjurat de vorbitori de flamandă. Spre deosebire de orașe situate în centrul unor grave conflicte etno-religioase cu caracter istoric, cum e Ierusalimul, diferențele lingvistice și culturale care colorează - uneor destul de sumbru - harta orașului Bruxelles sunt mai fluide, cu linii
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
dus la persecuții și deportări. După război, conflictele mocnite devin tot mai flagrante, astfel că în 1961-1962 frecvența demonstrațiilor anti-franceze devine neliniștitoare. Bruxelles - regiunea-capitală este astfel deplin constituită, cu patru parlamente locale, șase districte de poliție, agenții municipale și 19 comune. Bruxelles este și sediul Parlamentelor valon și flamand, precum și al Parlamentului național - Camera deputaților și Senat - ca și al Guvernului Belgiei. Cu prețul acestei complicate și oneroase structuri multiple, riscurile pe care le prezentau înainte de 1989 relațiile inter-lingvistice din Belgia
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
sunt mai interesante și acestea se petrec, ambele, în Capitală. În prima, Nelu se prezintă unor muncitoare destul de sărace cu duhul drept un pui de magnat al petrolului sosit tocmai din Dallas. (De fapt, atenuează el, se născuse „într-o comună, lângă Dallas"!) Fiu de român și de scandinavă, bravează sub numele hibrid de Dagmar Stratulat. Cu asemenea ascendență, succesul profesorului de română e cert. Vocativul prenumelui acestuia nordic, asamblat in extremis de Mariana în clipele de extaz, e de un
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
dacă am vreo legătură cu directorul arhivelor din Galați, i-am spus că nu, nu l-am întâlnit niciodată. Într-adevăr, un președinte mai capabil să-și joace rolul nu s-ar lupta cu jurnaliștii care îl sâcâie. Primarul din comuna Râca, județul Argeș, a reușit să stabilească o nouă bornă în obiectivele oamenilor politici. În timp ce încerca să șteargă urmele escrocheriilor financiare pe care le făcuse, Sima a creat o diversiune, lansând în presă acuzații extrem de grave la adresa unor lideri de
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
semnat și un acord pentru construcția tronsonului bulgăresc al South Stream. Noul Logan e dotat cu un sistem multimedia cu display touch screen și navigație, iar pe volan au butoane care controlează limitatorul de viteză. Acordul prevede crearea unei societăți comune ruso-bulgare care să construiască și apoi să administreze tronsonul bulgăresc al gazoductului South Stream. Comisia a propus suspendarea South Stream atât timp cât proiectul nu este în conformitate cu dreptul european. Actualul lider al opoziției, Haitham al-Maleh, spune însa că gestul de joi este
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
pentru că actul privea cariera magistraților. Mie mi se pare de un prost gust desăvârșit asta cu împărat, rege, cneaz, prinț, voievod. Reședințele de județ vor deveni poli de dezvoltare, celelalte orașe și municipii vor deveni centre de dezvoltare zonală, iar comunele din jurul acestor localități vor avea și ele fonduri alocate pentru a stimula asocierea dintre ele și orașul respectiv. în orice județ vreți, mă pun în ultimul rând și vă asigur că toată sala se întoarce și mă aplaudă. Aici urmează
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
CRĂCIUN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit Ștefan cel Mare ca răsplată pentru vitejiile lui.
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
FRAȚII MIRCEȘTI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele satului.
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice că ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. Odorul acesta se păstrează în muzeul din București.
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
dânsul ceva, dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort într-o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare, pe Valea lui Ștefan-Vodă. Acest stâlp se află în comuna Moșna, ținutul Fălciului.
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]