14,044 matches
-
sau recuperare a bolnavilor nevrotici sunt cura sanatorială, milieux thérapie, ameliorarea condițiilor de muncă, ameliorarea condițiilor de viață în familie și comunitatea umană, redarea încrederii în propriile forțe, recâștigarea sentimentului demnității umane. Recuperarea în psihozele endogene În cazul psihozelor, evoluția procesuală și gravitatea clinică a simptomelor, precum și potențialul invalidant crescut ne fac să privim cu o deosebită seriozitate problema recuperării. Evaluarea stării de deficiență psihică va consta din următoarele: examenul clinico-psihiatric, examenul psihologic de evaluare psihodiagnostică și ancheta medico-socială a bolnavului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
celor două segmente care participă la formarea articulației respective se micșorează, se execută în plan sagital, extensia este mișcarea inversă celei de flexie, prin care două segmente articulate între ele se îndepărtează unul de celălalt, se execută în plan sagital. Procesual trebuie vădită influența procedeelor de relație dintre public și corpul sportivului performant, trebuie menționată transferarea sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și bănci. Pe măsură ce utilizatorii Web din școală devin tot mai pretențioși, sunt inventate și adăugate tot mai multe metode (instrumente) de utilizare și noi oportunități. Procesul virtualizării cuprinde mai multe componente, de la aspectele subiective și obiectuale, până la cele relaționale sau procesuale. Virtualizarea vizează mai multe instanțe (vezi Michel, 1999): actorii implicați: educații luați ca indivizi, care pot beneficia de resurse virtuale la distanță, prin înscriere regulată, temporară sau excepțională la diverse rute de formare, diferite grupuri de învățare, în funcție de motivații diverse
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
asemănătoare va forța ca și realitățile descrise de știință (distante, inițial!) să se unifice cumva. Asistăm la un proces de internaționalizare a educației (mai ales a celei de nivel superior) prin punerea în aplicare a cât mai multor constante structurale, procesuale, acționale. Extinderea unei culturi organizaționale inspirată din lumea afacerilor, a unui management competitiv, cuplarea tot mai strânsă dintre pregătirea din școală cu piața muncii, integrarea în învățământ a tehnologiilor informației și comunicațiilor, transformarea învățământului într-o marfă creșterea mobilităților și
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nevoie și merită să fie educați într-o direcție sau alta. Consecința ar fi următoarea: sistemul național de instruire nu se poate închide în sine, nu poate deveni suficient sieși, nu se poate izola, ci trebuie acum racordat instituțional și procesual la liniile de evoluție de pe plan mondial. Gesticulațiile glorificatoare, de mulțumire de sine (conform cărora „avem o tradiție educativă nemaipomenită”, „n-avem nimic de învățat de la alții” etc.), trădează nu numai o necunoaștere a realităților, dar și o imensă iresponsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se vorbește frecvent despre economia cunoașterii, despre industrializarea învățământului, despre piața de formareă Sub impulsul conjugat al noilor tehnologii informaționale, dar și al liberalizării capitalului, domeniul educației și al formării intră sub zodia unor prefaceri fundamentale de ordin structural și procesual. Această tendință „externă” poate reverbera, într-un mod specific, și la nivelul dispozitivelor „tehnice” interne, al strategiilor didactice care se vor replia corespunzător. Pedagogicul pare din ce în ce mai ocultat, instrumentalul ocupând întâietatea. Până nu demult, sistemul de învățământ, caracterizat printr-o inerție
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
paideic. Relația profesor-elev este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici care facilitează sau asigură comunicarea. Comunicarea didactică realizată de educația virtuală este una mediatizată, susținută de un întreg dispozitiv procesual și tehnic. Mediatizarea ca proces trimite la alte două concepte ce trebuie lămurite: medium și media (vezi Peraya, 2000, p. 19). Mediumul este acel suport foarte concret ce intermediază comunicarea dintre profesor și elev (manuale, documente imprimate sau electronice, imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se creează premisa formării unui stil de muncă activ, autocontrolat. În general, în cazul educației deschise și la distanță, mecanismele psihologice intime de învățare rămân aceleași; ceea ce se schimbă este doar fenomenologia stimulilor exteriori, ce impune noi replieri ale secvențelor procesuale ale învățării umane. Noua schemă de realizare a învățării schimbă multe dintre datele problemei arhicunoscute. Dacă e să ne raportăm la teoriile învățării, la antropologia cunoașterii, la științele cognitive sau la problematica inteligenței artificiale, observăm că teoriile standard nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
noi înșine. Lucrăm cu o pedagogie depășită, calibrată într-o eră când valorile, cunoștințele și conduitele erau gândite ca ceva exterior indivizilor și care trebuiau cucerite, achiziționate, eventual concretizate; în nici un caz acestea nu erau încorporate într-o manieră personală, procesuală, generativă. 5. Din punct de vedere al formelor de congregare a energiilor sau inteligențelor, suntem tributari în continuare formulelor simple, izolaționiste și mecanice de implicare individuală, și nu celor prin colaborare, comuniune cognitivă și convivialitate organică. Predeterminăm cu rigurozitate grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se antrenează în sarcina celor care încalcă aceste reguli este de natură contravențională. f) Legăturile cu dreptul penal sunt redate de consacrarea în legile sus amintite a unor infracțiuni speciale precum și prin utilizarea unor instituții de drept penal și, implicit, procesual penal. g) Raporturile cu dreptul procesual civil sunt evidente, normele speciale de procedură care sunt conținute de legile în materia concurenței fiind completate cu normele de procedură civilă. În concluzie, deși dreptul concurenței comerciale este o ramură de drept compozit
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
încalcă aceste reguli este de natură contravențională. f) Legăturile cu dreptul penal sunt redate de consacrarea în legile sus amintite a unor infracțiuni speciale precum și prin utilizarea unor instituții de drept penal și, implicit, procesual penal. g) Raporturile cu dreptul procesual civil sunt evidente, normele speciale de procedură care sunt conținute de legile în materia concurenței fiind completate cu normele de procedură civilă. În concluzie, deși dreptul concurenței comerciale este o ramură de drept compozit care preia multe instituții din alte
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
multe fonduri de comerț, în funcție de activitățile sale dar întotdeauna are un singur patrimoniu 89. Fondul de comerț are o oarecare autonomie dar nu este persoană juridică distinctă. Nu poate sta în instanță și nu are drepturi și obligații proprii, legitimitate procesuală are comerciantul persoană fizică sau juridică. Din punct de vedere contabil bilanțul unei societăți nu comportă o rubrică "fond de comerț". Elementele corporale apar în diferite elementele de activ (stocuri, materiale) în timp ce elementele incorporale ale fondului emblema, clientela nu apar
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
adică cel actual și cel virtual, ambele fiind susceptibile de o evaluare imediată. Repararea prejudiciului produs prin fapte de concurență este condiționată și de probarea raportului de cauzalitate existent între fapta de ilicită și prejudiciu cauzat întreprinderii victimă 171. Aspecte procesuale Prevăzută în partea finală a art. 6 din Legea 11/1991 este supusă, în principiu, probării condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Art. 9 din Legea 11/1991 recunoaște posibilitatea acordării despăgubirilor pentru prejudiciul moral, fără nici o referire la natura
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
art. 6 din Legea 11/1991 este supusă, în principiu, probării condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Art. 9 din Legea 11/1991 recunoaște posibilitatea acordării despăgubirilor pentru prejudiciul moral, fără nici o referire la natura drepturilor sau intereselor lezate. Calitatea procesuală activă aparține oricărei persoane fizice sau juridice ce are calitatea de comerciant, consumatorii în măsura în care au suferit un prejudiciu direct. Calitatea procesuală pasivă îi incumbă autorului comportamentului neloial. Când actul de concurență neloială este rezultatul activității mai multor persoane, răspunderea lor
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
11/1991 recunoaște posibilitatea acordării despăgubirilor pentru prejudiciul moral, fără nici o referire la natura drepturilor sau intereselor lezate. Calitatea procesuală activă aparține oricărei persoane fizice sau juridice ce are calitatea de comerciant, consumatorii în măsura în care au suferit un prejudiciu direct. Calitatea procesuală pasivă îi incumbă autorului comportamentului neloial. Când actul de concurență neloială este rezultatul activității mai multor persoane, răspunderea lor este solidară și acestea figurează împreună în calitate de pârâte în cauză 172. Competența materială de soluționare în primă instanță a acțiunii în
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
astfel de luare de poziție devine cu totul interesantă și profitabilă din punct de vedere pragmatic. Structurată pe șapte capitole, lucrarea realizată de Valerica Anghelache analizează principalele aspecte teoretice și metodologice privind schimbarea educațională, pe două dimensiuni majore: filosofică și procesuală, încercând astfel să faciliteze înțelegerea complexității acestei problematici de mare actualitate. Autoarea detaliază cu pertinență atât cadrul conceptual, destul de eterogen și complex, cât și chestiuni generale sau de nuanță legate de tema centrală abordată. Sunt trecute în revistă, cu acribie
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aceste considerente, ne propunem să analizăm complexitatea fenomenului schimbării educaționale, precum și importanța acestuia în procesul de dezvoltare organizațională a școlii românești. În acest scop lucrarea analizează principalele aspecte teoretice și metodologice privind schimbarea educațională pe două dimensiuni majore: filosofică și procesuală, încercând astfel să facilităm înțelegerea complexității acestei problematici de mare actualitate. Cadrul paradigmatic și cauzal al problematicii lumii contemporane devine astfel un reper major pentru analiza importanței educației pentru schimbare, nu doar din postura unei "noi educații", ci și ca
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
învățământ, ca modalitate de formare și dezvoltare a competențelor prospective și proactive. Încercăm în acest sens o fundamentare teoretică a educației pentru schimbare, delimitarea obiectului său de studiu, precum și identificarea unui set de obiective și strategii ale schimbării educaționale. Dimensiunea procesuală ne oferă oportunitatea analizei fenomenului schimbării educaționale din perspectivă psihologică, pedagogică și managerial-strategică, precum și a evoluției acestuia ca element fundamental al reformei învățământului. Pornind de la considerentul că procesul schimbării educaționale trebuie asumat și desfășurat în manieră conștientă și sistematică avansăm
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
vor face subiectul altui subcapitol. Merită însă să subliniem că schimbarea în învățământul românesc poate fi interpretată din două perspective majore: comparativ cu anii 80, și chiar mai înainte, saltul este uriaș, vorbim practic de schimbări de profunzime la nivel procesual și instituțional; comparativ cu imperativele viitorului, învățământul românesc mai are un drum lung de parcurs. Perspectiva unei reale educații pentru schimbare prinde contur tot mai clar, chiar dacă uneori schimbarea nu poate distruge reprezentările unora despre "noile practici", considerate superficiale și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu obiectivele organizaționale; * să fie bazat pe instruirea continuă a personalului. 3.2. Implementarea unui S.M.S.I. într-o organizație 3.2.1. Abordarea bazată pe proces În teoria managementului organizației, concepția abordării funcționale a organizației este deja completată cu abordarea procesuală a acesteia. Prin managementul orientat spre abordarea bazată pe procese se realizează o mai bună coordonare a tuturor activităților din organizație, o alocare mai rațională a resurselor și implicit îmbunătățirea rezultatelor organizației 41. O organizație poate fi văzută ca un
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
deschisă spre diferite oportunități. Acțiunea e măsura cunoașterii. Wu-wei, un fel de acțiune prin non-acțiune. Numele lucrurilor le determină natura. Numele determină întreaga realitate. Fiecare își caută calea (dao), de la care încearcă să nu se abată. Gîndirea lor e una procesuală, cultivînd armonia. Nu există model cauzal, cartezian, dualist. Totul curge și se schimbă firesc, legic, de la sine. Realitatea e un continuum ce evoluează ciclic. Timpul deschide nu închide. China ne oferă astăzi un model inedit în istorie, dar unul care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
procesualității activităților de predare și Învățare, pe care le deservește, prin examinarea multiplelor funcții pe care ea le Îndeplinește În cadrul unei situații date. În aceeași interpretare praxiologică, mai sus amintită, acțiunea instructivă ni se dezvăluie de fiecare dată ca relație procesuală și actuală, ca practică efectivăde transformare a naturii umane care nu este materie inertă. Este o acțiune În vederea dezvoltării, o operă formativă, constructivă prin excelență. Numai că intervenția deliberată și exterioară a profesorului, Îndreptată Înspre obținerea unei modificări delimitate În
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
materiale) didactice, mijloace tehnice și forme de organizare a activității și care, Împreună, alcătuiesc o anumită strategie didactică. În acest context strategic, metoda constituie un element esențial,deoarece este purtătoare de acțiune. Respectiv, demersul metodologic - metodele - reprezintă latura acțională sau procesuală a programului (curriculumului), elementul de organizare a condițiilor Învățării, de declanșare și susținere a acesteia. Metoda reflectă latura executorie, de punere În acțiune a Întregului ansamblu de componente ce caracterizează un curriculum dat. Adică, metodologia se referă la ceea ce profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de acțiune, a existat preocuparea elaborării unor modalități mai bune de transmitere și asimilare a valorilor culturii, a experiențelor umane celor mai Înaintate. Transformările progresive prin care a trecut Învățământul au impus o evoluție ascendentă și metodologiei, laturii sale procesuale. Atenția acordată reconsiderării finalităților și conținutului instrucției și educației a fost dublată de o neîntreruptă grijă pentru reevaluarea și perfecționarea metodelor, În deplin acord cu acestea. Metodele, care cu timpul s-au dovedit perimate, au fost treptat abandonate; altele, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
practicii școlare actuale, să se sprijine pe studiile comparative În domeniul metodologiilor de comunicare și Învățare sau să Încorporeze cele mai noi achiziții ale cercetării științifice cu evidentă semnificație sub aceste raporturi, el va atinge cu adevărat un alt nivel procesual. B. Abordarea istorică a metodelor de instruiretc "B. Abordarea istorică a metodelor de instruire" Înainte de a urmări liniile principale ale dezvoltării metodelor de instruire se cuvine să recunoaștem că oricare dintre cele pe care le vom avea În vedere reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]