17,773 matches
-
juxtapun. Identitatea specifică a circumstanțialei de condiție este marcată în aceste enunțuri prin topică; propoziția care ocupă primul loc, reliefată și prin intonație, actualizează funcția de circumstanțial de condiție: „Ai carte, ai parte.” „Banul trebuie să meargă; îl strângi, îl furi.” (N. Iorga, 56) CIRCUMSTANȚIALUL CONCESIV (DE CONCESIE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL CONCESIV (DE CONCESIE)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Determinismul psihologic e atât de mare, încât cu toată iluzia deosebirilor de structuri, sunt incidente de asemănare, amănunte, care te-ngheață.” (C. Petrescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
înălțimi de 1 000 - 700 m separate de râurile Putna, Zăbala); Munții Buzăului (între Bâsca Mică și Telejenel, divizați de râurile Buzău și Bâsca Mare în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu vâr furi sub formă de turnuri, creste zimțate și chei; Munții Baiului (între Doftana și Prahova). Pe marginea Depresiunii Brașov se află munții Brețcu în est, Întorsurii în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Coșbuc „Fie-a voastră ntreaga țară, Astăzi stăm și noi la pândă, Si de cereți va mai dăm, Graiul vechi să-l apărăm; Numai dați-ne voi graiul Dar pe-ascuns dușmanii câtă Neamului” Și se sculară Să ni-l fure, să ni-l vândă. Să ne vremuiască traiul Dacă-n vreme tulburata Câți dușmani aveam pe lume! Nu ne-am dat noi graiul țării Graiul ni-l cereau anume, Azi, în ziua deșteptării, Să-l lăsăm! Cum să-l dăm
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
A pădurilor podoabe Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe dâmburi Cardurile de copii. Rapsodii de toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-au răspuns fânețile Toate florile șoptiră, Întorcându-și fetele Un salcâm privi spre munte Mândru că o flamura. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai tarziu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
află pentru că nu în numele Lui le-am făcut. Dacă faptă este bună, atunci și scopul este bun și Dumnezeu ne va răsplăți cu Binele. A doua treaptă este atunci cînd nu se lucrează desavirsit fapa bună, adică facem milostenii din furat sau surse străine. Cand nu suntem atenți la rugăciune sau ținem post numai de mâncare și băutură fără postul faptelor rele legate de toate simțurile. Prin auz ne vine credință de aceea el trebuie cruțat de ascultarea clevetirilor, vorbelor rele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
o policioară. Artur Gorovei o trage pe cea m ai ponosită și mi explică. E vorba de o Cazanie care nu s e ști e unde a fost tipărită, dar în 1787 aparținea cuiva care blestema pe cel ce ar fura-o. Mai departe o însemnare din 1821, luna lui iulie. „Prădând turcii biserica Curălari din târgul Ieșului, am răscumpărat eu cărțile acestei sfinte bis erici, cu 20 lei. Ioan, preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico ri și st răine orișicui se lăsa furat și purtat pe acest tărâm bahic. Iar din chemarea spre confidențe ale unora dintre bărbați (ca la orice chef, și acum, la un moment dat, vorbeau toți și nu as culta ni meni)... EMILIAN MARCU (n. 28 septembrie 1950) Poet
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de poet Ce te-cântă și-ți adună tot ce avei mai înainte Ca plăceri, iubiri ferice, distrăgându-te- un moment. Ș-apoi încă când te ajunge, la zecimi de ani în vârst ă însuși Bacus nu se-oprește de-a fura câte un pahar. Și cu el aleargă ndată în Olimp pe sacră crustă Dând la zei câte-olecuțică să-l guste ca pe un nectar . Nu lipsite de interes sunt și descrierile autorului în ce privește vestimentația marilor doamne ce făceau parte din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
raze, în lumină se scăldau. Cercei lungi de-ntregi smaralde, l-ambelei urechi i-atârnă Pe-a lor verige de aur, partea ce vine în mijloc Drăgălași se vedea mândru, cum strălucea ca l umina Câte o piatră de zamfire, de fura văzul pe loc. Peste umerele-i late aruncate cu mândrie O flamidă purpurie, toată numa-n zebelini Cu-n lanț mic, sârmă de aur, ce-i de o rară măiestrie Se ncheia în mici paftale sub doi mari și scumpi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
IX Când veni-va neagra moarte De pe lume ca să-i iee, Hotărât-au radicalii De băut Cotnar să i dee. S-o îmbete; și pe urmă Să o puie ca să jure, Că din ceata lor pe nime Niciodată n o să fure. XVIII Nourii să se descarce, Ploaia facă-și de urât, Eu atunci, ca totdeauna, Vărs Cotnar bătrân pe gât. XX Cerului de-i vine gustul Iarăși să se-ntunece, Spun Cotnarului atunci Pe-al meu gât să lunece. IANCU VĂCĂRESCU
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
denunță o altă persoană pe care vor să se răzbune; victime care supraviețuiesc infracțiunii, cunosc infractorul și, profitând de situație, pune pe seama lui fapte pe care nu le-a comis (de exemplu victima unui viol reclamă că faptuitorul i-a furat și niște bunuri, deși el nu a făcut-o); victime care, profitând de o anumită situație, reclamă o infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut necesar după o dictatură nemiloasă, care a vrut efectiv să ne fure istoria înlocuind-o cu utopii și falsuri rolleriene, ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile lor, au făcut istoria locului, a cărei memorie nu poate fi ștearsă, fără riscul de a ne condamna la
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vopsească întreaga natură. De îndată ce s-a terminat galbenul, a împrumutat galbenul soarelui, lăsându l berc. Cerul ca o petală de nu-mă-uita este în mii de nuanțe de albastru. Pământul somnoros este încălzit de o pătură de frunze. O boare a furat din ponoare puful păpădiilor. Copacii au veșmânt de aramă. Sălciile bătrâne și pletoase, pomișorii cafenii au brațele pline cu podoabe argintii. Un văl de brumă se depune pe frunzele rumenite, răscolite de vântul jalnic.Toamna a acoperit mestecenii și arțarii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure culoarea trandafirilor. Zumzetele gâdilitoare ale albinelor dau semn că florile și-au deschis petalele colorate. Crinii palizi își desfac petalele abia când razele soarelui le mângâie tulpinile fragede. Zambilele lasă un parfum minunat în urmă. Prunii din livezi sunt ninși
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
m-am gândit la Titanic. Nici nu lovisem icebergul și eu m-am hotărât să privesc un film mai palpitant. M-am trezit deodată în mijlocul ochirii. Donny de Vito încerca din răsputeri să facă bani, așa că l-am ajutat să fure o mașină a băncii. După ce am stat cîteva episoade într-o telenovelă, am găsit de cuviință că ar trebui să mă duc acasă. Am închis ochii și poc! M-am trezit în pat, cu mîna pe telecomandă. A doua zi
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
TV 7 ABC. Ea este intitulată Lumea cărților. Încăperea în care se afla prezentatoarea era plină cu cărți de toate felurile. Una dintre ele, cea mai mare și mai scumpă, se chema Din tainele cititului. Uitându-mă la emisiune, mă fură somnul, iar visul mă ia de mână și mă duce încet în lumea cărților.Cărțile care mă înconjurau erau exact ca cele de la televizor, iar eu, bucuroasă că știu să citesc, am început să culeg din fiecare câte puțin. Atunci
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
afla, de pildă, dacă Goe și-a găsit beretul pe care l-a pierdut din tren, dacă Cenușăreasa se va căsători cu prințul, dacă Făt-Frumos o va găsi pe Ileana, dacă Nică a mai avut curaj să se ducă la furat cireșe... Deci, până la urmă, cartea rămâne un învățător pe cinste și, vorba cronicarului: Nu este alta mai plăcută zăbavă decât cetitul cărților. Ce poate fi mai emoționant și mai fermecat decât lumea minunată a cărților? După ce am trecut de vârsta
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
despre acest lucru, artistul răspunde: nu sunt obligat să o informez pe Eminența Voastră sau pe oricare altul despre ce pot să fac sau ce voi face. Treaba Eminenței Voastre este să supervizați costurile și să vegheați să nu se fure nimic. Treaba mea e să am grijă de construcția clădirii. Apoi, întorcându‑se către papa Iuliu al II‑lea, a adăugat: Sfinte Părinte ui‑ tați cum îmi sunt răsplătite chinurile. Dacă greutățile pe care le îndur nu‑i sunt de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
adevărat, a existat până în 1991 un asemenea organism, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Ruse (U.R.S.S.) în care toate aceste entități, cu capitale separate, cu tradiții și limbi diferite, chiar confesiuni separate, care trebuiau să accepte toate inepțiile Moscovei, care le furase întreaga identitate. Se vrea o întoarcere la acea perioadă a totalitarismului sovietic? Ori, acest organism european, creat după Tratatul de la Maastricht devine unul totalitar, de data aceasta din vestul Europei? Creatorii Pieței Comune, în anul 1957, francezul Jean Monnet și
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
despre acest lucru, artistul răspunde: nu sunt obligat să o informez pe Eminența Voastră sau pe oricare altul despre ce pot să fac sau ce voi face. Treaba Eminenței Voastre este să supervizați costurile și să vegheați să nu se fure nimic. Treaba mea e să am grijă de construcția clădirii. Apoi, întorcându‑se către papa Iuliu al II‑lea, a adăugat: Sfinte Părinte ui‑ tați cum îmi sunt răsplătite chinurile. Dacă greutățile pe care le îndur nu‑i sunt de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
fiind pusă la îndoială. dă Alte cazuri în care familia nu este un bun mediu educativ: Certurile și neînțelegerile dintre părinți au efecte traumatizante asupra copiilor. Divergențele dintre părinți cu privire la măsurile educative au urmări negative asupra educației. Dacă părinții mint, fură, înjură, sunt necinstiți, în cele mai multe cazuri copilul va imita comportamentul acestora. în concluzie, aș putea motiva alegerea acestei teme: Am dorit să demonstrez într-un fel sau altul faptul că nu este neapărată nevoie de o familie cu doi părinți
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
calmul acesta al poveștilor, pentru că lumea trage omul departe de sinele pe care îl revelează într-o tavă de jăratec o Sf. Duminică. Și calul e deja armăsar fără inimă. Uitarea e mânia Genarului, mânia lui pe acela care îi fură ceva fără dreptul de a o face. Uitarea bântuie mintea și sufletul și totuși problema e alta. De ce e bine să uiți și cum faci în așa fel încât să uiți numai ce ar trebui să uiți, în loc să te pietrifici
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
să-i dea demonului, după o anumită perioadă, sufletul și corpul său pentru eternitate. Pactul putea fi tacit sau confirmat printr-un hrisov scris și semnat cu litere de sânge. Motivul pactului apare în legenda evreiască potrivit căreia Solomon a furat diavolului Adramelech "piatra înțelepților". Acesta, după ce îl adoarme pe Solomon și-l duce în pustiu, azvârle piatra în mare și domnește în numele lui Solomon. Pentru a o recăpăta, vrăjitorii îl invoca pe diavol, încheie un pact cu acesta pe care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în decursul istoriei sale, drept fortăreață, palat regal, închisoare (pentru prizonierii de rang înalt), loc de execuție și tortură, ca amplasament al unei grădini zoologice, ca trezorerie etc. Din 1303 aici sunt păstrate Bijuteriile Coroanei (Crown Jewels), după ce au fost furate din Westminster Abbey unde fuseseră ținute până atunci. Greenwich este un cartier din sudul Londrei, cunoscut mai ales prin aceea că dă numele meridianului de 0 grade longitudine. În cadrul acestui sector londonez, un areal numit Maritime Greenwich a fost desemnat
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
o metafizică, la fel ca toate personajele lui Anton Holban care nu își pun întrebări existențiale. Pentru bătrâni apropierea morții e anunțată de o restrângere treptată a spațiului. Mai întâi bunicul a batut portița în cuie, pentru că intrau evreicile și furau flori. Pământul a fost vândut și așa au rămas numai cu grădina, loc în care bunica nu mai poate ajunge, de teamă că va aluneca: „Tot mereu se va reduce spațiul pentru dânsa.” Bunica și Sandu împart aceeași teamă de
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]