14,243 matches
-
decît ceilalți. Robert al II-lea (996-1031), Henric I (1031-1060) și Filip I (1060-1108) nu au o reputație bună în ochii istoricilor. Celui dintîi, celebru pe vremea sa pentru certurile conjugale, un călugăr contemporan i-a făcut un portret de credincios perfect; cel de-al doilea este cunoscut doar pentru că s-a căsătorit cu o prințesă rusoaică, Anna de Kiev, care a introdus în familia capețiană prenumele grec de Filip; cel de-al treilea a fost *excomunicat de trei ori pentru că
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acesta răspundea: "vreau"; apoi, cu mîinile împreunate cuprinse de cele ale contelui, care i le strîngea, ei se aliară printr-un sărut. După aceea, cel care făcuse jurămîntul promise credință în acești termeni: Promit pe legea mea să-i fiu credincios, începînd din acest moment, contelui Wilhelm și să-i păstrez contra tuturor și în întregime jurămîntul meu de supunere, cu bună-credință și fără înșelăciune". În al treilea rînd, el jură aceasta pe moaștele sfinților. Apoi, cu bastonul pe care-l
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe celelalte. O elită de pioși laici, unii grupați în 1627 în asociația Compagnie du Saint-Sacrement, ajută în mod eficace inițiativele clerului. Astfel, către 1660, sînt pregătite mijloacele pentru o reformă a clerului parohial și o recreștinare în profunzime a credincioșilor, pînă atunci abia amorsate. Succesul ideilor janseniste nu poate fi separat de acest climat de renaștere religioasă. Două opere sînt la originea jansenismului: în 1640, în Augustinus, operă postumă a episcopului Jansenius, acesta susține un *augustinism radical și ideile lui
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unui episcop metropolitan al unei mari cetăți (Roma, Cartagina...). Evergetism. Totalitatea donațiilor făcute de un notabil bogat unui oraș pentru a-și menține rangul și a-și asigura cariera politică. Excomunicare. Sentință a Bisericii care exclude un creștin din comunitatea credincioșilor. Exomunicarea minoră îl privează de dreptul la sacramente. Excomunicarea majoră îi interzice să fie îngropat în pămînt binecuvîntat și interzice celorlalți credincioși să întrețină relații cu excomunicatul. Familii lărgite. Familii conjugale mărite cu unul sau mai mulți membri înrudiți, alții
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care seniorul enumeră francizele acordate comunității. Frescă. În Evul Mediu, decorul pictat care acoperă pereții interiori ai bisericilor, în special în bisericile romane, în care deschiderile erau rare și zidurile întinse. Alături de sculpturi, fresca era folosită la educarea religioasă a credincioșilor. În sens tehnic, fresca este o manieră de a picta care consistă în a aplica culori dizolvate în apă de var pe o suprafață proaspăt tencuită. Fum. Grup de persoane care trăiesc în același cămin, servind în Evul Mediu ca
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
agenții săi. Sacerdoțiu universal. Luther și Calvin consideră că creștinii, egali prin botez, sînt toți preoți. Ei resping astfel caracterul sacru și superioritatea spirituală a papei, a episcopilor și a preoților în general. Pastorii protestanți, neconstrînși la celibat, sînt simpli credincioși cărora li se cuvin diverse funcții în sînul Bisericilor locale. Sacramente. Pentru catolicii, sacramentele sînt semne sensibile instituite de Isus Cristos pentru a obține grația divină și pentru a sfinți sufletele; ele sînt în număr de șapte: botezul, mirungerea, penitența
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alături de mulți mateloți, ale căror mame nedormite și-ar fi dat viața ca să poată fi în locul tău. Ai văzut perechi de îndrăgostiți sărind îmbrățișați de pe corabia lor cuprinsă de flăcări; inimă lîngă inimă s-au scufundat sub valurile triumfătoare, rămînînd credincioși unul altuia, în clipa cînd cerul însuși părea să-i trădeze. L-ai văzut pe secundul asasinat, azvîrlit de pirați de pe puntea pe care-și făcea cartul de la miezul nopții; ore în șir s-a prăbușit în botul nesătul al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
văzduh ținîndu-se cu mîinile de celălalt capăt al parîmei, pînă ce debarcă, îndemînatic, pe creștetul capului. De acolo - încă fiind cu mult deasupra celorlalți marinari - Tashtego le strigă ceva, întocmai ca un muezin turc ce-i cheamă la rugăciune pe credincioși; primind de la ei o săpăligă ascuțită, cu mîner scurt, începe să caute cu dibăcie locul cel mai potrivit pentru a opera o deschizătură. în această operațiune, el procedează cu foarte mare atenție, întocmai ca un om care caută o comoară
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu straniile hieroglife ale analelor arsacidiene, iar în craniul cașalotului preoții regatului întrețineau acum o flacără aromatică, astfel încît misteriosul cap își azvîrlea din nou în tării jetul aburos, în vreme ce teribila falcă de jos, agățată de-o creangă, vibra deasupra credincioșilor, aidoma sabiei atîrnate de-un fir de păr, care-l înspăimînta atîta pe Damocle. Era o priveliște admirabilă. Pădurea era verde ca mușchiul din Icy Glen; copacii falnici și semeți miroseau a sevă, iar pămîntul roditor de sub el semăna cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în august 1961 - și, ca un fel de ermetism în sfârșit „dezlegat”, a doua zi după înmormântare, salcia din curtea casei sale, în care poetul vedea un copac sacru, s-a prăbușit deodată, din cauza unei furtuni, peste mormintele mult-iubiților și credincioșilor săi câini. O reacție firească a naturii, la moartea unui poet de o originalitate stranie, intens expresivă și provocatoare: o sinteză de apolinic și dionisiac. În numai doisprezece ani, poetul care debutase în „Literatorul” lui Macedonski (1918, cu poezia Ființa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
care se vor succeda pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Am încredințarea că volumul de față, intitulat Misionari și teologi de vocație ecumenică la Dunăre și Mare din primele șase secole, va fi primit cu bunăvoință și interes de către teologi, credincioșii din parohii și alte categorii de cititori, care vor putea aprecia râvna, știința și mai ales credința vie, trăită de către cei ce au slujit la răspândirea Evangheliei pe meleagurile noastre strămoșești. Aduc mulțumiri celor ce au sprijinit tipărirea acestei cărți
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
va fi condus, printr-o scurtime avantajoasă, la contemplarea dumnezeiască. Această (carte) se asociază cu opera Sfântului Ambrozie adresată împăratului Grațian. O, neprețuită bunătate și putere a Creatorului, cerurile s-au deschis, Sfânta Treime, fiind arătată, a strălucit în inimile credincioșilor și păgânătatea care deținuse o cinste străină, înlăturată de Domnul cel adevărat, s-a risipit!. Suflet de misionar și de apostol, Sfântul Niceta era, de asemenea un mare teolog și literat, bucurându-se de un prestigiu remarcabil, după cum rezultă dintr-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și să mediteze asupra lui în fiecare ceas. De asemenea, se impune să rostească Rugăciunea Domnească și să se întărească (însemneze) cu semnul crucii împotriva diavolului. Îndrumările date de Sfântul Niceta cu privire la importanța Simbolului de credință în viața duhovnicească a credincioșilor, amintesc și de alți cateheți renumiți contemporani lui precum Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin sau Petru Hrisologul. 3. Tratatul De ratione fidei (Despre rațiunea credinței), împărțit în șapte capitole, combate sabelianismul, fotinianismul și mai cu seamă arianismul. Această lucrare a fost
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau Petru Hrisologul. 3. Tratatul De ratione fidei (Despre rațiunea credinței), împărțit în șapte capitole, combate sabelianismul, fotinianismul și mai cu seamă arianismul. Această lucrare a fost scrisă sub formă de comentar, prin care Sfântul Niceta a răspuns cererii unor credincioși pentru a-i întări în credință. 4. Tratatul De Spiritus Sancti potentia (Despre puterea Sfântului Duh) este îndreptat împotriva macedonienilor (maratonilor) care negau dumnezeirea Sfântului Duh. În prezentarea credinței ortodoxe, cu privire la doctrina despre Sfântul Duh, Sfântul Niceta aduce, ca argumentare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Dei și De psalmodiae bono au inspirat totdeauna și pretutindeni - prin sfaturile și ideile ce cuprind - atât cercurile monahale cât și pe toți creștinii care preamăresc pe Dumnezeu prin imne religioase. Ele reprezintă și o sursă de inspirație pentru ținuta credincioșilor în Biserică. 10. Te Deum laudamus (Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm) este un vestit imn de preamărire a lui Dumnezeu, scris în limba latină. El a împodobit veacuri de-a rândul slujbele bisericești. Acesta nu trebuie confundat cu slujba numită
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Remesiana, constituie și astăzi un adevărat izvor de ispirație pentru preoți și cateheți. V. Sensul ecumenic al misionarismul Sfântului Niceta de Remesiana Desfășurându-se atât în dreapta cât și în stânga Dunării, misionarismul Sfântului Niceta i-a cuprins deopotrivă pe toți credincioși „din toate neamurile” aflate de-a lungul limesului dunărean, contribuind astfel la unificarea lor spirituală. Sfântul Niceta „a trăit și a păstorit” într-o regiune de legătură între două lumi - greacă și latină - cu profiluri spirituale deosebite, dar pe cale de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Fericitul Augustin și alții, el a prețuit tot atât de mult ca ei Vechiul și Noul Testament. Exegeza textelor scripturistice făcută de Sfântul Niceta este pur ortodoxă, fiind alease citatele cele mai potrivite pentru argumentarea adevărurilor de credință împotriva ereziilor sau pentru edificarea credincioșilor săi. Practic, învățătura pe care o preda catehumenilor săi, era prezentată ca un rezumat al întregii Scripturi. Alături de cuvântul biblic, Tradiția apostolică este al doilea izvor de inspirație al adevărurilor de credință cu caracter de obligativitate. Pentru a fi în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mers la ei, departe de liniștea scaunului său eparhial. În activitatea sa misionară, Niceta s-a folosit, cu mare succes, de cântarea bisericească în comun. Predica sa despre folosul cântării psalmilor este grăitoare în privința folosirii cântării în comun pentru aproprierea credincioșilor și comuniunea lor într-o singură laudă înălțată lui Dumnezeu. Vrednicul misionar din Remesiana cultiva cântarea în comun în Biserică într-o vreme în care și alți misionari precum Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a impresionat pe Paulin, iar personalitatea patristică a misionarului dunărean i-a stârnit admirația, exprimată în cuvinte de laudă. La rândul său, Sfântul Niceta lua cunoștință de viața liturgică de la Nola, de teologia de acolo; intra în legătură cu numărul mare de credincioși veniți la sărbătoarea Sfântului Felix (ale cărui moaște se aflau în acest orășel); se edifica asupra stilului edilitar și al picturii bisericești; avea prilejul să facă unele comparații și să-și îmbogățească cunoștințele cu idei și lucruri noi. Folosind o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cea din Apus. Misionarismul Sfântului Niceta are în centrul preocupărilor sale prietenia și prețuirea omului, având la bază învățăturile Sfintei Scripturi, dragostea de Biserică și un elevat spirit ecumenic, manifestat prin dorința de a contribui la unitatea, desăvârșirea și mântuirea credincioșilor de pretutindeni. Activitatea misionară a Sfântului Noceta are o contribuție de seamă la consolidarea ecumenicității Bisericii din secolele IV și V, alături de misionarismul și opera teologică a ierarhilor și scriitorilor bisericești, din aceeași perioadă, din Scythia Minor, și poate să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
din secolele IV-V, au contribuit și alți factori precum: activitatea științifică și teologică a școlilor catehetice (neoalexandrină, antiohiană, tradiționalistă și siriană), zelul misionar de care era însuflețită Biserica, legăturile de adevărată prietenie între unii ierarhi sau între ierarhi și credincioși, călătoriile diverse (de studii, de serviciu, pelerinaje la locurile sfinte, călătorii impuse de exiluri sau de alte pedepse). Prin aceste călătorii se lua contact cu lumi și civilizații diferite. Apusenii aveau prilejul să cunoască aspecte ale spiritualității greco-orientale, însușindu-și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
predat-o urmașilor ca „singura credință în Treime”. Tratatul Despre Sfântul Duh, alcătuit „pentru luminarea minții” celor care erau amăgiți de macedonieni sau de partizanii acestora, este o contribuție însemnată la efortul comun al Sfinților Părinți de a lămuri pe credincioșii de toate categoriile asupra Persoanei a treia a Dumnezeirii și a rolului Său pronietor în Biserică. Duhul Sfânt liberează și sfințește, creează și dă viață, cunoaște toate din veci și descoperă, este omniprezent și umple toată lumea, este mângâietorul tuturor, este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Solomon, 1, 7). Sfântul Niceta de Remesiana subliniază adesea că cinstirea ce i se aduce lui Dumnezeu în Biserică trebuie să fie aceeași pretutindeni. De exemplu, referindu-se la tradiția cântării în comun în biserică, marele ierarh sud-dunărean își informa credincioșii că „sunt unii, nu numai în părțile noastre, dar și în părțile Răsăritului, care socotesc de prisos cântarea imnelor, sau, cel puțin, nepotrivită cu religia creștină”. Încadrarea în tradiția cultică a Bisericii întregi însemna o formă de exprimare a ecumenicității
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scris un tratat destinat dogmei Sfintei Treimi, găsim elemente cu privire la această dogmă în tratatele care se referă la credința în Domnul nostru Iisus Hristos, la Sfântul Duh și la Simbolul de credință. Din îndemnul călduros pe care Niceta îl făcea credincioșilor săi de a păstra neschimbată credința în Sfânta Treime, reiese importanța pe care marele ierarh o acorda dogmei trinitare, făcând din ea pivotul întregii sale teologii: „Această credință în Treime, fraților, întăriți-o în inimile voastre, crezând într-un Dumnezeu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
primită de către Apostoli de la Domnul, pentru ca ei <<să boteze toate neamurile care cred în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh>> (Matei 28,19). Această credință să rămână în voi, această zestre păziți-o, preaiubiților... (I Timotei 6, 20)”. Credincioșii de pretutindeni - precizează Sfântul Niceta de Remesiana - se unesc într-o singură adorare a persoanelor Sfintei Treimi, mărturisind prin aceasta, pe de o parte, unitatea ființei dumnezeiești, iar pe de altă parte, unitatea lor în credință primită de la Domnul prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]