13,790 matches
-
Acest concept de unitate este înțeles în sens larg, căci acțiunea dramei integrează personaje episodice care îi dau, fără să o întrerupă totuși, o densitate realistă, creând, prin simpla lor prezență, atmosfera de intimitate a vieții familiale. În vreme ce piesa clasică reunește numai rareori mai mult de doi sau trei protagoniști, drama, care pretinde că reconstituie animația cotidiană, recurge la un număr mai mare de personaje. Este, după părerea lui Diderot, o nevoie generată de dispariția corului care mobila scena antică, ca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pentru că le stilizează în scopul de a le înnobila. Spectatorul nu-și poate citi portretul nici în unul, nici în celălalt. Asta nu înseamnă că Lessing ar fi partizanul tragi-comediei pe care o critică, după exemplul lui Diderot, căci ea reunește în mod artificial două genuri prea diferite. El citează, în Dramaturgia de la Hamburg, sfaturile oferite de Lope de Vega în Noua artă de a face comedii pentru a-l contesta. Amestecând comicul și tragicul, și pe Terențiu cu Seneca, veți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Prefața la Cromwell, joacă aici un rol ca și sufletul; iar oamenii și evenimentele, puși în joc de acest dublu agent, trec pe rând bufoni și teribili, uneori teribili și bufoni totodată." Drama, dacă-i dăm crezare lui Hugo, reunește, în complexitatea ei, trei mari surse ale poeziei, Biblia, Homer și Shakespeare. "Poezia născută din creștinism, poezia timpului nostru este deci drama; caracterul dramei este realul; realul rezultă din combinația foarte firească dintre două tipuri, sublimul și grotescul, care se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
este produsul unei civilizații avansate deja. Ea presupune în mod obligatoriu depășite zilele epocii primitive. Gândirea lirică și inspirația ei personală trebuie de asemenea să o preceadă, dacă este adevărat că, neputând fi mulțumită de niciunul din genurile separate, le reunește. Or, pentru ca această combinație poetică să aibă loc, conștiința țelurilor și mobilelor voinței umane, experiența complicațiilor vieții și cunoașterea destinelor umane trebuie să fi fost perfect treze și dezvoltate; ceea ce nu este posibil decât în perioadele moderne sau tardive ale
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl încurajează pe Francisc I în desfrâul său, crescându-și în secret fiica în puritate. El făurește, prin curtezana îndrăgostită reconvertită prin dragoste, Marion de Lorme sau Tisbé, corespondentul feminin al bufonului. Musset, cu Lorenzaccio, dă naștere unui personaj care reunește în el viciul cel mai atroce și puritatea cea mai exigentă. Totuși teatrul romantic, deviind de la scopurile sale teoretice, preferă, în realizările sale, sublimul în raport cu grotescul. Sublimul va asigura triumful lui Hernani, atât în 1830, cât și la reluarea din
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el într-o convorbire publică în revista Comoedia (13 ianuarie 1924). Apollinaire optează pentru locuri multiple și pentru acest amestec de tonuri pe care romanticii și-l fixau drept obiectiv, dar pe care n-au reușit să-l realizeze vreodată: "Reunind deseori fără să fie-ntre ele surori ca și în viață Muzica dansul acrobația poezia pictura Corurile acțiunile și decorurile multiple Veți găsi aici acțiuni Ce se adaugă dramei principale și o împodobesc Schimbările de ton de la patetic la burlesc
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
3). Împrumută de asemenea unele dispozitive din teatrul oriental, în special podul din teatrul japonez ce traversează spațiul destinat spectatorilor, de la culise la scenă, dând intrării actorului pe scenă caracterul unei veritabile apariții. 3.2. Distanțarea brechtiană Scrierile despre teatru reunesc esențialul operei teoretice a lui Brecht (1898-1956) care a fost în același timp autor dramatic, regizor scenic și teoretician. Din cauza evenimentelor politice care despart Franța de Germania timp de mai multe decenii, venirea fascismului începând din anii treizeci, apoi al
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Mircea Eliade, incluse în sumarul unor reviste literare slovace. În 1991 a editat la București un amplu epistolar al compatrioatei sale, românista Jindra Husková-Flajshansová, în care reunește scrisori primite de aceasta de la scriitori și oameni de cultură români dintre cele două războaie mondiale (Lucian Blaga, Iorgu Iordan, Emil Isac, Ion Minulescu, E. Lovinescu, Gib I. Mihăescu, Mihail Sadoveanu, G. M. Zamfirescu, N. Iorga), selectate din Arhiva Națională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
două ori premiat în anul 2002, cu Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și cu Premiul ASPRO, pentru volumul Sticla de lampă. V. se afirmă ca un autor reflexiv și profund, practicând în literatura sa o cumpătare ardelenească. Aripa grifonului reunește pagini compuse înainte de 1980, care se leagă și compozițional de altă vârstă a prozei actuale. (Laurențiu Ulici l-a inclus pentru această carte în promoția ’70.) Cel mai consistent volum al său rămâne însă Drumul spre Polul Sud (1985), cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
trecerii prin vamă, „botezul societății de consum” (prima sticlă de Coca-Cola), mirajul și bucuria libertății, fricile, singurătatea. Fără o miză literară specială, scrierea își conservă o miză personală și autenticitatea de document al unei stări de spirit. Sticla de lampă reunește texte eterogene - scurte eseuri, mai ales memorialistice, unele pe teme minore (fluturi, flori, riduri), literare sau morale (Dizidenții apostați sau Manierismul neputinței, denunțând „falsul” autorilor de parabole din anii ’60-’70), portrete (Telefonul, Redactorul), pagini de sociologie a literaturii. Eseistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
Gr. Columbeanu (Oltenia), Grandea, C. Cârlova, N. V. Scurtescu (Muntenia), V. Gr. Pop (Bucovina). În comisia pentru Moldova intrau M. Eminescu, V. Dimitrescu (V. D. Păun) ș.a., iar Grandea urma să aducă și folclor din Macedonia. Cu toate că tinerii nu se mai reunesc în toamna lui 1869 pentru a-și comunica rezultatele cercetărilor (mulți pleacă la studii altundeva decât la București și în felul acesta cercul nu mai poate ființa), culegerile au fost în bună măsură realizate și unele vor fi publicate ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288576_a_289905]
-
cultivă utopia vocației constructive prin gustul pentru macroepic, autorul surprinde tragismul vieții în tușe puternice. Dovadă stă ampla nuvelă Drumul câinelui (1974). Deși păcătuiește prin armătura tezistă care transformă unele personaje în marionete ideologice, scrierea reprezintă pariul câștigat de a reuni sub același acoperământ tematica politică, filonul tragic și un conflict din zona baladescului. Doi frați, Mihai și Jilu, repetă povestea lui Cain și Abel: primul, activist de partid, și-a făcut din Stalin un idol, celălalt, pe care toți cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
intracitoplasmatice reținând K+ în celulă. Sursa ionilor de clor este NaCl din plasmă. Clorul trece pasiv în celula parietală datorită gradientului de concentrație. Prin intermediul ATP-azei de Cl-, acesta este pompat în lumenul canaliculelor intracitoplasmatice. Ionii de H+ și Clse vor reuni în reticulul endoplasmic și vor forma HCl (fig. 7). In interiorul celulelor oxintice, OHrămas în urma procesului de disociere a apei, este neutralizat de H+ rezultat din disocierea H2CO3 (acesta se sintetizează permanent în celulă prin hidratarea CO2 sub acțiunea anhidrazei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
permite variații de debit sanguin în funcție de diametrul venos. Tonusul musculaturii netede influențează și distensibilitatea peretelui venos. Relația dintre volumul venos și presiunea venoasă evidențiază deplasarea curbei presiune-volum spre stânga pentru domeniul de presiune redusă, dar la valori mari curbele se reunesc. Astfel, pentru aceeași presiune se observă diferențe de încărcare cu sânge a sectorului venos mai ales în partea medie a curbelor, adică pentru aceeași presiune cantitatea de sânge este net superioară în vasele cu perete relaxat. Pe de altă parte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aspect de cupă, care apar din unirea vârfurilor mai multor piramide renale și care se vor uni pentru a forma calicele mari. Fiecare calice mare este alcătuit din 2-3 calice mici. Calicele mari sunt formațiuni similare celor mici, care se reunesc câte 2-3 pentru a forma zona colectoare renală - pelvisul renal, numit și bazinet. Mucoasa căilor urinare este alcătuită din epiteliu tranzițional (mai este denumit și uroteliu), așezat pe o lamina propria laxă. Celulele sunt tipice pentru uroteliu, în formă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tocmai privirea călătorului? Orice istorie a religiilor care dorește să prezinte cititorului o panoramă completă a lumii istorice a religiilor descoperă, mai devreme sau mai târziu, că trebuie să Înfrunte o problemă de fond: pe ce criteriu să aleagă, să reunească și să prezinte diferitele religii ale umanității? Așa cum specialiștii știu prea bine, oricare ar fi criteriul ales, În fața unui material atât de amplu și diversificat, acesta se dovedește foarte curând un instrument incapabil să redea În mod adecvat câmpul cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și funeraliile nu sunt evenimente cotidiene: sunt ocazii speciale, asemenea nașterii, pubertății, căsătoriei, care, fiind crize ale existenței, Întrerup rutina. Deși sunt simple, riturile și ceremoniile care Însoțesc funeraliile oferă membrilor unui grup ocazii rare și binevenite de a se reuni, de a se informa și de se Întâlni cu ceilalți. Fără asemenea situații, vânătorii, o populație cu densitate scăzută, reușesc să se adune În grupuri mai mari de zece, douăsprezece persoane de foarte puține ori pe an. Mormintele apar În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subiectul și, prin urmare, aproape inaccesibile nouă; putem doar să intuim că aceste divinități nu trăiesc Într-o lume superioară, speculativă, ci sunt legate Între ele prin relații multiple și pasionante, Înfruntând riscurile umanizării esenței lor. Înainte de toate, ele se reunesc În grupuri: „Sufletele din Buto”, „Sufletele din Heliopolis”, „Sufletele din Hierakonpolis”, „Sufletele din Răsărit” - unde „suflete” Înseamnă „zei”. La aceste grupări generice se mai adaugă una, dincolo de a cărei generalitate putem reconstrui o grupare concretă, Eneada. Este un grup de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Regele statului național este un vechi șef de trib care dovedește supușilor săi cu atașament patern, revendicând virtuți tipice celui care conduce o comunitate de persoane Înrudite Între ele. Între protagoniștii mai importanți ai acestor Înnoiri (alături de Israel) sunt arameenii, reuniți Într-o entitate politică de tip nou, centrată pe vechile valori tribale. Sub aspect istoric, arameii se evidențiază În prim-plan după criza care Închide epoca bronzului, dar deja, de mai multe secole, nuclee de păstori seminomazi vorbitori ai unor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culturale ale purtătorului. În sfârșit, multe informații pot fi obținute de pe monumentele cu reprezentări și de pe tăblițe, un fel de jetoane sau bilete de intrare la banchetele cu caracter sacru sau nu, organizate În temple de către preoți sau persoane private, reunite În asociații sau confrerii. Oricât de numeroase și detaliate ar fi, iconografiile și simbolurile cu caracter divin nu se pretează Întotdeauna la o interpretare imediată. Fiecare divinitate este caracterizată totuși sub forme destul de tipice care ne servesc În general la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sugerat În mod deosebit caracterul violent al execuțiilor, un rit care ne duce cu gândul la executarea fiilor lui Saul de către ghibeoniți (2 Samuel 21,1-14). În orice caz, tradițiile referitoare la sacrificiile umane mai ales În regiunea În discuție, reunite cu dovezile arheologice, Întăresc posibilitatea ca templul să fi fost destinat uciderii ritualice de persoane, În contexte puțin clare și pentru destinatari de neprecizat. O ultimă Însemnare cu privire la cutumele funerare și concepțiile escatologice ale amoniților: cele dintâi atestă indicii care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mari”, În M.A.R.I., nr. 6, pp. 39-92. Fleming, D.E. (1992), The Installation of Baal’s High Priestess at Emar, Atlanta. Margueron, J.-Cl. (coord.) (1980), Le Moyen Euphrate, Leiden. Ugarit Textele scrise cu caractere cuneiforme din Ugarit sunt reunite În M. Dietrich, O. Loretz, J. San-martín, (1976), Die keilalphabetischen Texte aus Ugarit, Neukirchen-Vluyn (În parte incluse și În P. Bordreuil, D. Pardee et al., 1989, La trouvaille épigraphique de l’Ougarit, vol. I, Concordance, Paris). Caquot, A.-Sznycer, M.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
oricare ar fi fost originea reală a acestor poleis, zeii sau eroii din „vremea străveche” fuseseră cei care le hotărâseră apariția ca unități politico-religioase. Tezeuxe "Tezeu" a fost cel care a creat sinecismul atic și i-a dat viață Atenei, reunind În jurul cultelor comune neamurile care populau Atica; Cadmusxe "Cadmus" a fost cel care a Întemeiat Teba, Battusxe "Battus", Cirene, iar Herakles, Abdera. Pestrița lume a cetăților era o constelație de spații autonome Între ele, organizate și normate după principii de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultului este (În parte) etrusca; din ea fac parte mai ales divinația folosind măruntaiele victimelor sacrificate (haruspicina) și interpretarea fulgerelor (Festus, s.v. „peregrina sacra”). Aceste culte (religiones la plural), atât de diferite prin originea și conținutul lor, au putut fi reunite deja În epoca clasică sub conceptul comun de „religie” (religio la singular), care În polemica cu creștinismul devine un program politic. Provincia Numidia Îl celebrează pe Împăratul Iulian (361-363 d.Hr.) ca „restauratorul libertății religiei romane (Romanae religiones)”1. d
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]