14,015 matches
-
numit în 1449 ”mină Ierii cu cele ce țin de ea” (Jarabanya cum suiș apertinentiis. Tot pentru această zonă, în anul 1474 iulie 9, s-a încheiat o înțelegere între un Ioan (aurifaber) pentru o mină de aur deschisă în hotarul satului, prin care se reglementau împărțirea veniturilor minei între proprietarii ei, prilej cu care se pomenește de un privilegiu mai vechi pentru exploatarea minieră dată de regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437) pe seama acesteia, urmând ca să se obțină de la regele Matei
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
nu menționează existența vreunei cetăți medievale ridicate la Săcel-Băișoara. Cu toate acestea, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea descrierile geografice ale vremii consemnează o asemenea cetate, comparată cu cea de la Cacova Ierii. Ruinele acesteia se păstrează până azi în hotarul Săcelului și pot fi văzute în locul numit ”Cetate”, fiind atribuite de localnici voievodului Gelu. Desigur, nu putem să ignorăm această realitate care confirmă că în satul Săcel, comuna Băișoara, a existat în trecut o cetate cu rosturi evident defensive, ridicată
Băișoara, Cluj () [Corola-website/Science/325174_a_326503]
-
condamnă și intervențiile Israelului în Gaza. Publicată pe 20 octombrie 2010, la Editura Indigène, chiar în ziua în care a autorul a împlinit 93 de ani, cartea Indignez-vous! a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franța și peste hotare: în primele trei luni s-au vândut în Franța peste 300 000 de exemplare, apoi 950 000 de exemplare în 10 săptămâni, fiind tradusă în mai multe limbi străine. În 1999 primește Ordinul Național pentru Merit în rang de Mare
Stéphane Hessel () [Corola-website/Science/325213_a_326542]
-
Henric a fost închis în Ingelheim, fiind eliberat după penitența din ziua de Crăciun a aceluiași an. În 948, el a primit Ducatul de Bavaria, în virtutea căsătoriei cu nobila bavareză Judith de Bavaria. Henric a apărat, după care a extins hotarele Ducatului de Bavaria prin războaie împotriva maghiarilor și prin achiziționarea Mărcii de Verona (Friuli în 952. Ca pețitor al fratelui său, regele, Henric a adus-o pe regina Adelaida la Pavia în 951. În 953-954, el a reprimat o revoltă
Henric I de Bavaria () [Corola-website/Science/325241_a_326570]
-
variante nu au apărut în documente, dar există numele de familie Lădescu, care apare în vremea domnitorului Matei Basarab. La 13 ian. 1634 Domnitorul reda Mănăstirii Bistrița mai multe moșii, printre care sipartea domneasca a vinăriei de la Ocnele Mari, pește hotarele Lădeștilor[Documenta Romaniae Historica Țară Românească vol XXIV doc. nr 89] De altfel,numele patronimic Lădescu, care s-a păstrat până în zilele noastre, apare și în hotărnicia din 3 ian. 1801, publicată de T.G. Bulet, unde este menționat un zapis
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
o moșie serdarului Vlasto. Satul OLTEANCA -este cel mai vechi sat al comunei, fiind atestat documentar la 20 iulie 1526, cănd Radu de la Afumați conferă lui Dobre al Neagăi și altora, Moșia Olteanca și toată Pesceana, din dealul Peșcenii până la hotarul Cermegeștilor.[ Documenta Romaniae Historica- Țara Românească vol.III, doc.nr.26. Satul nu mai apare,în documente,până în anul 1893, când îl găsim , menționat, ca mahala a satului Măldărești. Ca etimologie a numelui,Iorgu Iordan îl pune în legătură cu adjectivul « olteni
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului de lângă sat.
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
în principal orașele costiere ale Peninsulei Italice, dat fiind că "hinterland"-ul era deținut de acum de către longobarzi. Conducătorul civil și militar al acestor posesiuni imperiale, exarhul însuși, era reprezentantul la Ravenna al împăratului de la Constantinopol. Teritoriul înconjurător ajungea de la hotarul cu Veneția în nord până la cel cu Pentapolis la Rimini, granița celor "cinci orașe" din Marche de-a lungul coastei adriatice; cuprindea de asemenea și orașe care nu erau situate pe coastă, precum Forlì de exemplu. Întreg acest teritoriu ajungea
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
neîmpresurat, au vândut a sa driapta ocina dintr-al saudrept uric ce-au avut de la (loc gol în document) satul anume Benestii pe pârâul Benestilor și alt sat anume Buciumii (loc gol în document) și o bucată de loc din hotarul Mihnestilor,slugii noastre Radului Patrascan drept 300zloti denaintea noastră și denaintea boiarilor noștri i-au făcut plata deplină. Pentru aceia și noi am dat și am întărit slugii noastre Radului Patrascan pe aceli de mai sus zisă : satul Benestii și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
denaintea noastră și denaintea boiarilor noștri i-au făcut plata deplină. Pentru aceia și noi am dat și am întărit slugii noastre Radului Patrascan pe aceli de mai sus zisă : satul Benestii și Buciumii și acea bucată de loc din hotarul Mihnestilor ca să-i fie de la noi uric cu tot vinitul lui și ficiorilor și nepoților și strănepoților și rastranepotilor lui și a tot niamul lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
din hotarul Mihnestilor ca să-i fie de la noi uric cu tot vinitul lui și ficiorilor și nepoților și strănepoților și rastranepotilor lui și a tot niamul lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor două sate Benestii și Buciumii,să fie pe hotarul cel vechi pe unde au trăit în veci.Iar hotarul cei bucăți de loc din hotarul Mihnestilor să fie di marginea pădurii dintr-un fag însemnat drept peste parau până în
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
tot vinitul lui și ficiorilor și nepoților și strănepoților și rastranepotilor lui și a tot niamul lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor două sate Benestii și Buciumii,să fie pe hotarul cel vechi pe unde au trăit în veci.Iar hotarul cei bucăți de loc din hotarul Mihnestilor să fie di marginea pădurii dintr-un fag însemnat drept peste parau până în ceia margine de pădure într-un măr. Și spre această
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
rastranepotilor lui și a tot niamul lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor două sate Benestii și Buciumii,să fie pe hotarul cel vechi pe unde au trăit în veci.Iar hotarul cei bucăți de loc din hotarul Mihnestilor să fie di marginea pădurii dintr-un fag însemnat drept peste parau până în ceia margine de pădure într-un măr. Și spre această singur Ștefan Vodă și pune credință a tuturor boiarilor ce-
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor două sate Benestii și Buciumii,să fie pe hotarul cel vechi pe unde au trăit în veci.Iar hotarul cei bucăți de loc din hotarul Mihnestilor să fie di marginea pădurii dintr-un fag însemnat drept peste parau până în ceia margine de pădure într-un măr. Și spre această singur Ștefan Vodă și pune credință a tuturor boiarilor ce-au fost pe atuncia și pentru
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
să-și recapete totuși pământurile înstrăinate, uneori au intervenit atât episcopul cât și mitropolitul în sprijinul mănăstirii. Răzeși din Buciumi au încercat sub diferite forme să-și apere pământurile și să le elibereze de sub stăpânirea feudala. Ei smulg pietrele de hotar, inched căile de acces, intră cu plugul și peste aceste pământuri, pătrund cu forța în pădure, alungând paznicii puși de boieri și mănăstire. Cand au posibilitatea distrug actele prin care boierii și egumenii își întemeiau stapinirea peste moștenirea strămoșeasca. Mănăstirea
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
ivit între răzeșii sin Buciumi și banul Nicolai Roset, ajungându-se la un moment dat cu judecată până la divanul domnesc. Buciumenii au avut anumite conflicte și cu egumeni Mănăstirii Casin care, cumpărând multe pământuri din moșia Casinului, au ajuns cu hotarul până la dealul Pochita. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se intensifică procesul de destrămarea a modului de productie feudat, extinzându-se treptat relații noi de tip capitalist. Valea Trotusului s-a integrat pe deplin în sfera acestor transformări
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
a fost oprit abia la podul de la „Furnică”. Incendiul a mistuit zeci de case, mărind suferințele populației și așa greu încercate de nenorocirile războiului. Numeroși săteni luptând pe spațiul vast din Caucaz până la Tatra și-au dat viața pentru întregirea hotarelor sfinte. Din Buciumi au pierit 49 de eroi între ei fiind: căpitanul Gheorghe Hilohi - în bătălia Odessei, locotenentul Dumitru Ciurea - la Cotul Donului, colonelul Ioan Palaghita în Corban, căpitanul Ioan Fatu la Paulis etc. În memoria lor în 1996 s-
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din moșia acesteia din Onești, precum și Teisoara aflată în zona Buciumi. Cu acest prilej răzeșii din Buciumi au preluat pentru un timp și moară de la Ciuches. După cum reieise dintr-un act încheiat la 26
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
brățări și o sârmă spiralică din aur, preistorice. Bibliografie: Gumă 1993, p. 245, 295. d) Aici se află o așezare hallstattiană. Bibliografie: Gumă 1993, p. 295. 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Oxenbrickel, Ocsabrickel, Ocsăplaț sau Ocsaplaț. În hotar, la 500 m SE de sat, s-a descoperit o mare așezare neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste brațe ale râului Bega. Materialele arheologice descoperite aparțin culturii Vinča și grupului cultural Foeni
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
c) La circa 2 km spre vest pe traseul conductei apare o așezare daco-romană suprapusă de o alta prefeudală de secolele VI-VIII d.Chr. Bibliografie: Benea 1996b, p. 288; Mare 2004, p. 203. 3. Movile de pământ. a) În hotar sunt semnalate mai multe „dâmburi” care par a fi naturale. Bibliografie: Medeleț și Bugilan 1987, p. 164. 4. Vestigii medievale. a) În secolul XIX se mai vedea, către Cerneteaz, o cetate de pământ, dublă. Cele două incinte rotunde erau legate
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
se află în cătunul cu același nume, socotit drept cartier al municipiului Turda, județul Cluj, (fost Hotar Piatra Hărcana, azi Str. Hărcana). A fost construită în anul 1828 în localitatea Poșaga de Jos fiind edificiul de cult utilizat de comunitatea greco-catolică din această localitate. În anul 1955 a fost strămutată în actuala sa locație. Atât în localitatea
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
cazul, printre aceștia aflându-se Oana din Mircești și Dragnea din Vâlceni. Prin urmare se poate afirma că satul a existat înainte de această dată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la 1 iunie 1792 se află în hotar cu Mircești, moșia era a lui Panait, căpitan de lefegii. În 1855, o altă moșie (sat) aparținea Mănăstirii Sf. Gheorghe Nou din București. După această dată satul dispare, fiind decimat de ciumă. În anul 1926, satul s-a reînființat cu
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
deasupra nivelului câmpiei. Acestea sunt creații antropice, morminte ale unor conducători, vechi de peste 2000 de ani. Ulterior au fost folosite pentru a transmite semnale de avertizare în caz de primejdie, prin focurile făcute pe ele; mai târziu ajung semne de hotar. Teritoriul comunei nu este străbătut de nici o apă curgătoare. În partea de sud-vest a localității, într-o vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de <groapă mică, făcută în pământ> cu scopul de a marca limitele unei proprietăți. În alte regiuni, ca Poiana Sibiului, înseamnă < a marca, a trage o dungă, o linie, pe pământ, cu o bucată de lemn, ascuțită>, căpătând sensul de <hotar>. De la sensul de <hotar>, s-a ajuns în Muntenia, la sensul încetățenit de <ceartă, sfadă, pismă> datorită faptului că oamenii au început să se certe pe aceste <râci>(-hotare), sens pe care îl înregistrează și limba literară 1, deși verbul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
în pământ> cu scopul de a marca limitele unei proprietăți. În alte regiuni, ca Poiana Sibiului, înseamnă < a marca, a trage o dungă, o linie, pe pământ, cu o bucată de lemn, ascuțită>, căpătând sensul de <hotar>. De la sensul de <hotar>, s-a ajuns în Muntenia, la sensul încetățenit de <ceartă, sfadă, pismă> datorită faptului că oamenii au început să se certe pe aceste <râci>(-hotare), sens pe care îl înregistrează și limba literară 1, deși verbul corespunzător- a râcâi- își
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]