138,420 matches
-
servește drept hrană peștilor răpitori. Cernușca este comună și relativ abundentă în întreaga arie de distribuție și nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este una dintre speciile cele mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra în declin din cauza asanării luncilor inundabile, scăderii debitelor râurilor, canalizării albiilor râurilor, construirii barajelor și digurilor de netrecut pe râuri. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) cernușca este listată
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
a lacului Razelm. În Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la locurile de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la locurile de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome în apele dulci începe toamna, se oprește atunci când râurile îngheață și se reia primăvară. După reproducere coboară în apele salmastre pentru a se hrăni. Unele populații care au parcurs un drum lung pe râuri pot petrece toată iarna în
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome în apele dulci începe toamna, se oprește atunci când râurile îngheață și se reia primăvară. După reproducere coboară în apele salmastre pentru a se hrăni. Unele populații care au parcurs un drum lung pe râuri pot petrece toată iarna în apele dulci. Puietul coboară în mare, în prima vara de viață (august). Populațiile izolate din apele interioare sunt strict dulcicole și au apărut după construirea de baraje
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
se reia primăvară. După reproducere coboară în apele salmastre pentru a se hrăni. Unele populații care au parcurs un drum lung pe râuri pot petrece toată iarna în apele dulci. Puietul coboară în mare, în prima vara de viață (august). Populațiile izolate din apele interioare sunt strict dulcicole și au apărut după construirea de baraje de netrecut pe râuri; ele se reproduc în afluenții râurilor în care trăiesc. În râuri preferă apa răcoroasă, curată, cu un curent repede și stă la
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-a declarat în favoarea referendumului din Crimeea, la care 96,77% dintre votanți s-au pronunțat pentru alipirea acestui teritoriu la Federația Rusă, considerând că astfel „s-a reparat o eroare istorică”. Cum rușii constituie 60% din populație, iar tătarii crimeeni și ucrainenii au boicotat referendumul, autoritățile ruse au anunțat că o majoritate de pește 95% dintre participanții la referendum s-a pronunțat pentru aderarea peninsulei Crimeea la Rusia. Ulterior, în luna mai, revista Forbes a anunțat ca
Referendumul din Crimeea, 2014 () [Corola-website/Science/331481_a_332810]
-
Deriva genetică sau fluctuația genetică (în ) este modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor unei gene într-o populație, de la o generație la alta. Alelele urmașilor sunt o mostră a alelelor părinților, iar soarta determină dacă un individ supraviețuiește și se reproduce. Frecvența alelelor într-o populație este proporția copiilor unei gene care au o anumită configurație. Deriva genetică
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
genetică (în ) este modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor unei gene într-o populație, de la o generație la alta. Alelele urmașilor sunt o mostră a alelelor părinților, iar soarta determină dacă un individ supraviețuiește și se reproduce. Frecvența alelelor într-o populație este proporția copiilor unei gene care au o anumită configurație. Deriva genetică poate cauza dispariția unor alele și poate reduce variabilitatea genetică. Atunci când există puține copii ale unei alele într-o populație, efectul derivei genetice e mai mare, iar când
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
supraviețuiește și se reproduce. Frecvența alelelor într-o populație este proporția copiilor unei gene care au o anumită configurație. Deriva genetică poate cauza dispariția unor alele și poate reduce variabilitatea genetică. Atunci când există puține copii ale unei alele într-o populație, efectul derivei genetice e mai mare, iar când există mai mult copii efectul este mic. Numeroase discuții sunt purtate pe tema importaței acordate selecției naturale în raport cu procesele neutre (aleatoare), cum ar fi deriva genetică. Ronald Fisher susține că driftul genetic
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
susține că driftul genetic poartă un rol minor în evoluție. În anul 1968 Motoo Kimura a reaprins discuția cu a sa teorie neutră a evoluției moleculare, care susține că majoritatea cazurilor în care o modificare genetică se propagă într-o populație sunt cauzate de deriva genetică. Procesul prin care se produce deriva genetică poate fi ilustrat folosind 20 de pietricele care reprezintă 20 de organisme dintr-o populație. Borcanul cu pietricele reprezintă populația inițială. Jumătate dintre pietricele sunt roșii și jumătate
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
susține că majoritatea cazurilor în care o modificare genetică se propagă într-o populație sunt cauzate de deriva genetică. Procesul prin care se produce deriva genetică poate fi ilustrat folosind 20 de pietricele care reprezintă 20 de organisme dintr-o populație. Borcanul cu pietricele reprezintă populația inițială. Jumătate dintre pietricele sunt roșii și jumătate sunt albastre, fiecare culoare corespunzând uneia din cele două alele ale unei gene din populație. La fiecare nouă generație organismele se reproduc aleatoriu. Pentru a reprezenta reproducerea
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
care o modificare genetică se propagă într-o populație sunt cauzate de deriva genetică. Procesul prin care se produce deriva genetică poate fi ilustrat folosind 20 de pietricele care reprezintă 20 de organisme dintr-o populație. Borcanul cu pietricele reprezintă populația inițială. Jumătate dintre pietricele sunt roșii și jumătate sunt albastre, fiecare culoare corespunzând uneia din cele două alele ale unei gene din populație. La fiecare nouă generație organismele se reproduc aleatoriu. Pentru a reprezenta reproducerea se selectează aleatoriu o pietricică
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
ilustrat folosind 20 de pietricele care reprezintă 20 de organisme dintr-o populație. Borcanul cu pietricele reprezintă populația inițială. Jumătate dintre pietricele sunt roșii și jumătate sunt albastre, fiecare culoare corespunzând uneia din cele două alele ale unei gene din populație. La fiecare nouă generație organismele se reproduc aleatoriu. Pentru a reprezenta reproducerea se selectează aleatoriu o pietricică din borcanul inițial și se pune o nouă pietricică cu aceeași culoare în noul borcan (pietricica selectată rămânând în borcanul inițial). Procesul este
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
de o anumită culoare să nu fie alese pentru a se reproduce. În acest exemplu, dacă nici o pietricică roșie nu este aleasă, borcanul care reprezintă noua generație va conține numai urmași albaștri. Alelele roșii se vor fi pierdut permanent din populație, pe când alelele albastre s-au fixat: toate viitoarele generații vor fi albastre. În cazul populațiilor de dimensiuni mici, fixarea poate avea loc în doar câteva generații. Mecanismul derivei genetice poate fi ilustrat cu un exemplu simplu. Într-o colonie foarte
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
dacă nici o pietricică roșie nu este aleasă, borcanul care reprezintă noua generație va conține numai urmași albaștri. Alelele roșii se vor fi pierdut permanent din populație, pe când alelele albastre s-au fixat: toate viitoarele generații vor fi albastre. În cazul populațiilor de dimensiuni mici, fixarea poate avea loc în doar câteva generații. Mecanismul derivei genetice poate fi ilustrat cu un exemplu simplu. Într-o colonie foarte mare de bacterii izolate dintr-o soluție, bacteriile sunt identice din punct de vedere genetic
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
patru bacterii supraviețuitoare: (A-A-A-A), (B-A-A-A), (A-B-A-A), (B-B-A-A), (A-A-B-A), (B-A-B-A), (A-B-B-A), (B-B-B-A), (A-A-A-B), (B-A-A-B), (A-B-A-B), (B-B-A-B), (A-A-B-B), (B-A-B-B), (A-B-B-B), (B-B-B-B). Combinațiile cu același număr de Auri și Buri sunt numărate și rezultă următorul tabel (probabilitățile sunt calculate luând în considerare că populația de dimensiune maximă este infinită): Probabilitatea oricăi combinații posibile este unde fracția 1/2 (probabilitatea ca A, respectiv B, să fie purtată de bacteria care supraviețuiește) este înmulțită de 4 ori(mărimea subpopulației care supraviețuiește) După cum se poate observa din
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
Probabilitatea oricărei combinații poate fi calculată cu formula unde "N" etse numărul de bacterii, iar "k" este numărul de alele A (sau B) din combinație. Deriva genetică are loc atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de sticlă”. Populația avea la început o distribuție egală de alele A și B, dar șansele sunt ca subpopulația supraviețuitoare de 4
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
fi calculată cu formula unde "N" etse numărul de bacterii, iar "k" este numărul de alele A (sau B) din combinație. Deriva genetică are loc atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de sticlă”. Populația avea la început o distribuție egală de alele A și B, dar șansele sunt ca subpopulația supraviețuitoare de 4 bacterii să fie distribuită
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
sau B) din combinație. Deriva genetică are loc atunci când, în urma unor evenimente aleatoare, se schimbă frecvența alelelor dintr-o populație. În acest exemplu, populația s-a micșorat la numai 4 membri, fenomen cunoscut sub numele de Efectul „gâtului de sticlă”. Populația avea la început o distribuție egală de alele A și B, dar șansele sunt ca subpopulația supraviețuitoare de 4 bacterii să fie distribuită inegal. Probabilitatea ca subpopulația să fie supusă derivei genetice (10/ 16) este mai mare decât probabilitatea ca
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
distribuția inițială (6/16). Modele matematice care descriu deriva genetică pot fi construite fie prin ecuații de difuzie , fie prin procese Markov de tipul "branching processes" (în limba engleză). Pornim de la o genă cu două alele, A și B. În populațiile diploide cu "N" indivizi există 2"N" copii ale fiecărei gene. Un individ poate avea doua copii ale aceeași alele sau două alele diferite. Numim frecvența unei alele "p", iar frecvența celeilalte alele "q". Modelul Wright-Fisher (care poartă numele lui
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]
-
Wright-Fisher. Pe de altă parte, simulările pe calculator sunt mai ușor de rulat folosind modelul Wright-Fisher, pentru că necesită mai puțini pași pentru a genera o soluție. În modelul Moran o generație este prelucrată în "N" pași, unde "N" este mărimea populației. În modelul Wright-Fisher o generație este prelucrată într-un singur pas. În practică ambele modele dau rezultate similare calitativ. Schimbările aleatoare ale frecvenței alelelor se pot datora și altor cauze, nu numai erorilor de eșantionare; un exemplu ar fi schimbările
Derivă genetică () [Corola-website/Science/331483_a_332812]