136,390 matches
-
făcut gospodării, feciori, gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
cu mândru soare, Care lumea-nveselea Și cu aur o-nvelea, Iată mări se ivea Ca alt soare strălucea Domnul Ștefan cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe cal încăleca Și cu mulți voinici pleca De la scara curții lui La biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a poruncit să facă în Scânteia o biserică cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți au căzut în vremea războiului cu turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese înainte și prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut plângând, îl și întreabă: - Ce plângi, măi Șolcane? - Plâng pentru că m-a bătut taica popa, la biserică. - De ce te-a bătut, mă? - M-a bătut că n-am știut să zic „Tatăl nostru”. Vodă care era din firea lui tare de credință, s-a zborșit când a auzit că sluga lui din casă nu știe nici „Tatăl nostru
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
viitorul Liceu „Diaconovici-Tietz” dar și vioara la Școala de muzică și desigur nu nglijează nici latura dirijorală a preocupărilor sale. Pe lângă corurile din școlile în care predă a mai condus Formația de cameră al profesorilor școlii de muzică, Corul Bisericii romano-catolice și Corul Ansamblului german de operetă la care se adaugă desigur colectivul orchestral. Cu acest ansamblu a prezentat o seamă de spectacole dintre care reținem titluri ca: Susana cea inocentă de J.Gilbert, Contesa dansului și Dans spre fericire
Franz Sturmer by Damian VULPE () [Corola-other/Journalistic/83687_a_85012]
-
1946, la București. Mama sa era casnică, o talentată croitoreasă, iar tatăl, fost militar, desenator tehnic la un institut de proiectări, este cel care i-a insuflat pasiunea pentru muzică. A locuit multă vreme în cartierul Bucureștii Noi, în apropierea bisericii Bazilescu (cînd i-am luat primele interviuri se mutase - adresă predestinată! - pe Știrbei Vodă, chiar peste drum de Conservator), fiind colegă de clasă cu Angela Similea. Pentru autenticitate, păstrăm povestea la persoana întâi, așa cum ne-a fost încredințată. Colegă cu
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
a tuturor celor care ridică un chip uman către zei s-ar prăbuși în haos”. “Peste tot unde a pătruns tradiția grecească a ființei, modul grecesc de a trăi experiența vieții, acolo au emigrat și ideea, discreția și responsabilitatea eleusină. Biserica veche creștină a preluat fără să știe și fără să vrea, numai un fragment al moștenirii ei.” Ernst Bertram - “Nietzsche, Încercare de mitologie”, Ed. Humanitas, București, 1998, Versiunea Românească, p. 294, 296. Așa și prin multe alte feluri încerc să
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
pe un bărbat nu prea înalt, blond, cu o privire pătrunzătoare și o voință puternică - a fost un războinic viteaz și hotărât, un priceput conducător de oști, dar și un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, care a zidit multe biserici și mânăstiri pe tot cuprinsul Moldovei și a rămas în amintirea românilor ca “Ștefan cel Mare și Sfânt”. Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 și 1504, a fost, fără îndoială, una dintre cele mai mari personalități din istoria
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
nu mai puțin de 44 de lăcașuri de închinăciune fiind ridicate din porunca sa. Printre cele mai cunoscute și mai frumoase se numără mânăstirile Putna, Voroneț (cu fresce exterioare minunate, unice în Europa), Tazlău și altele. A construit, de asemenea, biserici la Piatra Neamț, Borzești, Huși, Iași și în alte orașe sau târguri ale Moldovei. Ștefan a fost un om credincios, un bun fiu duhovnicesc al Bisericii noastre Ortodoxe. După victoria de la Vaslui, în scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Voroneț (cu fresce exterioare minunate, unice în Europa), Tazlău și altele. A construit, de asemenea, biserici la Piatra Neamț, Borzești, Huși, Iași și în alte orașe sau târguri ale Moldovei. Ștefan a fost un om credincios, un bun fiu duhovnicesc al Bisericii noastre Ortodoxe. După victoria de la Vaslui, în scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi europeni, el scria: “Am luat sabia în mană și, cu ajutorul Domnului nostru Dumnezeu Atotputernic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit (...), pentru care lucru
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
i-am biruit (...), pentru care lucru fie lăudat Domnul Dumnezeul nostru.” Însuși Papa de la Roma l-a lăudat, numindu-l ”Atletul lui Hristos”. Chiar și după înfrângerea de la Valea Albă (sau Războieni), Ștefan a ridicat în acel loc o mică biserică pentru sufletele celor morți în luptă, pe care stă scris: “Noi, Ștefan Voievod și cu fiul nostru Alexandru, am ieșit înaintea turcilor și am făcut cu dânșii mare război în luna iulie 26 și, cu voia lui Dumnezeu, fură biruiți
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
și am făcut cu dânșii mare război în luna iulie 26 și, cu voia lui Dumnezeu, fură biruiți creștinii de către păgâni si au căzut acolo o mare mulțime din ostașii moldoveni.” În timpul său a luat naștere stilul “moldovenesc” în construcția bisericilor, s-au scris primele letopisețe (cronici) și s-au făcut daruri către mânăstiri din afara țării. Se spune ca Ștefan purta întotdeauna asupra sa un triptic, adică o icoană triplă, reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Unul dintre marii săi duhovnici a fost Daniil Sihastrul, căruia i-a cerut adesea sfatul și care, după înfrângerea de la Valea Albă, l-a îndemnat să continue lupta împotriva păgânilor. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților, împreună cu Daniil Sihastrul, in anul 1992, cinstindu-l cu numele de “binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”. Legenda este un poem epic de dimensiuni medii în care sunt versificate legende populare
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
a doua capitală după Suceava, aici a petrecut o bună parte din timpul cât a fost voievod, creâdu-și reședința la Curțile Domnești. Se impune o excursie la Vaslui, pentru vizitarea vestigiilor acestora - care fac obiectul unor săpături arheologice și a bisericii cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie ștefaniană. În acest mod, legendele vasluiene vor fi receptate mult mai ușor. Ele se referă în primul rând la Bătălia de la Podul Înalt, pe care o situează însă nu cum este acceptat
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
întemeierea mai multor localități de pe Valea Tutovei și cele despre Radu Bălteanu și sora sa Irina pe „Valea Stemnicului”; prezența legendară a lui Ștefan cel Mare este semnalată în zeci de alte sate unde apare drept întemeietor sau ctitor de biserici; este vorba altădată de cei din preajma sa, cum este cazul cu denumirea Valea Oanei. Imaginea legendară a lui Ștefan cel Mare o regăsim și în numeroase creații literare, în primul rând, poeziile lui Dimitrie Bolintineanu și Vasile Alecsandri, romanele
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
gândul de-a intra în cort. -E treaz, Măria-Ta! - De ce-mi zici Măria-Ta, mă cunoști pesemne? -„Eu” bâlbâi soldatul, nu, nu știu, te cunosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana sfințită din perete, ca pe crucea bisericii, aș putea să jur că ești chiar Ștefan cel Mare! Atunci streinul puse mâna pe umărul tânărului. - Știam c-ai să mă cunoști! Soldatul se cutremură de bucurie când simți atingerea năzdrăvanului viteaz. Parcă-i curgeau flăcări prin vine, gata
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
pe loc, și trecutul trecea pe dinaintea ochilor săi, se gândea la toate acele strașnice războaie ale lui Ștefan cel Mare, cum în 50 de ani s-a luptat și mai totdeauna a fost biruitor și a zidit 40 de biserici, pentru fiecare biruință un altar! De aceea-i cinstit ca un sfânt, marele Ștefan cu brațul puternic, cu inima tare și cu neînfricată credință în Dumnezeu. Stan se gândea la toate acestea, până când veni schimbul gărzii și cum mărețul oaspete
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
puternică deasupra tuturor. Știa că prințul era menit să ducă poporul său pe calea fericirilor, devreme ce marele viteaz al neamului cu sufletu-i tare și drept credincios, îi stă alături. Și prințul Carol făcu întocmai precum Ștefan, el zidi biserici frumoase-n toată țara, de aceea și Dumnezeu i-a stat aievea în ajutor. Și când după luni de zile, trupele își făcură intrarea triumfală în București, atunci Stan văzu încă o dată pe Ștefan cel mare, ca o umbră ușoară
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
și ne trebuie o grămadă de bani, să le cumpărăm cele necesare. Programul se va derula timp de două săptămâni. Patriarhul Daniel îi incurajează pe români să aibă mai mulți copii pe care să-i crească în tară. Apelul patriarhului Bisericii Ortodoxe Române a fost făcut la finalul slujbei de la Catedrala Patriarhal din București, astăzi de sărbătoarea nașterii maicii Domnului Sărbătoarea nașterii maicii Domnului este un moment potrivit în care noi cerem ca cei ce au copii să aibă și mai
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
credinți creștine, Fecioara Maria s-a născut în urma unei minuni din părinții ei, Ioachim și Ana, ajunși la bătrânețe fără prunci. Potrivit redactorului nostru, Remus Rădulescu, maica Domnului este sfănta cea mai cinstită în creștinism. În vestul țării foarte multe biserici și mănăstiri au hramul în aceasta zi. Ca-n fiecare an, mii de pelerini din țară, dar și din Austria și Ungaria s-au adunat la mănăstirea franciscană Maria Radna din județul Arad. Un alt pelerinaj tradițional are loc de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
franciscană Maria Radna din județul Arad. Un alt pelerinaj tradițional are loc de Sfânta Maria mică și la Cluj Napoca, la mănastirea congregației surorilor Maicii Domnului. Aici se află centru mondial al primul ăă primului ordin călugăresc crea de români în cadrul bisericii catolice. Acesta a fost înființat în o mie noua sute doua zeci și unu de catre mitropolitul Blajului, Vasile Suciu, pentru a avea grijă de oo, de copii ramași orfani dupa primul război mondial. România are nevoie de investiții și de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
opt minute, ascultați Radio Jurnalul la Radio România Actualități. Mii de oameni au asistat astăzi la Timișoara la slujba de înmormântare a mitropolitului Nicolae Corneanu al Banatului. Ceremonia a fost oficiată la catedrala mitropolitană din oraș de patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Alina Bujeancă relatează. Îndoliați, cu lumânări în mâini, credincioșii care l-au iubit pe Vlădica Nicolae împreună cu preoți din întregul Banat, au format un cerc în jurul catedralei unde trupul neînsuflețit al Înaltpreasfințitul Nicolae a fost purtat în procesiune
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
problemă cu care ne confruntăm la nivel național este lipsa de informație, aproape pe toate palierele vieții - economice, sociale și de sănătate, în mod deosebit. Până când nu se vor uni toate forțele la nivel de Minister al Sănătății, Ministerul Învățământului, Biserica și noi, pacienții, beneficiari ai operațiilor de transplant, ca să facem un front comun de informare, cu un caracter continuu și pe o perioadă mai mare de timp, nu vom reuși să cuprindem și să dezvoltăm cât mai mult această activitate
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Unul dintre factorii determinanți ar fi referirea la factorul religios. Da. Pentru că, până la urmă, sigur, noi suntem ortodocși în proporție de optzeci și ceva la sută, dar totuși suntem o țară seculară. Deci oamenii care cu adevărat se regăsesc în biserici sunt undeva la douăzeci treizeci la sută. Da vorbeați vorbeați și de votul în diaspora. Cât de mult a contat acest? Eu cred că la fiecare votant din diaspora încă cinci au fost convinși în România să voteze cu Klaus
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]