137,849 matches
-
respectiv, ca și, mai ales, concepția lui Ion Mușlea, întors de curând de la École Roumaine en France (1923-1925). Considerat „realizarea cea mai apreciată” (Ion Taloș) a lui Mușlea, A. A. de F. și-a adus o „contribuție substanțială în folcloristica vremii în aproape toate sectoarele mari ale cercetării” (Ovidiu Bârlea). Editată de Academia Română, publicația venea să înlocuiască mai vechea colecție „Din viața poporului român” a aceleiași instituții și avea menirea să instaureze spiritul științific în domeniile etnografiei și folclorului și să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
prin Concert din muzică de Bach (1927) și prin Drumul ascuns (1932), pentru a se sfârși în amplitudinea oarecum mediocră a construcției de tentativă sau, în orice caz, de tangență proustiană Rădăcini (I-II, 1938) ori poate în manuscrisul, o vreme rătăcit, al romanului Străina. Tranziția de la literatura confesivă a debutului la austerul edificiu romanesc este impresionantă din mai multe puncte de vedere, dar nu anulează unitatea de esență a creației scriitoarei și nu instituie o falie de netrecut între etapa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
o îngemănare activă a trei principii: degetul mare (policele) - Venus (înmulțirea rodnică), degetul arătător - Jupiter (ocrotirea divină), degetul mijlociu - Saturn (ploaie). 5. Degetul mijlociu (numit scurt: mijlociul) este consacrat din vechime lui Saturn - zeul bogăției, rodniciei pământului, ce domnea în vremurile mitice ale “veacului de aur”. Și acestui deget i se acordă un simbolism falic, deoarece configurația mâinii, alcătuită din degetul mijlociu întins (el este cel mai lung dintre degetele mâinii), iar restul degetelor strânse, figurează organele genitale masculine, de unde denumirea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
este prezentată ca un mijloc de comensurare a rezultatelor, de apreciere a situației patrimoniale. Aceste aprecieri converg către ideea că știința contabilității reprezintă un instrument de gestiune și de calcul economic. Finalitatea contabilității este îndreptată tot mai mult în ultima vreme spre latura socială, întrucât rezultatele și situația patrimonială ale unui perimetru al mișcărilor de valori interesează un ansamblu vast de agenți sociali, fiecare având așteptări și exigențe îndreptățite. Elementele de structură ale sistemului contabil au determinat conturarea pe plan internațional
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
a cifrelor de echivalență este definită de numărul de parametri în baza cărora se determină. Astfel, se disting indici de echivalență simpli, indici complecși și indici agregați. Indicii de echivalență simpli se determihă pe baza unui singur parametru, pe cîtă vreme indicii complecși au ca bază de determinare cel puțin doi parametri. Indicii de echivalență agregați se obțin prin înmulțirea unor serii de indici de echivalență simpli cu ponderea fircărui articol de calculație în totalul cheltuielilor de producție. Trebuie făcută mențiunea
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen cultural românesc, salutat la vremea respectivă de intelectuali de marcă ai României, precum savantul Nicolae Iorga. Aceste mini-monografii, care reprezintă și partea centrală a lucrării domnului Iulian Ghercă Munteanu, reprezintă un punct de plecare pentru cercetători, care sperăm că vor continua să abordeze tematica complexă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
peisajul publicistic românesc reviste și ziare precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei poate fi privită ca un domeniu complementar al istoriei generale, Ziarul (alături de celelalte publicații) reprezentă o sursă importantă pentru cercetarea istorică; această sursă (având de multe ori un grad ridicat de subiectivism) se află în strâns raport cu realitatea vremurilor, cu spiritul epocii, cu intrigile și problemele specifice timpurilor respective; de aceea, informațiile prezentate (coroborate cu alte surse istorice) pot oferi cercetătorului o consistentă bază științifică. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară nivelul cultural al unei țări, precum și gradul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea presei catolice din România, jurnalul său Episcop în România este esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de alte publicații ale vremii). Un loc aparte între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la presă, dintre care amintim: Grigore XVI, Acta Gregorii Papae XVI, Tipografia Vaticana, 1901, Pius X, Carta a Francisco Veuillot, 22.X.1913, PiusX, Motu proprio Fin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
modern cu cele tradiționale. Analiza presei catolice contribuie la întregirea imaginii asupra comunității catolice din România și a rolului și locului acesteia în dezvoltarea societății românești din prima jumătate a secolului al XX-lea. În consecință, temele abordate în presa vremii erau foarte diverse și demonstrau implicarea Bisericii în toate domeniile vieții și societății: de la religios, cultural, politic, științific, economic, social, până la sfaturi practice sau evenimente sportive. Ponderea cantitativă și calitativă a existenței și dezvoltării publicațiilor religioase a fost direct proporțională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de aici, propaganda realizată de Biserică prin presă 215, lipsa unei baze teoretice și unitare care să stea la baza fenomenului mediatic din interiorul bisericii; exista mai degrabă o poziționare față de problemele societății contemporane, care răspundea tendințelor, disputelor și realităților vremii, prezența unei confruntări de idei chiar în interiorul catolicismului, pe de o parte (între intransigenți, tradiționaliști și aripa mai liberală), iar pe de altă parte între Biserică și noile idei filosofice și sociale care se răspândeau și se aplicau în societate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicații precum: Cultura sociale (1898), Il Domani d'Italia (1901-1903) sau Lettere ai lavoratori (1903-1904). Il Domani d'Italia era un săptămânal cu caracter popular, care a ajuns să distribuie 15.000 25.000 de exemplare cifre considerabile pentru acea vreme. I.3.2.2. Presa din Italia în prima jumătate a secolului al XX-lea La începutul secolului al XX-lea, Vaticanul a considerat comunismul un factor de amenințare a stabilității sistemului politic. S-au întreprins diferite inițiative comune ale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
edituri, librării, biblioteci proprii. Toate aceste măsuri au avut ca scop așa cum reiese din documentele oficiale transmiterea mesajului creștin și oferirea unei poziții și a unei viziuni a Bisericii referitoare la toate aspectele societății. În consecință, temele abordate în presa vremii erau foarte diverse și demonstrau implicarea Bisericii în toate domeniile vieții și societății: de la religios, cultural, politic, științific, economic, social, până la sfaturi practice sau evenimente sportive. Ponderea cantitativă și calitativă a existenței și dezvoltării publicațiilor religioase a fost direct proporțională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a provocat o regândire și o repoziționare a Bisericii în societate; în această reașezare, presa ca de altfel toate mijloacele de comunicare socială a jucat un rol important. Poziția Bisericii față de fenomenul mass-media a fost una care a răspuns tendințelor vremii, rezolvând anumite probleme imediate, fără a avea un fundament teoretic foarte clar, sau un plan pe termen lung (cel puțin, nu în prima jumătate a secolului al XX-lea). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Galați 268. Ierarhia catolică națională s-a instituit în acești ani ai sfârșitului de secol XIX și început de secol XX, fiind însă combătută de Biserica Ortodoxă Română 269, dar înțeleasă în schimb de o parte a clasei politice a vremii 270. Organizarea instituțională a Bisericii Catolice din România și subordonarea jurisdicțională a celor două eparhii direct Sfântului Scaun (prin Congregația De Propaganda Fide), au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale bisericești românești 271; s-au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că liderul spiritual se afla la Vatican) ce fuseseră menționate în Concordat. Problema Concordatului și statutul confesiunilor religioase din România au ocupat un loc important și în publicațiile catolice ale vremii. În Sentinela Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923) și necesitatea semnării Concordatului. "Legăturile diplomatice dintre stat și Vatican urmăresc tocmai stabilirea de bune relații între aceste două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele ce tratau problematica națională. Au existat publicații românești care apăreau la Viena și Budapesta. Ele informau românii din Transilvania despre realitățile politico-sociale ale vremii și exprimau viziunea românescă asupra evoluției politice. În această categorie se regăseau Sionul românesc (1865-1872) o revistă ecleziastică ce a apărut la Viena sub conducerea lui Grigore Silași (preot unit din Blaj) și Federațiunea înființată la începutul anului 1868, la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost motorul acestei acțiuni. Istoria presei poate fi privită ca un domeniu complementar al istoriei generale, presa reprezentând o sursă pentru cercetarea istorică; de multe ori, având un grad ridicat de subiectivism, ea avea un raport strâns cu realitatea acelor vremuri, cu spiritul epocii, cu intrigile și problemele specifice timpurilor respective, iar informațiile oferite (coroborate cu alte surse istorice) pot oferi cercetătorului o bază științifică consistentă. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară și nivelul cultural al unei țări, precum și gradul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicațiuni nr. 210/1938 (se preciza aceasta pentru a se dovedi că îndeplinea toate condițiile legale de funcționare). Aceste schimbări de fond, precum și unele de conținut, apărute în articolele publicate în perioada 1938-1940, s-au înscris în tabloul general al vremii și demonstrează faptul că publicațiile catolice din România au fost afectate și influențate de evoluția politică din țară. Ziarul era redactat pe patru coloane și avea întotdeauna un editorial pe prima pagină, ce făcea referire de obicei la evenimentele importante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
458, instaurarea Monseniorul Auner în funcția de promotor apostolic la data de 30 ianuarie 1927459. Pe parcursul anilor 20, în paginile revistei au apărut o serie de articole referitoare la lupta ideologică și culturală purtată de unele dintre curentele teologice ale vremii (care promovau anumite concepte de teologie socială și culturală), ce s-a manifestat preponderent în spațiul german. Articolele inspirate în primul rând de disputele din jurul catolicismului din tările de limbă germană (un catolicism profund ancorat social și politic) pledau în favoarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Matthaus Seikel, Raymund Netzhammer, Auner și Durcovici. Aceștia au militat pentru înființarea unor publicații specifice destinate tinerilor (dar și copiilor)468. Articolele semnate de Anton Durcivici (apărute între anii 1921-1924) în Jugenfreund au abordat teme variate și ancorate în realitățile vremii 469. Materialele au fost scrise în limba română 470, din dorința de a se adresa tuturor tinerilor catolici din arhidieceză în limba țării, chiar dacă aceștia aparțineau și altor minorități etnice. Au existat cinci articole scrise de Durcovici în paginile revistei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
el507. Din anul 1900 a fost trimis în România, unde a fost numit Superior al Seminarului Teologic din București, profesor de matematică și de chimie; era considerat canonic de onoare al catedralei "Sf. Iosif"508. Nu a rămas însă multă vreme aici, căci în 1902 s-a întors la Einsiedlen ca profesor, iar apoi a plecat la Roma, unde a predat chimie la Colegiul Central al ordinului benedictin San Anselmo (prin această onoare i s-a recunoscut valoarea ca profesor și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prima pagină a revistei din 1 ianuarie 1918 care s-a referit la importanța Congresului de la Paris unde se specifica "se întâlnesc delegații din toate țările beligerante, ca să statornicească pacea în lume"612. Un material ce prezenta evenimentele importante ale vremii a fost cel dedicat comunizării Rusiei și ateismului manifestat de comuniști. Intitulat "Mișcarea celor fără Dumnezeu în Rusia", articolul oferea informații despre arestarea a 112 preoți și condamnarea lor la moarte (în anul 1936). Datele preluate de la Agenția de presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Scopul declarat al noii publicații a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic; pe terenul național numai de ce este românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolic. În 1921 i s-a adăugat "Presa Bună", nume dat de Comitetul Catolic care s-a înființat pentru sprijinirea presei catolice. În anul 1924, revista a apărut așadar sub denumirea Calendarul Presa Bună. Deoarece preoții franciscani tipăreau de multă vreme Calendarul catolic de perete, preotul Gabor a încercat schimbarea titlului revistei în Almanahul Presa Bună, pentru a nu fi confundat cu calendarul franciscanilor. Așadar, Calendarul catolic și Almanahul Presa Bună au fost una și aceeași revistă; doar numele s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]