15,024 matches
-
ocupațională sau într-o arie ocupațională nouă, dobândirea de competențe fundamentale/cheie sau competențe tehnice noi. Competențele profesionale se dobândesc pe cale formală, nonformală sau informală care, în sensul Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 , republicată, se definesc astfel: a) prin calea formală se înțelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de formare profesională; ... b) prin calea nonformală se înțelege practicarea unor activități specifice direct la locul de muncă sau autoinstruirea; ... c) prin calea informală se înțelege formarea profesională neinstituționalizată, nestructurată și
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de participare la învățarea pe tot parcursul vieții de 1,5% din totalul populației active, față de media EU de 10,7%, conform Eurostat. Formarea profesională continuă se desfășoară pe două dimensiuni: 1) evaluarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, nivel 1-3 conform Cadrului național al calificărilor, în condițiile art. 45 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 , republicată Procesul prin care unei persoane i se certifică competențele
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
populației active, față de media EU de 10,7%, conform Eurostat. Formarea profesională continuă se desfășoară pe două dimensiuni: 1) evaluarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, nivel 1-3 conform Cadrului național al calificărilor, în condițiile art. 45 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 , republicată Procesul prin care unei persoane i se certifică competențele se desfășoară într-un centru de evaluare a competențelor obținute pe alte căi
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
conform Cadrului național al calificărilor, în condițiile art. 45 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 , republicată Procesul prin care unei persoane i se certifică competențele se desfășoară într-un centru de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale. A se vedea schema de mai jos. ... 2) formare profesională prin programe de calificare, inițiere, specializare și perfecționare, organizate de furnizori de formare profesională autorizați, în condițiile legii; ... Programele de formare profesională asigură dobândirea de competențe în conformitate cu Standardele ocupaționale/Standardele
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
furnizorilor de formare profesională se realizează de către comisiile de autorizare județene/a municipiului București, conform art. 26 alin. (1)-(2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 , republicată. PROCEDURA DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE A COMPETENȚELOR OBȚINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE Centrul de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale: persoana juridică de drept public sau privat care este autorizată să organizeze procese de evaluare și să certifice competențele profesionale obținute pe alte căi decât
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
art. 26 alin. (1)-(2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 , republicată. PROCEDURA DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE A COMPETENȚELOR OBȚINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE Centrul de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale: persoana juridică de drept public sau privat care este autorizată să organizeze procese de evaluare și să certifice competențele profesionale obținute pe alte căi decât cele formale în condițiile stabilite prin Ordinul ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale: persoana juridică de drept public sau privat care este autorizată să organizeze procese de evaluare și să certifice competențele profesionale obținute pe alte căi decât cele formale în condițiile stabilite prin Ordinul ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 4543/468/2004. PROCEDURA DE AUTORIZARE A CENTRELOR DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE A COMPETENȚELOR OBȚINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE ┌─────────────────────────��──────────────────────────────────────────────────┐ │ Certificarea
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cele formale în condițiile stabilite prin Ordinul ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr. 4543/468/2004. PROCEDURA DE AUTORIZARE A CENTRELOR DE EVALUARE ȘI CERTIFICARE A COMPETENȚELOR OBȚINUTE PE ALTE CĂI DECÂT CELE FORMALE ┌─────────────────────────��──────────────────────────────────────────────────┐ │ Certificarea evaluatorilor de competențe │ └─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘ v ┌─────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────┐ │ Elaborarea instrumentelor de evaluare │ └─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘ v ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Testarea instrumentelor de evaluare în condiții de muncă reală │ └─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘ v ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Culegerea dovezilor necesare demonstrării îndeplinirii criteriilor │ └─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┘ v ELIBERAREA AUTORIZAȚIEI CENTRULUI │ ├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ANC - Centrul Național de Acreditare înregistrează fiecare autorizație emisă│ │în
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
adulții. Dezvoltarea competențelor este esențială pentru a crește productivitatea, pentru a favoriza competitivitatea și pentru a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. În conformitate cu studiile recente ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale Comisiei Europene, nu numai educația formală, ci și formarea în contexte non-formale și informale, dobândirea de competențe dobândite pe parcursul vieții cresc șansele de a găsi un loc de muncă. Formarea profesională continuă este un domeniu confruntat cu o serie de provocări, nu în ultimul rând cu
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
a Guvernului nr. 49/2014 Centrul Național de Acreditare, ca structură fără personalitate juridică, cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competențelor profesionale, precum și pentru a acredita centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale și organisme de evaluare. Principalele atribuții ale Centrul Național de Acreditare sunt: a) autorizează și monitorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale; ... b) elaborează metodologia de evaluare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, pe care o
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
căi decât cele formale și organisme de evaluare. Principalele atribuții ale Centrul Național de Acreditare sunt: a) autorizează și monitorizează centrele de evaluare a competențelor profesionale; ... b) elaborează metodologia de evaluare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, pe care o supune aprobării, conform legii; ... c) gestionează, actualizează și răspunde de Registrul certificatelor eliberate centrelor de evaluare a competențelor și furnizorilor de educație și formare profesională continuă; ... d) gestionează, actualizează și răspunde de Registrul de evidență a autorizațiilor
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
profesională continuă; ... d) gestionează, actualizează și răspunde de Registrul de evidență a autorizațiilor eliberate centrelor de evaluare a competențelor profesionale. Mai jos, este redată distribuția pe ani a numărului centrelor de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate. ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Distribuția pe ani a numărului de centre de evaluare a performanțelor │ │ obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate - nivel național Anexa 3 ANALIZA SWOT Analiza SWOT își propune să prezinte elementele pe care se fundamentează Strategia educației și
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
profesionale. Mai jos, este redată distribuția pe ani a numărului centrelor de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate. ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Distribuția pe ani a numărului de centre de evaluare a performanțelor │ │ obținute pe alte căi decât cele formale, autorizate - nivel național Anexa 3 ANALIZA SWOT Analiza SWOT își propune să prezinte elementele pe care se fundamentează Strategia educației și formării profesionale, structurate în puncte tari, slabe, oportunități și amenințări. Din analiza corelată a acestor elemente, s-au definit
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
instrumentelor de consiliere profesională și al bazelor de date privind posibilitățile de învățare, generând beneficii concrete pentru solicitanții de locuri de muncă, persoanele care doresc să își schimbe cariera, cursanți și angajatori. Anexa 9 Dicționar de termeni Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare și validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut, ca urmare a învățării, rezultate la anumite standarde prestabilite. Certificarea rezultatelor învățării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
al procesului penal la care se referă, această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar, iar actele ce se îndeplinesc în această procedură, după ritualul procesului penal, îi dau un caracter jurisdicțional numai în sens formal" ( Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24). Proceduri similare se regăsesc și cu privire la alte instituții - cum ar fi strămutarea, desemnarea altei instanțe, declinarea de
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
strategic și documentele de politici publice. Obiective individuale = exprimări cantitative sau calitative ale scopului pentru care a fost creat și funcționează postul respectiv. Aceste obiective se realizează prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenței profesionale, a autonomiei decizionale și a autorității formale de care dispune persoana angajată pe postul respectiv. Obiective specifice = obiective rezultate prin derivare din obiectivele generale și care constituie, de regulă, ținte intermediare ale unor activități care trebuie atinse pentru ca obiectivul general corespunzător să fie îndeplinit. Acestea sunt exprimate
NORME METODOLOGICE din 13 decembrie 2016 privind sistemul de control intern managerial în Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279763_a_281092]
-
Au încercat terții să influențeze deciziile vreunui angajat al structurii? Conducerea este la curent cu eventuale acuzații de corupție care afectează │ │instituția, un domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal │ │ori chiar angajați precis identificabili (prin intermediul modalităților de │ │comunicare formală sau informală cu actuali sau foști angajați, cu │ │reprezentanții organelor de control intern, cu beneficiari interni sau │ │externi ai serviciilor publice furnizate de către instituție)? Este asigurată transparența procesului de adoptare a deciziilor, prin │ │operațiuni de verificare, raportare și alocare explicită
NORME METODOLOGICE din 13 decembrie 2016 privind sistemul de control intern managerial în Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279763_a_281092]
-
mai sus au impact sub aspectul respectării prevederilor legislative și, în special, crearea unor politici specifice, așa cum sunt detaliate în Capitolul următor. În cazul auditorilor financiari - liberi profesioniști înregistrați ca atare, prin excepție de la regula generală, nu este necesară desemnarea formală a persoanei responsabile pentru raportarea tranzacțiilor suspecte la ONPCSB. Trebuie menționat că Uniunea Europeană a sporit demersurile în ceea ce privește combaterea spălării banilor, a finanțării terorismului și a criminalității organizate, astfel că s-a publicat în luna Mai 2015, Directiva a-IV-a UE nr.
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
internă între membrii echipei de audit, în cadrul activității lor, atunci când identifică o tranzacție suspectă nu este standardizată și nici nu este scopul CAFR să reglementeze maniera de comunicare internă într-o firmă de audit. Aceasta se poate face în mod formal sau informal între membrii echipei de audit și cu recomandarea de consemnare a concluziilor decise în documentația internă, în funcție de scop. În cazul unor tranzacții suspecte detectate de un membru al echipei, fie și subcontractant, este chiar recomandat ca în cadrul firmei
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
Inițial, sunt folosite predominant pentru evaziune fiscală; * Secret bancar impenetrabil; orice cooperare între autoritățile locale (sau bănci) și instituții (autorități de aplicare a legii și autorități fiscale) este greu de realizat; * Efectuarea tranzacțiilor în general în străinătate; ținerea unei contabilități formale în centrul off-shore; * În completare la secretul bancar, absența aproape completă a taxelor locale și a controalelor asupra schimbului valutar; * Numărul de consultanți profesioniști în creștere pentru acordarea de servicii de asistență în înființarea companiilor off-shore; * Nu există nici o activitate
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]
-
alte cuvinte, legiuitorul stabilește o impreviziune aplicabilă ope legis, convertind situația premisă în efect consumat, fără evaluarea niciuneia dintre condițiile obiective sau subiective care caracterizează impreviziunea contractuală. Consecința directă este modificarea contractului în baza legii, intervenția judecătorului fiind una strict formală, limitată la verificarea condițiilor de admisibilitate a cererii, a căror întrunire cumulativă are ca efect direct darea în plată. Așa fiind, legea criticată înlătură controlul efectiv al instanței cu privire la starea de fapt, respectiv cu privire la cauza și efectele schimbării circumstanțelor de
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]
-
Articolul 73 (1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului. ... Secțiunea a 2-a Structura și caracteristicile evaluărilor Articolul 74 (1) La finalul
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278666_a_279995]
-
parcursul vieții Capitolul I Dispoziții generale Articolul 328 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general și integrator al învățării pe tot parcursul vieții în România. ... (2) Educația permanentă reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. ... (3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților. Articolul 329
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278666_a_279995]
-
a societății. ... (2) Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. ... Articolul 330 (1) Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale. ... (2) Învățarea în context formal reprezintă o învățare organizată și structurată, care se realizează într-un cadru instituționalizat și se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învățare are asociate obiective, durate și resurse, depinde
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278666_a_279995]
-
cunoștințelor și competențelor dobândite. ... (5) Certificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în contexte nonformale și informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condițiile legii. ... Articolul 331 (1) Instituțiile sau organizațiile în care se realizează învățarea în contexte formale sunt: unități și instituții de învățământ preuniversitar și superior, centre de educație și formare profesională din subordinea ministerelor sau autorităților publice locale, furnizori publici și privați de educație și formare profesională autorizați/acreditați în condițiile legii, organizații nonguvernamentale ori guvernamentale
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278666_a_279995]