13,756 matches
-
cala Generalizare Granulom fibrinocazeos (taurineă IOAN PAUL146 l. Granulomul tânăr, respectiv epitelioido- gigant suferă o metaplazie fibroblastica și că o consecință se fibrozează la porci și se fibrozează, se calcifica sau chiar se osifica la cabaline. În aceste cazuri intervine îndeosebi M. avium subsp. avium, specie mai puțin patogena pentru mamifere. 2. Obișnuit granulomul matur se impregnează în zona centrala cu săruri de calciu, deci suferă calcificarea distrofica și persistă astfel un timp îndelungat. 3. Evoluția granuloamelor predominant exsudative mai ales
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mitocondrii, reticul endoplasmic, ribozomi etc. Procesul de digestie începe din momentul în care fuziunea dintre autofagozom și lizozom este completă. Crinofagia sau granuloliza este mecanismul de degradare a produșilor de secreție celulară. Prezintă importantă mai mare heterofagia și autofagia și îndeosebi uciderea și degradarea microbilor. Din punct de vedere biochimic uciderea microbilor și degradarea fagolizozomului se poate realiza prin mecanisme oxigen dependente și oxigen independente. IOAN PAUL174 Mecanismele microbicide oxigen dependente Am menționat anterior că în cursul fagocitozei granulocitele neutrofile își
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 208. footnote>. Definirile postului exclusiv prin sarcinile repartizate pentru o anumită poziție „sunt apreciate, în general, ca exprimând un punct de vedere îngust, limitat, privind postul, deoarece nu se iau în considerare, îndeosebi, responsabilitățile deținătorului postului”<footnote Ibidem, p. 209. footnote>. Să ne obișnuim ca atunci când ne referim la o anumită definiție a unui proces social să ne gândim, atât la gradul ei de cuprindere a realității, cât și la consecințele pe care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Prin raportarea vechimii medii în aceeași firmă la vechimea medie totală în muncă se determină coeficientul de stabilitate a forței de muncă în cadrul unei firme. Creșterea stabilității forței de muncă are consecințe pozitive asupra activității întreprinderii, în timp ce creșterea circulației și, îndeosebi a fluctuației, are urmări negative, ducând la scăderea productivității muncii, înrăutățirea calității producției, folosirea nerațională a timpului de lucru, creșterea cheltuielilor de producție etc. Pentru a pune în evidență corelația dintre intensitatea circulației și fluctuației forței de muncă și nivelul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
nejustificate, care au avut loc în cursul perioadei analizate. Obiectivele principale urmărite de analiza diagnostic a utilizării timpului de lucru sunt următoarele: a) gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil; b) mărimea și structura fondului de timp neutilizat, îndeosebi a celui nejustificat; c) efectele utilizării incomplete a timpului de lucru asupra principalilor indicatori ai activității întreprinderii; d) situația coeficientului numărului de schimburi și a consecințelor modificării acestuia. Pentru caracterizarea gradului de utilizare a timpului de lucru se folosesc mai
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pe lângă dezamăgirile generate de contactul cu tot felul de superiori incompetenți și dogmatici, revelația întâlnirii unui prim-secretar de partid de altă factură decât cei dinainte. Dar el își pierde treptat tăria de caracter și combativitatea din pricina frământărilor sufletești legate îndeosebi de Camelia, una din prezențele feminine cele mai izbutite în roman. La fel ca în Conul de umbră, o întâmplare neprevăzută îl face pe Cremene să descopere - cu puțin înainte de a muri sub dărâmăturile blocului Scala, în cutremurul din martie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește proză și schițează caricaturile celor prezenți. De altfel, scriitorul își va însoți opera literară cu desenele proprii, caricaturistul, care își alege modelele îndeosebi din lumea literar-artistică și sportivă, numărându-se între cei mai apreciați profesioniști ai genului. Dragostea noastră cea de toate zilele anunța un prozator cu ochi de caracterolog și de umorist, recrutându-și materia din lumea mahalalei bucureștene, a vieții de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
G. Demetrescu-Mirea, pe care i-a cunoscut și sprijinit prin revista sa. De altfel, arhitectul Ion Mincu este și personajul principal din romanul Marin Gelea (1905), scriere cu numeroase inserții autobiografice, în care P. intenționează să descrie societatea românească și îndeosebi lumea literar-artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea. SCRIERI: Mihail Eminescu, București, 1892; Noi în 1892, București, 1892; Figuri literare contimpurane, București, 1893; Vasile Alecsandri, București, 1894; Scriitori români contimporani, București, 1898; Carmen Sylva, București, 1899; Marin Gelea, București, 1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin cel Mare, reprezentat în aer liber în ruinele din fața Catedralei Arhiepiscopale din Constanța, cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Piesa are un oarecare suport documentar, dar se susține îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger de la plage), Constanța, 2003; Amurguri, Constanța, 1993; Anotimpurile Mariei, Galați-București, 1995; Miss Eva, Constanța, 1997; Baudelaire și poezia română modernă, Constanța, 1999; Teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
a prelucrat versurile și metrul poetic fara sa elimine Întru totul emoția poetică. În literatura română, Încă din 1880 până În perioada interbelică, alături de simbolism, parnasianismul a Însemnat o importantă direcție modernistă a poeziei noi / decadente, direcție promovată - În „simbioza parnasianism-simbolism“ - Îndeosebi de revistele „Literatorul” și „Vieața nouă” apărute la București, precum și „Versuri și proză” de la Iași. Primele semne ale parnasianismului românesc s-au făcut cunoscute Între 1866-1869, În „Pasteluri” de Vasile Alecsandri, socotite sincronice cu cele din Franța, unde curentul a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În tipare spre a intra În circuit ca produs Înnobilat, să pară a fi de proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, Împrăștiind parfumuri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fără Început...Structura romanului este complexă, autorul urmărește destinul unui personaj proiectat pe fundalul satului ardelean, cu tradițiile și obiceiurile sale specifice. Monografia satului ardelean se constituie treptat din prezentarea imaginii acestuia, a țăranilor și a problemelor care-i frământă, Îndeosebi În legătură cu posesia pământului: prezentarea obiceiurilor și a tradițiilor legate de momentele fundamentale ale vieții: nașterea, nunta, Înmormântarea; prezentarea vieții intelectualității ardelene și a problemei naționale. Nu Întâmplător romanul Începe cu descrierea horei, scenă antologică, prin care autorul realizează mai multe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii. Sociologii care au urmat generației pașoptiste și îndeosebi cei ai epocii interbelice au avut de explorat o societate diferită, mult mai diferențiată, cu o plajă diversificată de urgențe - pe scurt, o societate mai problematică decât antecesorii lor. Societatea de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
probleme feminine. Secțiile țineau ședințe de dezbateri, analize pe probleme, acordau consultații și formulau proiecte de legi. Reputația deosebită de care s-a bucurat ISR pe plan intern și extern în cele peste două decenii de existență s-a datorat îndeosebi ciclurilor prestigioase de dezbateri publice organizate de acesta pe teme arzătoare în perioada interbelică. Pentru cititorul de astăzi pot fi foarte sugestive criteriile și metodologia care au stat la baza organizării acestor dezbateri publice: identificarea problemelor sociale majore generate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sănătății” și a „culturii sufletești”. Imaginea ISR conturată în cele peste două decenii de activitate surprinde o instituție ce a cercetat problemele fundamentale care au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți membrii, fie foști președinți de state sau
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
făcut ca Clubul să fie asociat - mai ales de către economiști și de către specialiștii din domeniul tehnologiilor - cu o instanță ce se împotrivește în mod absolut creșterii economice și tehnologice, pledând pentru o creștere economică zero și pentru stoparea inovațiilor tehnologice. Îndeosebi specialiștii din domeniul tehnologiilor criticau Clubul, susținând că acesta nu este conștient de capacitatea inovațiilor tehnologice și științifice de a contribui la însăși rezolvarea problemelor majore ale omenirii. Astfel că Raportul a fost extrem de discutat în sute de conferințe, seminarii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roma le acorda o mare importanță și care-l consacrau printre primele centre de studii prospective din lume, alături de UNESCO și organizațiile Word Future Studies Federation și World Future Society. „Învățarea participativă” lega învățarea individuală de cea a societății. Concepută îndeosebi ca o „dezvoltare a competenței de a face față situațiilor noi”, învățarea considerată tradițional ca un proces individual, era acum concepută pe un plan mai larg. Învățând, societățile își îmbogățesc repertoriul de răspunsuri actuale sau potențiale la situații reale, fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii capacității comunității și a administrațiilor locale, a problemelor administrative și administrare financiară locală și luarea deciziilor la nivel local, încercând să reflecte cererea și nevoile comunității (stimulând participarea comunitară și construirea/consolidarea capitalului social). Rolul fondurilor sociale Având
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig arată că, în condiții de recesiune economică sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate pe cei trei piloni (2000, pp. 19-20): promovarea oportunităților - în general, programele antisărăcie trebuie să le ofere persoanelor sărace posibilitatea de a beneficia de oportunitățile pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În acest sens ne facem o datorie de onoare în a adresa mulțumirile noastre următoarelor instituții și persoane care au contribuit cu informații, sugestii, observații, etc, la elaborarea și publicarea volumului: Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", îndeosebi domnului director general, general de brigadă (r.) dr. Mihail E. Ionescu, domnului director executiv dr. Alexandru Florian, domnului responsabil al departamentului de cercetare, prof. univ. dr. George Voicu; întregului personal al Arhivelor Militare Române, în mod deosebit doamnei Lenuța Nicolescu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în mod deosebit doamnei Lenuța Nicolescu, domnului colonel prof. univ. dr. Gheorghe Nicolescu, domnului Iulian Boțoghină, domnului Ionel Burlacu, domnului dr. Cornel Țucă, domnului dr. locotenent-colonel Florea Petrișor; domnului comandor dr. Marian Moșneagu; întregului personal al Arhivelor Ministerului Afacerilor Externe, îndeosebi domnului director dr. Stelian Obiziuc, domnului dr. Alexandru Ghișa, domnului dr. Dumitru Preda și domnului Alexandru Nicolescu; întregului personal al Arhivelor Naționale Istorice Centrale, îndeosebi domnului director general dr. Dorin Dobrincu; întregului personal al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locotenent-colonel Florea Petrișor; domnului comandor dr. Marian Moșneagu; întregului personal al Arhivelor Ministerului Afacerilor Externe, îndeosebi domnului director dr. Stelian Obiziuc, domnului dr. Alexandru Ghișa, domnului dr. Dumitru Preda și domnului Alexandru Nicolescu; întregului personal al Arhivelor Naționale Istorice Centrale, îndeosebi domnului director general dr. Dorin Dobrincu; întregului personal al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, îndeosebi domnului conferențiar univ. dr. Virgiliu Țârău, domnului dr. Claudiu Secașiu și domnului dr. Silviu Moldovan; întregului personal al Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, îndeosebi domnului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
domnului director dr. Stelian Obiziuc, domnului dr. Alexandru Ghișa, domnului dr. Dumitru Preda și domnului Alexandru Nicolescu; întregului personal al Arhivelor Naționale Istorice Centrale, îndeosebi domnului director general dr. Dorin Dobrincu; întregului personal al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, îndeosebi domnului conferențiar univ. dr. Virgiliu Țârău, domnului dr. Claudiu Secașiu și domnului dr. Silviu Moldovan; întregului personal al Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, îndeosebi domnului director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi domnului dr. Radu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Centrale, îndeosebi domnului director general dr. Dorin Dobrincu; întregului personal al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, îndeosebi domnului conferențiar univ. dr. Virgiliu Țârău, domnului dr. Claudiu Secașiu și domnului dr. Silviu Moldovan; întregului personal al Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, îndeosebi domnului director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi domnului dr. Radu Ioanid și domnului dr. Carl Modig; domnului dr. Tudor Ciobanu; doamnei Andrea Dobeș și domnului Robert Fürtös de la Muzeul Memorial Sighetul Marmației; domnului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]