43,150 matches
-
-lucrul în diadă -lucrul cu grupul mare al clasei b)procedee: -conversația -exercițiul -problematizarea -studiul de caz c)mijloace: -tablă -cretă colorată -retroproiector -teste -flip-chart Scenariu propriu-zis: -50 minute 1.Organizarea clasei în vederea desfășurării activității 3 minute Activitatea profesorului: * Notarea absențelor în caietul dirigintelui, motivarea absențelor; * Discutarea problemelor curente ale clasei; * Crearea unei ambianțe specifice adaptată cerințelor activității pentru înlăturarea barierelor formale și favorizarea creativității elevilor; Activitatea elevilor: * Participă la crearea ambianței 2.Motivarea elevilor 2 minute Activitatea elevilor: * Profesorul propune
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
grupul mare al clasei b)procedee: -conversația -exercițiul -problematizarea -studiul de caz c)mijloace: -tablă -cretă colorată -retroproiector -teste -flip-chart Scenariu propriu-zis: -50 minute 1.Organizarea clasei în vederea desfășurării activității 3 minute Activitatea profesorului: * Notarea absențelor în caietul dirigintelui, motivarea absențelor; * Discutarea problemelor curente ale clasei; * Crearea unei ambianțe specifice adaptată cerințelor activității pentru înlăturarea barierelor formale și favorizarea creativității elevilor; Activitatea elevilor: * Participă la crearea ambianței 2.Motivarea elevilor 2 minute Activitatea elevilor: * Profesorul propune o temă care se va
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
a defini conceptul de comunicare B.Tipuri de comunicare: 8 minute Activitatea profesorului: * Propune elevilor să realizeze un exercițiu pentru a pune în evidență rolul comunicării nonverbale; elevii se vor așeza fără a vorbi între ei în ordinea descrescătoare a absențelor nemotivate; exercițiu realizat cu grupul mare al clasei * Prezintă la retroproiector tipurile de comunicare și le comentează; prezintă apoi formele comunicării Activitatea elevilor: * Realizează exercițiul propus de diriginte; C.Scopuri esențiale ale comunicării: 15 minute Activitatea profesorului: * Dirigintele propune elevilor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
loc o conversie incompletă a dublelor legături prezente în monomer. Același lucru se poate observa și în cazul benzilor de absorbție de la 987 și 934 cm-1 [55,56]. De asemenea, o comparație între spectrul polimerului preparat în prezența și în absența agentului porogen (Figura 4a, respectiv 4b) , arată că nu există deosebiri structurale între produșii reticulați obținuți. Sintezele efectuate în prezența mediilor porogene duc la obținerea de polimeri cu structură poroasă care variază în funcție de concentrația monomerului și calitatea mediului porogen. În
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de reținere ciclohexan, QCh > 0,1 ml/g, este o dovadă suplimentară a celor afirmate (57). Copolimerii obținuți în prezența unui agent porogen au valori ale capacităților de reținere a toluenului mai mari dec=t cele ale copolimerilor obținuți în absența acestora pentru același grad de reticulare. Pentru o cantitate constantă de DVB, creșterea diluției determină o creștere a valorilor coeficientului de reținere toluen, QT indiferent de natura agentului porogen. Volumul porilor, VP (ml/g) și diametrul mediu al porilor pentru
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
sintetizați nu au o structură poroasă (valorile densității specifice sunt apropiate de cele ale densității aparente). Toate probele obținute în prezența unor agenți porogeni au valori mai ridicate ale coeficientului de reținere toluen dec=t în cazul copolimerului sintetizat în absența acestora. Toți acesti solvenți folosiți pentru diluția amestecului de monomeri determină formarea unor rețele polimerice cu flexibilitate mare a lanțurilor macromoleculare atunci c=nd valorile cantității de DVB sunt ≤ 10%. Coeficienții de reținere a solvenților au fost folosiți pentru determinarea
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
25 de ani, termenul "sepsis" a fost utilizat pentru a denumi un tip de răspuns sistemic la infecție în cazul pacienților în stare critică. În ultima perioadă s-a constat că fenomenele descrise sub termenul sepsis pot apare și în absența infecției. Din punct de vedere lingvistic această descoperire nu prezintă probleme: sensul cuvântului sepsis s-a mai schimbat de-a lungul timpului, de ce să nu se schimbe din nou? Totuși din punct de vedere medical s-a considerat că asocierea
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
de agitație, confuzie, delir, somnolență, comă. g. Afectarea digestivă, se exprimă adesea prin hemoragie digestivă superioară (leziuni „de stress”). Este de reținut, rolul afectării digestive în autoîntreținerea SIRS. h. Afectarea metabolică se evidențiază prin hiperglicemie insulinorezistentă, sugestivă mai ales în absența unui diabet preexistent, precum și prin creșterea nivelului de lactat sangvin. i. Afectarea cutanată erupții polimorfe, produse prin lezarea endoteliului vascular și hipoxie periferică. j. Afectarea articulară dureri și redori articulare cu localizări variate. În trecut, multe dintre aceste semne ale
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
infecțioase ce pot necesita un tratament specific de drenaj sau o altă intervenție chirurgicală. datele de laborator aduc o contribuție fundamentală, prin examinarea directă a produselor biologice recoltate și confirmate ulterior prin culturi și prin însămânțări bacteriologice . argumente epidemiologice: în absența unei orientări precise, trebuie trecute în revistă diversele cauze ale infecțiilor grave. În populația generală, diferite studii au constatat că originea stărilor infecțioase grave este pulmonară în 35-40% din cazuri, urinară în 25-30% din cazuri, digestivă în 20% din cazuri
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
dezvoltarea liberă a personalității copiilor și manifestarea autonomiei lor; 2. clasele populare practică un model educativ caracterizat printr-o atitudine laisser-faire, apparent similară “laxismului” claselor superioare, dar diferită de acesta prin aceea că exprimă mai degrabă un fel de indiferență, absența proiectelor educative; 3. clasele mijlocii sunt adepte ale “rigorismului” educativ. Boltanski confirmă existența acestor trei modele. Copii nu primesc responsabilități decât atunci când nevoile familiei o impun și când sunt capabili să efectueze o activitate cu adevărat utilă; constrângerile sunt generate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în familiile “bastion”. Sociologii elvețieni disting între “tehnici de influență” și “principii educative” ale familiei. În ordinea descrescândă a frecvenței cu care părinții le invocă, principalele principii educative sunt următoarele: 1.securizare afectivă(înțelegere familială, mediu familial cald și protector, absența conflictelor); 2.dialog(schimbul de mesaje între părinți și copii, “ascultarea” punctului de vedere al copilului); 3.dragoste(tandrețe, înțelegere, manifestarea afecțiunii); 4.stabilitate normativă(existența normelor, a unei discipline în viață, a unei constanțe în ritmurile familiei); 5.valorizare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
experiență.Aceștia adoptă, deci, când una când cealaltă din atitudini, în funcție de grupul cu care colaborează, evident un singur rol pentru un grup. Psihosociologii au inventat nenumărate șiretlicuri suplimentare: de exemplu, un “coechipier” deghizat în electrician intră în localul grupului în absența îndrumătorului și începe să critice producția clubului. Observatorii care se găsesc într-un colț al sălii notează toate modificările apărute în comportarea copiilor, mai ales când îndrumătorul nu e de față. Concluziile expuse de cei trei autori nu sunt urmările
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și permanentizată, ca o trăsătură negativă de conduită prin care subiectul eludează anumite dificultăți întâlnite. Ea se produce uneori ca o simplă formă de protest împotriva situațiilor apreciate de copil ca nesatisfacătoare. Vagabondajul, ca urmare a fugii, se caracterizează prin absența de la domiciliu pentru o perioadă mai mare de timp și prin peregrinări continue dintr-un loc în altul. Ambele forme pot fi considerate abateri social-morale în -caz de nealterare a discernământului critic și a responsabilității personale. Fuga care conduce la
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
economico-sociale și al deficitului educativ. Sub latura structurii mediul familial poate prezenta carențe foarte diverse de ordin juridic, social, moral, pedagogic, legate de situații ca: infidelitate, concubinaj, părăsire, divorț, deces, narcomani, vicii sexuale etc., fără a mai aminti de însăși absența mediul familial ca în cazul copiilor orfani, abandonați, copii din rândul cărora se recrutează diferite tipuri de caracteriali, cum ar fi acela al “abandonicului revendicator afectiv” <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , dominat de manifestări depresive.Tot
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
teoretic poate transforma un număr nelimitat de molecule de substrat. nu modifica natura reacției, echilibrul sau bilanțul ei termodinamic. accelerează viteza de reacție, pentru acest parametru cinetic înregistrându-se valori de aproximativ 1011 ori mai mari decât cele obținute în absența biocatalizatorului. Studii de difracție a razelor X prin cristale au demonstrat că enzimele posedă structuri înalt ordonate, a căror funcție catalitică este menținută atât în stare cristalină cât și în soluție. Catalizatorii, în general, accelerează viteza unor reacții chimice posibile
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
funcție de suprafața arsă între 1,5 (40% suprafață arsă) și 1,9 (90%) etc. c. formule empirice pornind de la încadrarea în nivele de stress (Cerra)tabelele 3.3 și 3.4. Echilibrarea balanței de azot nu se poate realiza în absența aportului de proteine, dar aportul de calorii neproteice crește semnificativ eficiența utilizării proteinelor. Două concepte sunt esențiale: la un nivel fix de aport proteic, balanța de azot se ameliorează pe măsură ce aportul de calorii neproteice crește de la un nivel neadecvat la
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
45% aminoacizi esențiali, dintre care 15% cu catenă laterală ramificată) sau soluții cu formule speciale(pentru insuficiența hepatică, renală, etc.). Monitorizarea toleranței: ureea și creatinina serică trebuie să se mențină la valori normale. arginina este esențială pentru ciclul ureogenezei; în absența ei crește riscul acumulării de amoniac și al encefalopatiei portale; este indicată în caz de insuficiență hepatică. glutamina este utilizată ca sursă majoră de energie de celulele mucoasei intestinale și de alte celule care se divid rapid (sistem imun, plaga
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
condiționează apariția unora sau altora din fazele minerale. Exemplu: dintr-o magmă cu conținut ridicat de 2 SiO poate cristaliza cuarțul , în timp ce dintro magmă lipsită de 2 CO nu pot cristaliza carbonații. Locul de consolidare al magmei condiționează prezența sau absența sticlei vulcanice. Sticla vulcanică este un agregat amorf de minerale, în principal silicați. Consolidarea magmelor în adâncime exclude formarea sticlei vulcanice . Mineralele care formează rocile magmatice se grupează în două categorii: a) minerale primare; b) minerale secundare. a)Mineralele primare
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
condiționează apariția unora sau altora din fazele minerale. Exemplu: dintr-o magmă cu conținut ridicat de 2 SiO poate cristaliza cuarțul , în timp ce dintro magmă lipsită de 2 CO nu pot cristaliza carbonații. Locul de consolidare al magmei condiționează prezența sau absența sticlei vulcanice. Sticla vulcanică este un agregat amorf de minerale, în principal silicați. Consolidarea magmelor în adâncime exclude formarea sticlei vulcanice . Mineralele care formează rocile magmatice se grupează în două categorii: a) minerale primare; b) minerale secundare. a)Mineralele primare
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
doar în a face lumină asupra unor întâmplări punctuale, ci asupra modului de operare din acele zile. În momente anomice așa cum sunt revoluțiile, în pofida faptului că oamenii se pot simți mai împreună ca niciodată, ei sunt, de fapt, mai singuri. Absența sau suspendarea periodică a legii îi expune pe toți impulsurilor și erorilor tuturor care pot fi catalogate ulterior drept "regretabile erori". Chiar într-o comunitate cazonă, ce funcționează conform prescripțiilor regulamentelor, un moment precum revoluția face ca imprevizibilul și neregulamentarul
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
descriptar pe de o parte și cea dintre contemplator și tablou pe de altă parte. Nu sunt patru elemente implicate în această operație, ci trei: tabloul, descriptorul (sau contemplatorul) și cel căruia îi este destinată descrierea ekphrastică 58. c. O absență marcantă sau De ce nu avem ekphrasis? Este o realitate evidentă faptul că în literatura română nu există o apetență teoretică pentru ekphrază. Până la intervalul asupra căruia am ales să mă opresc nu există un interes literar pentru ekphrasis, manifestat fie
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
intervalul asupra căruia am ales să mă opresc nu există un interes literar pentru ekphrasis, manifestat fie în apariții editoriale care să discute problema ekphrastică, fie în scrieri în proză sau poezie care să recurgă la descrieri ekphrastice substanțiale. Această absență marcantă a descrierii ekphrastice în roman nu se poate justifica din perspectiva istoriei sau a teoriei literare - preferințele romancierilor români (și nu numai) pentru o tehnică sau alta sunt volatile -, dar merită privită într-un context mai larg care pune
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și nu numai) pentru o tehnică sau alta sunt volatile -, dar merită privită într-un context mai larg care pune în discuție statulul operelor de artă vizuală și circulația lor într-o epocă supusă unui evident embargou cultural. Desigur, cealaltă absență, cea a discursului critic centrat pe problema ekphrastică, decurge și din inexistența obiectului de cercetare. Abia după anul 2000 putem observa două apariții dedicate acestei problematici contextualizate în spațiul cultural autohton. Un volum al universitarei bucureștene Mihaela Mancaș, Tablou și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sursă este articolul Alexandrei Vrânceanu din 200960, dedicat descrierii operei de artă în opera lui Camil Petrescu, unde autoarea semnalează referințele picturale prezente în opera acestui scriitor interbelic. În același timp, cercetătoarea oferă și o explicație pentru inexistența discursului ekphrastic - absența în cultura română a unui fenonem atât de uzual în cultura occidentală se explică prin evidentul decalaj cultural: o școală românească de pictură, precum și instituția muzeului, apar târziu în cultura română, adică în perioada modernă. Descrierea ekphrastică între muzeul imaginar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
legătură dintre literatura română și pictură, respectiv, muzică, apreciind că: Prietenia dintre prozatori și pictori, care ar fi tipică artei vizuale românești. Remarca lui (a lui Cavadia, precizarea noastră) că în următoarele două-trei decenii se va constata probabil cu mirare absența oricărei mari prietenii la români între romancieri și muzicieni, prietenie care ar fi putu da o dimensiune nouă prozei românești, ca putere de construcție, știință a armoniei și echilibrului, degroșare de anecdotică și de mârlănii pitorești. Dar ce să-i
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]